269 matches
-
and Policentricity: Approaching Romanian Constituțional and Collective Level Dynamics” (Indiană University, 2005), „Politicile publice și antreprenoriatul politic”, în F. Bondar, Politici publice și administrație publică (Polirom, 2007), „Școală de la Bloomington: O abordare integrată a dezvoltării” (împreună cu Aură Matei), Oeconomica, 2009, „Instituționalism, the Economic Institutions of Capitalism, and the Romanian Economics Epistemic Community” (împreună cu Dragoș Paul Aligică), în L. Kovacs, V. Laszlo (eds.) Capitalism from Outside? Economic Cultures în Eastern Europe after 1989 (Institute for Human Sciences, Viena, 2012). MIRCEA TECA este
Prezentarea autorilor. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu, Iris-Patricia Golopenţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1753]
-
sate. Analiza pornește de la curiozitatea legată de surprinzătoarea notorietate pe care o cunosc cele două comunități analizate, 2 Mai și Vama Veche, în anii 2000. Demersul se apleacă asupra simptomatologiei profunde a tranziției postcomuniste din România, cu dilemele ei. Cuvinte-cheie: instituționalism, tranziție, dezvoltare locală, bunuri comune, turism 5.1. Introducere Prezentul capitol încearcă să explice evoluția transformărilor care au avut loc în sudul litoralului românesc, în cadrul comunei Limanu (județul Constanța), în două localități: 2 Mai și Vama Veche. Așa cum urmează să
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
seamă, excepție. De aceea nu poate fi o surpriză faptul că mai mulți autori din România au încercat să înțeleagă unele dintre procesele și fenomenele care au avut loc în societatea românească prin utilizarea cadrului teoretic instituționalist . Chiar dacă, din nefericire, instituționalismul de tipul celui promovat de E. Ostrom este încă foarte puțin cunoscut, inclusiv în comunitatea cercetătorilor din domeniul științei politice din România , el are, după părerea mea, cel puțin două utilizări importante. Prima este directă, și anume de a produce
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
parte, deși viza lor este una explicit academică, cu greu nu am recunoaște în cazul multora sugestii (adesea nu doar implicite) privind formularea sau evaluarea unor politici publice. Nu voi insista însă aici asupra acestui tip de utilizări ale ideilor instituționalismului ostromian, care încearcă să înțeleagă societatea românească actuală, să găsească explicații ale fenomenelor din cadrul acesteia. În fond, acest tip de demers este unul natural atâta vreme cât facem o prezumție fundamentală - atât de profundă încât de obicei nici nu o explicităm: anume
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
și instituționalizarea unui sistem de mecanisme care să recompenseze cooperarea și să pedepseacă defectarea. 1.3.5. Concluzii Există câteva aspecte deosebit de importante pe care trebuie să le reținem atunci când discutăm despre CADI. În primul rând, acesta face parte din instituționalismul de tip alegere rațională, în care instituțiile sunt definite prin două dimensiuni diferite: (1) constrâng preferințele individuale și (2) oferă stimulente pentru comportament (Miroiu, 2007, p. 244). Instituția este unul dintre conceptele-cheie ale acestei abordări, în general, și ale CADI
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
mai mult în temeiul unor forme incomplete, nesau parțial exprimate de ideologii sistematice. Diferitele variante de populism sau comunitarism sunt frecvent trama unor astfel de ideologii implicite în proiectele DEVCOM. Practicile de DEVCOM ajung să aibă conexiuni cu ideologiile modernizării, instituționalismului, tradiționalismului, reformelor religioase sau marxismului (Midgley, Livermore, 2005, p. 159). Este corectă, cred, premisa că practica DEVCOM e condiționată semnificativ de ideologii care, la rândul lor, sunt determinate de „filtre” (Kim, 2004) date de către organizațiile de finanțare, activiștii comunitari și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
în Orientul Apropiat. Vrea să știe în amănunt cum stau lucrurile cu închisorile secrete ale CIA. Drept urmare, participă la conferințe pe această temă ținute de specialiști redutabili în domeniu. E, în toată această parte a cărții, o întreagă paradă de instituționalism fără instituții. Asta pe de-o parte. Pe de alta, același Răzvan se apropie suspect de mult de un grup de gay care, s-ar zice, trăiesc într-un adevărat falanster artistic. Cel mai atașant e un anume Martin, poet
Fișă de înregistrare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5267_a_6592]
-
din Berlin, între 7-9 noiembrie 2014, la un sfert de secol după căderea zidului Berlinului. Textul este denumit „Coroana și România modernă”. Capitolul care urmează se numește „25 de ani de libertate și democrație în România. Reflecții pentru viitor despre instituționalism și bună guvernare”. Este un interviu remarcabil, realizat de către Vlad Badea, la Palatul Elisabeta, în anul 2014, care, într-o spicuire de analize, oricât de alese, reprezintă infinit mai puțin decât ce se deduce prin citirea in integrum a interviului
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374809_a_376138]
-
3) identifică patru puncte de vedere contemporane cu privire la mediul înconjurător: liberalismul de piață promovează ideea perpetuării creșterii economice (producție Și consum), ceea ce va determina creșterea veniturilor, care, la rândul lor, vor genera fonduri Și voință politică în favoarea condițiilor mediului înconjurător; instituționalismul, similar într-o oarecare măsură cu liberalismul de piață - nevoia de creștere economică, globalizare, comerț Și investiții - promovează ideea unor instituții naționale Și internaționale mai puternice, care să reglementeze economia globală; bio-ecologismul atrage atenția asupra limitelor biologice ale planetei. Susținătorii
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
sa într-o organizație dominată de angajați corupți sau dezinteresați va fi probabil redusă. Persoanele oneste vor fi izolate și marginalizate de către cei mai puțin onești, iar rețelele necesare de sprijin și informații vor fi întrerupte. Izomorfism instituțional - Sergiu Gherghina Instituționalismul sociologic este definit ca o teorie care explică schimbările, continuitatea și adaptabilitatea instituțiilor. Dezvoltat în cadrul teoriei organizaționale, conceptul de izomorfism instituțional (i.i.) deschide noi perspective în studierea procesului de schimbare socială, punând accent pe adaptabilitate. În acest sens, el
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
ar putea explica prin temerea ultimelor două față de consolidarea hegemoniei americane în sistem - o explicație așadar structurală, a cărei sursă se află la al treilea nivel de analiză. În sfârșit, variabila instituționalizarea sistemului internațional este considerată (în special de către adepții instituționalismului neoliberal) ca exercitând un impact major asupra relațiilor internaționale. Opus neorealiștilor, care consideră că statele rămân principalii actori ai sistemului, iar instituțiile ar fi cel mult o variabilă dependentă, o expresie a intereselor statelor, autorii aparținând acestui curent atribuie o
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
evenimentele sistemice și comportamentul politic extern al unor state individuale. Versiunea realistă structurală (neorealismul) operează strict la nivelul sistemic, considerând că structura anarhică a sistemului constrânge statele la aplicarea principiului autoajutorării și la formarea de balanțe de putere. Opus neorealismului, instituționalismul neoliberal operează tot la nivelul sistemic, însă-și orientează observația nu doar asupra statelor, ci și (sau poate mai ales) asupra instituțiilor internaționale ca variabilă independentă modelând comportamentele statelor, indiferent de puterea lor, și relațiile internaționale în genere. În afara celor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
a integrării -, Ernst Haas (asociat teoriei neo-funcționaliste și culminând cu teoria interdependenței complexe în formularea inițială a lui Robert Keohane și Joseph Nye). Anii ’80 sunt dominați de confruntarea dintre neorealism, așa cum a fost el dezvoltat de Kenneth Waltz, și instituționalismul neoliberal, printre ai cărui reprezentanți îi regăsim pe Keohane și Nye. În sfârșit, cea mai recentă încarnare a ideilor liberale începând cu anii ’90 și continuând să influențeze politicile promovate astăzi o reprezintă teoria „păcii democrate” (Jackson, Sørensen, 2003). O
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
recunoașterea potențialului ideilor și interacțiunilor transnaționale. Raționalismul se distinge în acea perioadă prin importanța acordată instituțiilor internaționale, valorilor, normelor și regulilor, al căror rol în formarea, păstrarea și schimbarea societății internaționale constituie preocuparea primordială a tuturor autorilor acestui curent. Ulterior, instituționalismul neoliberal, ca un curent de gândire predominant american, va regăsi o parte dintre aceste idei și interese de cercetare, adoptând însă un traseu diferit de interogare și cercetare, fără a putea valorifica tradiția Școlii engleze, pe care nu a (re
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
nu era, desigur, nouă: cooperarea internațională a fost dintotdeauna o dominantă a reflecției liberale. Neoliberalismul a profitat însă, în plan teoretic, de revenirea în centrul atenției, în știința politică, a unor personaje întru câtva uitate sau chiar discreditate: instituțiile. „Noul instituționalism” a oferit o nouă viziune asupra cadrelor generale ale politicii, inclusiv ale politicii internaționale, accentuând constrângerile pe care mediul instituțional le impune asupra comportamentului actorilor. Instituțiile internaționale încep astfel să fie abordate din ce în ce mai mult ca „variabile independente”, cercetările concentrându-se
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
astfel să fie abordate din ce în ce mai mult ca „variabile independente”, cercetările concentrându-se asupra efectelor lor asupra comportamentelor statelor și, în general, asupra vieții internaționale. Desigur, în știința politică s-a pus adeseori întrebarea „Ce este atât de nou în noul instituționalism?”, în sensul că nici cercetătorii mai vechi nu rămăseseră insensibili față de această problematică. În relațiile internaționale este greu să afirmi, spre exemplu, că un Robert Keohane nu se preocupase și înainte de efectele instituțiilor internaționale. Noul instituționalism oferă însă un cadru
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de nou în noul instituționalism?”, în sensul că nici cercetătorii mai vechi nu rămăseseră insensibili față de această problematică. În relațiile internaționale este greu să afirmi, spre exemplu, că un Robert Keohane nu se preocupase și înainte de efectele instituțiilor internaționale. Noul instituționalism oferă însă un cadru legitim și influent din punct de vedere științific pentru configurarea unei agende de cercetare coerente. Influențele marcante venite dinspre teoria economică, sociologie și alte discipline fac ca noul instituționalism să contribuie la integrarea mai accentuată a
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
preocupase și înainte de efectele instituțiilor internaționale. Noul instituționalism oferă însă un cadru legitim și influent din punct de vedere științific pentru configurarea unei agende de cercetare coerente. Influențele marcante venite dinspre teoria economică, sociologie și alte discipline fac ca noul instituționalism să contribuie la integrarea mai accentuată a științei politice în spațiul științelor sociale. În relațiile internaționale, neoliberalii au găsit în această perspectivă un sprijin extrem de util pentru eforturile lor de extindere a sferei politicii internaționale. Era important ca domenii precum
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
defineau astfel un extrem de vast domeniu de cercetare: în domeniile non-securitare existau mult mai multe instituții internaționale, iar efectele lor asupra comportamentelor statelor promiteau să valideze teza potrivit căreia „instituțiile contează”. Există multe alte argumente în sprijinul ideii că noul instituționalism a influențat decisiv dezvoltarea programului neoliberal de cercetare în relațiile internaționale. Însă discuția nu se poate încheia fără a sublinia faptul că statul este „readus” în centrul atenției - una dintre consecințele de lungă durată și importanță majoră ale noului instituționalism
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
instituționalism a influențat decisiv dezvoltarea programului neoliberal de cercetare în relațiile internaționale. Însă discuția nu se poate încheia fără a sublinia faptul că statul este „readus” în centrul atenției - una dintre consecințele de lungă durată și importanță majoră ale noului instituționalism. În relațiile internaționale, statul este actorul principal, deși nu unicul; în orice caz, orientarea neoliberalilor către studierea fenomenului cooperării între state va conferi o prioritate clară actorilor etatici. Există multiple căi de ilustrare a genezei programului de cercetare neoliberal. În
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
și neoliberalism nu trebuie să treacă în plan secund faptul că ultimul se dezvoltă, totuși, în spațiul reflecției liberale. Termenul „neoliberalism” este folosit de Joseph Nye în 1988 (Nye, 1988), iar în același an cercetătorul realist Joseph Grieco folosește sintagma „instituționalism neoliberal”, în textul unui articol al cărui titlu face referire la „cel mai nou (newest) instituționalism liberal” (Grieco, 1988). Unii autori preferă să vorbească de „instituționalism liberal” fără alte calificări, acceptând drept implicită continuitatea între cele două programe de cercetare
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
spațiul reflecției liberale. Termenul „neoliberalism” este folosit de Joseph Nye în 1988 (Nye, 1988), iar în același an cercetătorul realist Joseph Grieco folosește sintagma „instituționalism neoliberal”, în textul unui articol al cărui titlu face referire la „cel mai nou (newest) instituționalism liberal” (Grieco, 1988). Unii autori preferă să vorbească de „instituționalism liberal” fără alte calificări, acceptând drept implicită continuitatea între cele două programe de cercetare, mai „vechi” și mai „nou”. Se pot distinge patru mari curente în spațiul liberalismului contemporan: liberalismul
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
în 1988 (Nye, 1988), iar în același an cercetătorul realist Joseph Grieco folosește sintagma „instituționalism neoliberal”, în textul unui articol al cărui titlu face referire la „cel mai nou (newest) instituționalism liberal” (Grieco, 1988). Unii autori preferă să vorbească de „instituționalism liberal” fără alte calificări, acceptând drept implicită continuitatea între cele două programe de cercetare, mai „vechi” și mai „nou”. Se pot distinge patru mari curente în spațiul liberalismului contemporan: liberalismul comercial, liberalismul republican, liberalismul sociologic și instituționalismul liberal (Nye, 1988
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
să vorbească de „instituționalism liberal” fără alte calificări, acceptând drept implicită continuitatea între cele două programe de cercetare, mai „vechi” și mai „nou”. Se pot distinge patru mari curente în spațiul liberalismului contemporan: liberalismul comercial, liberalismul republican, liberalismul sociologic și instituționalismul liberal (Nye, 1988, pp. 245-246; Baldwin, 1993, p. 4). Liberalismul comercial susține că liberul-schimb și o economie internațională bazată pe principiile pieței contribuie la dezvoltarea unui climat internațional caracterizat de pace și prosperitate. Această viziune inspiră, în mare măsură, activitatea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Acest corp de teorie, influent în domeniul studiilor asupra globalizării, evidențiază presiunea exercitată de societatea civilă asupra guvernelor și interdependența tot mai accentuată între acestea din urmă, în diverse arii ale vieții internaționale. În fine, al patrulea curent major este instituționalismul liberal, considerat, de regulă, matricea neoliberalismului contemporan în relațiile internaționale. Dacă replierea operată de neoliberali înspre teorii structurale îi distanțează de corpul clasic al instituționalismului liberal, prioritatea acordată instituțiilor și viziunea lor relativ optimistă asupra șanselor cooperării internaționale justifică, în
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]