56 matches
-
românesc, înțeles ca un curent literar și cultural, întins cam de pe la 1880, cu primele experiențe ale lui Macedonski, și până la 1980, când se încheie neomodernismul postbelic declanșat pe la 1960-1965, după fractura proletcultistă. În marea lui sferă se includ: simbolismul, parnasianismul, instrumentalismul, decadentismul, poezia pură, avangardele și porțiunile mai emancipate sau mai neutre ale tradiționalismului de tip Ion Pillat sau B. Fundoianu (p. 182), plus neomodernismul generației '60 (uitat de exeget în retrospectiva din final). Drept consecință trebuie renunțat la dihotomia dintre
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]
-
a determinat pe compozitor la modelarea unor soluții rapsodice, improvizatorice și plenar concertante, la substanțializarea unor intonații netemperate, este însemnată în acest proces. Enescu tematizează la modul cel mai înalt artistic valențe non romantice de structură populară, așa cum transfigurează datele instrumentalismului popular sau lăutăresc. Enunțăm aici și conceptul de frazare enesciană, de articulare a sunetelor și, în general, a tuturor entităților melodice prin intermediul unor deprinderi violonistice. Accentuăm și avem în vedere faptul că Enescu aplică conceptul de frazare distinct personalizat întregii
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
seară, ca "Neznakomaia Dama" a lui Blok... Allabendlich și Sehnsucht, dragă Ioana, - și, mai cu seamă, dacă-i vorba de Rainer Maria Rilke, cu o sintagmă ce-i a lui: Sehnsucht am Fenster. Fără să cad în fonetismul ieftin al "instrumentalismelor" dubioase, trebuie spus că, totuși, acest Sehnsucht, e însuși zumzetul și oh-ul nostalgiei, - "of"-ul toamnei la fereastra lui Bacovia (pe care Fundoianu-l "citează" în Priveliști: "Toamna bacoviană geme-n ferestre: of..."); ecoul "tăcerii cu zumzete de roi" dintr-
Șerban Foarță către Ioana Pârvulescu by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8924_a_10249]
-
emoțională, cultura stilurilor nu pot să lipsească. E aproape totul; dar e insuficient. Originală este o epatantă regie a dramaturgiei. La Haydn, la Schubert, la Schumann, la Ravel; desigur, la Britten și Bartók. Strategiile jocului pun în evidență atât spectacolul instrumentalismului rafinat, constrâns în a manipula inventiv forma de sonată, creată și deja emancipată în sec. 18 (Haydn credea că teatralitatea muzicii lui, cu alte cuvinte "operele" pe care nu le-a scris, stau în cvartete), cât și frisoanele schubertiene, tânăr
Rising stars - New generation by Ada Brăvescu () [Corola-journal/Journalistic/9013_a_10338]
-
intermezzo liric îl asigură, bunăoară, Șt. O. Iosif, cu niște muzici pastorale, de talăngi și tilinci, de buciume și de tulnice. Oricum, nimic mai mult decît un decor. Muzica își cîștigă o glorie trecătoare și, după aceea, ironizată des, cu instrumentalismul lui Macedonski. O muzică de clopot, la a cărei măsură trebuia să se conformeze poezia. Undeva peste, în sferele îndepărtate ale non-înțelegerii, unde muzica, deși respinge - "castelul tău de gheață l-am cunoscut, Gîndire!" - tot ce ține de impurele senzații
Sunetul muzicii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9194_a_10519]
-
Moréas. Căci nu sunt, oare, Stanțele, Fundamentele și ilustrarea celei mai pure poezii? * Pentru buna judecare a unei reforme poetice, trebuie, în primul rând, să apreciezi gradul de fatalitate pe care-l comportă. Au existat reforme cu totul arbitrare, ca "instrumentalismul" nefericitului René Ghil sau ca inovația grafică din Un coup de dês jamais n'abolira le hasard. Acestea nu participau cu nimic la tendințele momentane și generale ale spiritului; de aceea nici n-au supraviețuit propriei vâlve. Or, într-o
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
comandant le poate porunci soldaților să meargă pe font sau să rămână În cazarmă, i se părea anacronică. Orice Încercare de a manipula astfel o grevă ar fi fost și irealistă și inadmisibilă din punct de vedere moral. Luxemburg respingea instrumentalismul din spatele unei asemenea concepții. „Ambele tendințe șde a ordona sau de a interzice o grevă de masăț provin din aceeași idee pur anarhistă șsicț, conform căreia greva de masă este doar un mijloc de luptă tehnic care poate fi «adoptatș
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
ca proiect utopic vezi, de asemenea, Brasília Utopism În orașele geometrice ca scop al statelor moderne timpurii extrem-modernist administrativ rus În ingineria socială socialist secolul al XX-lea Vale, Lawrence Van der Ploeg, Jan Douwe Vandergeest, Peter Partidul de avangardă instrumentalismul respins de Rosa Luxemburg rolul pedagogic al relația cu masele Vauban, marchizul de Veblen. Thorstein Vercinîua Troița, cooperativă de stat la Vernant, Jean-Pierre Verneig, Puyrasseau, Joseph Vietnam capitația În simplificarea funciară În crearea de sate În Memorialul războiului din Vietnam
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
în esență cu muzica, idei formulate de Macedonski în Despre logica poeziei (1880), reprezintă o aproximare intuitivă a inefabilului poetic. Într-o formă mai simplă, Macedonski anticipează experiențele instrumentaliste ale lui René Ghil. În 1892 el proclama unirea simbolismului cu instrumentalismul drept „ultimul cuvânt al geniului omenesc”. Pledoaria pentru simbolism este continuată în 1899 (În pragul secolului); cuceririle simboliste („muzică, imagine, culoare”) rămân însemnele adevăratei poezii. Tot în L. a schițat (Simțurile în poezie, 1895) și o teorie senzorialistă a cunoașterii
LITERATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287826_a_289155]
-
poeziei în raport cu proza - prima e „absurdă”, „nelogică în mod sublim” (Despre logica poeziei, 1880) - și întrevedea trăsături pe care simbolismul le va absolutiza: inefabilul și muzicalitatea („poezia - muzica sufletului”, „arta versurilor e arta muzicii”). Apar la el și germeni ai instrumentalismului: scara alfabetică e o scară muzicală. M. nu a gândit instrumentalismul în felul lui René Ghil, aprecierile sale precedându-l pe acesta cu câțiva ani, dar l-a văzut, alături de simbolism, ca pe ultimul cuvânt al geniului omenesc. Articolele Poezia
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
logica poeziei, 1880) - și întrevedea trăsături pe care simbolismul le va absolutiza: inefabilul și muzicalitatea („poezia - muzica sufletului”, „arta versurilor e arta muzicii”). Apar la el și germeni ai instrumentalismului: scara alfabetică e o scară muzicală. M. nu a gândit instrumentalismul în felul lui René Ghil, aprecierile sale precedându-l pe acesta cu câțiva ani, dar l-a văzut, alături de simbolism, ca pe ultimul cuvânt al geniului omenesc. Articolele Poezia viitorului (1892) și Simbolismul (1901) sunt cele dintâi manifeste ale simbolismului
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
simpatiei și iubirii. Mergeau pe drumul spre Ballyconneely; oceanul scânteia la picioarele lor. În depărtare, la orizont, soarele asfințea peste Atlantic. Din ce În ce mai des, Walcott avea impresia că gândirea lui Djerzinski rătăcește pe căi obscure, chiar mistice. Walcott rămânea adeptul unui instrumentalism radical; produs al unei tradiții pragmatice anglo-saxone, marcat de asemeni de lucrările cercului de la Viena, el avea o anume suspiciune față de opera lui Comte, considerând-o prea romantică. Contrar materialismului pe care Îl Înlocuise, pozitivismul, sublinia el, putea să fondeze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
percepției noastre asupra calității sale de membru în grupul de rudenie" (Shils, 1957:142). Cu alte cuvinte, caracterul inefabil al legăturii își are geneza într-o atribuire cognitivă. Mai mult decât atât, Shils nu neagă nicidecum importanța interacțiunii, normativității și instrumentalismului, ci, din contră, la fiecare pas spune: "pe lângă interes", "nu numai interacțiunea" ș.a. Geertz este considerat, poate în mod paradoxal în raport cu poziția pe care o adoptă în general 26, celălalt principal reprezentant al primordialismului. Identitatea este pentru Geertz consecința imediată
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Study, Leiden, Brill. Aspers, Patrik (2001), "Crossing the Boundary of Economics and Sociology: The Case of Vilfredo Pareto", în American Journal of Economics and Sociology, 60:2, pp. 519-545. Bacova, Viera (1998), The construction of national identity on primordialism and instrumentalism, Human Affairs, 8:1, pp. 29-43. Barth, Fredrik (1981), "Ethnic group and boundaries", în Kuper, Adam (ed.), Selected essays of Fredrik Barth, vol. I, Process and form in social life, Londra, Routledge and Kegan Paul. Baudrillard, Jean (1994 [1981]), Simulacra
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
De exemplu, aici tind să fie incluse teorii cunoscute sub denumiri precum: primordialism, perenialism, sociobiologism și autori precum: Shils, van den Berghe, Geertz, Isaac, Grosby, Connor ș.a. 11 Aici tind să fie incluse de exemplu teorii cunoscute sub denumiri precum: instrumentalism, situaționalism, cognitivism, modernism, invenționism și chiar postmodernism și autori precum: Barth, Mitchell, Brass, Horowitz, Calhoun, Anderson, Jenkins ș.a. 12 Eleații (Xenofan din Colofon, Parmenide, Zenon din Eleea) susțineau unicitatea și imuabilitatea lumii și existenței, în vreme ce Heraclit din Efes era adeptul
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
plus, evaluăm nu numai ceea ce elevul îmi arată acum, ci și ceea ce poate el să realizeze în perspectivă. Ne sprijinim pe prezent, dar stăm cu fața către viitor. Or, speranța nu poate fi măsurată, ci profilată, indusă, proiectată. 3. Simptomul instrumentalismului. O serie de profesori ajung la un asemenea grad de instrumentalizare a evaluării, încât sunt copleșiți de tehnici în defavoarea altor disponibilități ale evaluării. Ei cred că totul ține de instrument, de acuratețea și „puritatea” lui. Transferă unele responsabilități evaluative dinspre
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
Popper menține exigențele realismului științific, subliniind ideea că teoriile au ca obiect, implicit sau explicit, de a face inteligibilă realitatea. Dacă lucrurile ar sta astfel, succesul teoriei și eficiența aplicării sale ar rămîne inexplicabile. 1.4.2..5. Empirism și instrumentalism (Milton Friedman) În opoziție netă cu aprioriștii, Friedman susține că economia are vocația de a fi o știință empirică, adică de a fi confruntată cu "evidența faptelor". Pentru a face să progreseze economia pozitivă (opusă aici economiei normative), este deci
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
elementele cruciale în masa de circumstanțe, varianta care înconjoară fenomenul de explicat. Astfel, paradoxal, pentru a fi profundă și explicativă, o teorie trebuie să fie falsă din punct de vedere descriptiv, în postulatele sale. În acest caz, se ajunge la instrumentalism. Teoria nu pretinde să reprezinte comportamentul real al agenților, ea se mărginește să afirme că totul se petrece "astfel". Lucrurile sunt așa cum sunt pentru că sunt." Procesul selecției naturale ajută în a valida o teorie sau, mai curînd, teoria rezumă totul
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
analizate, succesul previziunilor rămîne inexplicabil. Metodologia instrumentalistă transformă teoriile în simple reguli de calcul și va fi neputincioasă în a lua în considerare testele veritabile care sunt tentativele de respingere, prin aceasta progresul teoriilor științifice devenind, la rîndul său, inexplicabil. Instrumentalismul apare, deci, ca o atitudine de ușurință și conservatorism. 1.4.2..6. Istoria științelor și criteriilor de evaluare la Kuhn Se remarcă faptul că întreaga concepție a lui Kuhn nu constituie numai un atac contra raționalității în dezvoltarea cunoașterii
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
2. Criterii epistemologice în economie 66 1.4.2.1. Apriorismul 67 1.4.2.2. Raționalismul și formalismul (Walras) 67 1.4.2.3. Raționalismul critic 68 1.4.2.4. Convenționalismul 69 1.4.2..5. Empirism și instrumentalism (Milton Friedman) 70 1.4.2..6. Istoria științelor și criteriilor de evaluare la Kuhn 72 1.4.2.7. Metodologia programelor de cercetare (Lakatos) 73 1.4.3. Obiectul cunoașterii economice 77 1. 4.3.1. Economia normativă 77
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
DOCTRINĂ, PARADIGMĂ ECONOMICĂ / 17 1.2. CRITERII EPISTEMOLOGICE ÎN ECONOMIE / 18 1.2.1. Apriorismul / 18 1.2.2. Raționalismul și formalismul (Walras) / 19 1.2.3. Raționalismul critic / 19 1.2.4. Convenționalismul / 20 1.2.5. Empirism și instrumentalism (Milton Friedman) / 20 1.2.6. Istoria științelor și criteriilor de evaluare la Kuhn / 21 1.2.7. Metodologia programelor de cercetare (Lakatos) / 22 Capitolul 2. OBIECTUL CUNOAȘTERII ECONOMICE / 25 2.1. ECONOMIA NORMATIVĂ / 25 2.2. PRIMELE DEFINIȚII EMPIRICE
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
Karl Popper menține exigențele realismului științific, subliniind ideea că teoriile au ca obiect, implicit sau explicit, de a face inteligibilă realitatea. Dacă lucrurile ar sta astfel, succesul teoriei și eficiența aplicării sale ar rămîne inexplicabile. 1.2.5. Empirism și instrumentalism (Milton Friedman) În opoziție netă cu aprioriștii, Friedman susține că economia are vocația de a fi o știință empirică, adică de a fi confruntată cu "evidența faptelor". Pentru a face să progreseze economia pozitivă (opusă aici economiei normative), este deci
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
elementele cruciale în masa de circumstanțe, varianta care înconjoară fenomenul de explicat. Astfel, paradoxal, pentru a fi profundă și explicativă, o teorie trebuie să fie falsă din punct de vedere descriptiv, în postulatele sale. În acest caz, se ajunge la instrumentalism. Teoria nu pretinde să reprezinte comportamentul real al agenților, ea se mărginește să afirme că totul se petrece "astfel". Lucrurile sînt așa cum sînt pentru că sînt. Procesul selecției naturale ajută în a valida o teorie sau, mai curînd, teoria rezumă totul
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
analizate, succesul previziunilor rămîne inexplicabil. Metodologia instrumentalistă transformă teoriile în simple reguli de calcul și va fi neputincioasă în a lua în considerare testele veritabile care sînt tentativele de respingere, prin aceasta progresul teoriilor științifice devenind, la rîndul său, inexplicabil. Instrumentalismul apare deci ca o atitudine de ușurință și conservatorism. 1.2.6. Istoria științelor și criteriilor de evaluare la Kuhn După autorul menționat, evoluția unei științe ar comporta patru etape succesive: știința normală, criza, revoluția științifică și întoarcerea la o
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
titlu simplu, "Economica", și poate avea drept autor pe fiecare dintre noi sau pe noi toți împreună. Concepte de bază: * ideea economică; * teoria economică; * doctrina economică; * paradigma științifică; * progresul științific; * apriorismul; * formalismul; * raționalismul critic și raționalismul cartezian; * faillibismul; * convenționalismul; * empirismul; * instrumentalismul; * metodologia programelor de cercetare. Probleme de studiat: * Definiți teoria, doctrina și paradigma economică. * În ce constă apriorismul și care sînt principalii săi exponenți? * În ce constă raționalismul walrasian? * În ce constă convenționalismul, așa cum apare el la Pareto, Friedman și Machlup
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]