50 matches
-
dezinstituționalizare a persoanelor cu dizabilități. M. D. PAVEL Teatru școlar în franceză l La Liceul „Jean Louis Calderon“ La Liceul „Jean Louis Calderon“ din Timișoara activează trupa de teatru „Francofonii“, coordonată de profesoarele Marinela Vingan și Mihaela Radu, secondate de institutoarea Laura Jichita (care răspunde de scenografie și mișcarea scenică), și alcătuită din 30 de elevi, cu vârsta cuprinsă între 10 și 18 ani. De curând, trupa s-a întors dintr-un turneu efectuat în Belgia, cu sprijinul Inspectoratului Școlar Județean
Agenda2004-43-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/282997_a_284326]
-
iar pentru fete existau școlile secundare de fete. Obligativitatea și gratuitatea învățământului a fost proclamata prin promulgarea legii în 1864. Tot atunci această lege a împărțit corpul învățătoresc în 4 grade: Învățători sau învățătoare pentru școlile primare rurale, institutori sau institutoare pentru școlile primare urbane, profesori de școli secundare și profesori de facultăți. Copii între 8-12 ani erau obligați să urmeze cursurile învățământului primar, altfel părinții erau amendați cu amenzi între 25-100 lei, bani mulți pentru acea perioadă. Instrucția obligatorie cuprinde
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
Însă, nu era o tragedie. Ar fi putut ajunge În timp util la bătălie, dacă n-ar fi trebuit să aștepte douăzeci de minute, Într-un defileu, trecerea unei turme de capre. Armata franceză călătorea incognito (Napoleon era deghizat În institutoare, iar soldații, În copii aflați În excursie), Întrucât, În acele vremuri, zona era plină de pictori flamanzi care-ar fi putut da de gol iscusitele manevre ale oștii imperiale. Își amintea cum Îndurase așteptarea chinuitoare sub soarele puternic, răstimp În
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
de ani, ducând cu el în mormânt motivul acestui gest disperat. Fratele, Constantin, își pune și el capăt zilelor aparent inexplicabil în vreme ce sora mai mică, Nellie, moare nebună, întocmai ca Eufrosina, bunica pe linie paternă. Între 1884-1896 studiază cu două institutoare engleza, franceza, istoria, desenul, pianul. A visat mult la căsnicia cu Mihail Cantacuzino , dar mariajul a existat doar pe hârtie. Pentru Maruca, cum o alintau toți, ochii nu s-au mai uscat deloc după ce a descoperit că acesta iubește mai
O POVESTE ADEVĂRATĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366944_a_368273]
-
V-a, precum și ore de filozofie ocupându-se și de redactarea revistei „Educatorul”, organ al Corpului didactic al Azilului „Elena Doamna” și al Ateneului „Elisabeta”. La solicitarea Reuniunii femeilor române din Sibiu, Azilul „Elena Doamna” a trimis la Sibiu o institutoare, în persoana Eleonorei Tănăsescu, care să preia conducerea Școlii de fete din Sibiu intitulată „Institutul român de creștere pentru fete cu internat”. Eleonora Tănăsescu Slavici avea și ea o activitate literară notabilă, s-a specializat în literatura pentru copii, a
LEGĂTURILE LUI IOAN SLAVICI CU PRAHOVA de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364750_a_366079]
-
Procesul continuă și în vis. Învață limbi stăine în timpul somnului. Are și darul de a vedea în vis, deci a prevedea, anticipând, astfel, evenimentele. El se simte detașat de trecutul său: „parcă n-aș mai fi acel și...“. O tânără institutoare, Veronica Buhler, este trăsnită în timpul unei furtuni în munți și, când este descoperită de Dominic Matei, ea șoptește: „Shanti, Shanti“. Tânăra afirmă că se numește Rupini și este fiica Kagabhata din casa indiană Kshatria, descendent dintr-una din primele familii
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
, Petru (23.XI.1905, Iași - 27.XI.1970, București), eseist, estetician, critic literar și traducător. Era cel de-al treilea copil al Elenei Comarnescu (n. Cernătescu), institutoare, și al lui Petru Comarnescu, funcționar; familia mamei se înrudea cu cea a mitropolitului cărturar Veniamin Costache. Face școala primară (1912-1916) și liceul la Iași (1916-1919, Liceul Național) și la București (1919-1924, Colegiul Național „Sf. Sava”, unde înființează revista societății
COMARNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286341_a_287670]
-
MANCAȘ, Mircea (2.III.1905, Iași - 2.VII.1995, București), estetician, istoric literar și istoric al teatrului. Este fiul Anei Mancaș (n. Gavrilescu), institutoare, și al lui Ion Mancaș, jurist. Urmează școala primară, Liceul Internat și Facultatea de Litere și Filosofie (licența în 1929) în orașul natal. Își începe cariera didactică universitară tot aici, ca asistent, apoi șef de lucrări și conferențiar. În 1940
MANCAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287976_a_289305]
-
j. Teleorman - 8.II.1964, București), prozatoare, autoare de piese de teatru și traducătoare. Soție a medicului și publicistului Melchior Hârsu, Rozalia Măgură va semna Lia Măgură, Lia Măgură Hârsu, Lizzi Hârsu și Lia Hârsu. A funcționat, din 1911, ca institutoare de limba română în învățământul primar. Debutează cu proză în ultimii ani ai secolului al XIX-lea la „Familia” lui Iosif Vulcan, continuând să trimită colaborări și la „Dimineața”, „Dimineața copiilor”, „Helios”, „Adevărul”, „Literatorul”, „Noi pagini literare”, „Viața literară”, „Revista
HARSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287415_a_288744]
-
ROSETTI, Maria (1820, Guernsey, Anglia - 13.II.1893, București), publicistă. Maria Grant, fiica unui ofițer scoțian și a unei franțuzoaice, era prin 1846 institutoarea copiilor fratelui Catincăi Odobescu. În casa Odobeștilor îl cunoaște pe C. A. Rosetti, cu care se căsătorește în 1847, la Plymouth, în Anglia, unde își avea familia. A împărtășit cu sentimentalism, dar cu același devotament ca și soțul său, ideea
ROSETTI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289376_a_290705]
-
ȘTEFĂNESCU-EST, Eugeniu (2.III.1881, Craiova - 12.III.1980, Galați), poet și prozator. Părinți i-au fost Eufrosina Ștefănescu (n. Negoescu), institutoare, și Gheorghe Ștefănescu, profesor de muzică. Urmează școala primară și Liceul „Sf. Petru și Pavel” la Ploiești, continuă la Liceul „Sf. Sava” din București, apoi se înscrie aici la Facultatea de Drept, susținându-și licența în 1904. Va fi judecător
STEFANESCU-EST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289909_a_291238]
-
ȘTEFĂNESCU, Mircea (11.IV.1898, București - 22.X.1982, București), dramaturg, prozator și cronicar dramatic. Este fiul Vasilichiei Ștefănescu (n. Scărlătescu), institutoare, și al lui Dumitru Ștefănescu, militar de carieră, avansat până la gradul de general. Urmează studiile liceale la „Gh. Lazăr” (întrerupte un an, în timpul războiului, și încheiate în 1918, după întoarcerea de pe front) și devine student la Facultatea de Drept a
STEFANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
ROMÂNĂ, publicație apărută la București, neregulat de la 1 mai 1902 până în aprilie 1906, din 16 octombrie 1921 până în 1924, din ianuarie 1925 până în decembrie 1941, purtând de-a lungul timpului subtitlurile „Revistă pedagogică și literară”, „Organ al Societății Institutorilor și Institutoarelor din România”. În articolul-program se precizează: „Ne vom face ecoul tuturor vederilor drepte în instrucțiune și educațiunea națională, în cultura morală, în dezvoltarea economică, într-un cuvânt vom căuta să ne luminăm pe noi, învățătorii, pentru ca la rândul nostru să
SCOALA ROMANÃ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289567_a_290896]
-
Grădina, Imnul lui Ștefan-Vodă, Cornul) ce urmau să fie interpretate de corurile elevilor de la Liceul Național, Liceul Internat, Seminarul Veniamin, gimnaziile Alexandru cel Bun și Ștefan cel Mare, Școala normală de Învățători Vasile Lupu și corurile elevelor Școlii Normale de institutoare, Externatului Secundar de fete și Institutului Varlam. În partea a doua urmau să ia cuvântul, vorbind despre Însemnătatea zilei, rectorul Universității, A. D. Xenopol, și un elev desemnat al Liceului Național. Partea finală era dedicată activităților sportive organizate pe platoul din fața
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
, Adelina (20.V.1920, Brăila - 17.VIII.2006, București), clasicistă. Este fiica Elenei Grecea (n. Manoliu), institutoare, și a lui Constantin Grecea, procuror militar. Urmează cursurile Liceului de Fete din Brăila și ale Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București, specialitatea limbi clasice, luându-și licența în 1942. Funcționează ca profesoară de limba și literatura
PIATKOWSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288807_a_290136]
-
din Capitală, care va avea loc duminică dimineața. Comitetul a fost compus astfel: președintă de onoare: Ana Pauker, președintă Dr. Florica Bagdasar, vicepreședinte: Gabriela Bernachi, Maria Gane, șt. Raiciu și dr. Medeea Niculescu, membre d-nele: Cristina șerban, casnică, Mia Constantinescu-Iași, institutoare, Ana Toma, funcționară, Maria Sârbu, profesoară, Ritta Sanielevici, casnică, Marta Drăghici, muncitoare, Ghizi Corodi, asistentă socială, Constanța Georgescu, muncitoare, Boureanu Natașa, funcționară, Isabela Potop, asistentă universitară, Elena Pătrășcanu, arhitectă, Anca col. Vasilescu, Pen Rozopol, ziaristă, Dora Massini, artistă. Cenzore: Mihaela
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
în anul 1863. După 1878 iaci slujea un preot ajutat de un cântăreț. De asemenea, la Măcin existau două geamii. În anul 1879 au fost înființate la Măcin două școli, una de fete și alta de băieți. Aici predau două institutoare și doi institutori. Măcinul era legat de vadul de la Ghecet printr-o șosea națională. Legătura cu orașul Isaccea se realiza printr-o șosea județeană. La sfârșitul secolului al XIX-lea, populația orașului Măcin era de 4 064 de locuitori, din
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Basarabia. Acesta se învecina spre sud, cu localitatea Balabancea, spre vest, cu Luncavița, iar spre est, cu Niculițel. În oraș existau două școli fondate în anul 1882. La școala de băieți erau 3 institutori, iar la școala de fete, două institutoare. În ultimii ani ai secolului al XIX-lea cele două școli erau frecventate de către 303 elevi 843. Existau două biserici ortodoxe, una dintre ele având hramul "Sf. Gheorghe", iar cealaltă cu hramul "Sf. Voievozi". Alături de acestea ființa și o geamie
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
la sfârșitul secolului al XIX-lea, în Hărșova existau peste 1 000 de clădiri de locuit. La Hârșova au fost înființate, după 1878, două școli primare, una de băieți și alta de fete. În cadrul acestora actvau un institutor și două institutoare 1114. Alături de cele două școli primare, în orașul Hârșova existau și două școli pentru copii turci din localitate. În ceea ce privește lăcașurile de cult, în orașul Hârșova existau două geamii și o biserică ortodoxă. Aceasta a fost construită de către români în anul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
avea hramul "Sf. Nicolae" și fusese construită în anul 1857. De asemenea, în localitate existau și două geamii. După 1878 la Hârșova au fost înființate o școală primară de băieți și alta de fete. Acestea aveau un institutor, respectiv două institutoare, și erau frecventate de 246 de copii. La sfârșitul secolului al XIX-lea "orașul a perdut caracterul oriental și tinde din zi în zi a deveni mai românesc. Stradele sunt largi, bine întreținute și iluminate. Pe malul Dunării există o
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
mai spus! A crescut din mila familiei! Au pus mână de la mână toți să Îl dea la școală. — Tatăl i-a murit pe front Înainte ca el să se nască! Mama l-a crescut singură, dintr-o leafă de biată institutoare, care n-avea cum să-i ajungă pentru taxe, școli, lux! — Greșeala mamei lui a fost că a refuzat să-și refacă viața! El, la prima ocazie, a abandonat-o! — Mama lui a murit la naștere. — Mama lui a murit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
descrierea unei poziții de neînțeles; bețivanca de alături emise un prim râgâit. — Ești obosită, Jacqueline..., comentă yogina; renunță la exercițiu, dacă nu-ți vine. Întinde-te, o să te alături grupului puțin mai târziu. Trebui, Într-adevăr, să se Întindă, În timp ce institutoarea karmică debita un discurs moleșitor și găunos, gen reclamă de apă minerală: — Intrați Într-o apă minunată și pură. Apa vă scaldă membrele, pântecul. Îi mulțumiți mumei voastre, Țărâna. Vă lipiți Încrezători de muma voastră, Țărâna. Simțiți-vă dorința. Vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
În slujba neamului”, relatează cu emoție cum s-au pus bazele educației sale naționaliste: „Anul era 1921. Mă aflam În clasa Întâi primară. Luasem loc În prima bancă. Aveam drept coleg pe Marius Margulies, evreu, pistruiat, și alte indicii semitice. Institutoarea noastră, Doamna Ștefănescu, introdusese o formulă originală de a Încheia „Tatăl nostru” de fiecare zi: „Sunt român și sunt mândru că sunt român”. Frază pronunțată cu glas tare și cu mâna pe piept, În dreptul inimii. Colegul Margulies o exprima cu convingere
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
VII 703, Paloda XX6 și Paloda literară I nr.9), C. Pasăre, Profir, Senin (P.Pogonatu, magistrat), Silvia Slăvescu, Stella (pseudonim),N. Stoleriu (învățător Zorleni), Tonegaru. Unii din cei enumerați publicau și versuri. Publicau numai versuri următorii 16: Maria Artenie (institutoare Bârlad, traducea din Horace), Const. Cantili, Clement Bacău (medicinist evreu), Hildebrand Frolla, Al. Gherghel, Isis -München (Isidor Budu), N. L(upu), K(ostache, Bârlad, folclor), Ofelia (pseudonim), G.G. Orleanu, Cincinat Pavelescu, I. Petrovici (în 1909 profesor de filozofie la Universitatea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ai chemare. Și nici nu e de tine. Titlul complet (ba chiar exhaustiv în chintesența lui) este: De la flexibilité de la queue d'une vache à travers les barreaux de chaise. Tema a mai fost cercetată de elevele unei școli de institutoare de la Vannes acum un secol, mi-a confirmat-o recent Paule G., fostă lectoriță de hexagonală în Bahluvia. DAK: Vom avea deci o redescoperire a ei pentru solul românesc... a Dispozitiv derivat din Râzătoarea lui Luca Pițu, integrând componente ale
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]