1,365 matches
-
iubi, că de pripas sunt doar potăile. Altfel de ce ne naștem? Sunt om ca orice om, dar om, Tu ești ca mine, suntem miliarde, de ce să ne considerăm atomi? Deși-n atomi este o inimă ce arde. Miliarde de sălbatici insulari, vorbim tot mai puțin și tot mai rar, Cp are fiecare jobul lui, ce-i pasă viața nu știu cui? Ce-i pasă că se moare neîncetat, e cel mai ieftin faptul c-ai uitat De-aproapele carele ne este totuși om
AMORUL UNEI MARMURE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/boris_mehr_1416033828.html [Corola-blog/BlogPost/371686_a_373015]
-
în: Ediția nr. 907 din 25 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Deorece în ultimul timp interesul pentru fosta insula Ada Klaleh s-a manifestat prin organizarea de expoziții cu această tematica, editarea unor lucrări de beletristica inspirate de legendară insula, insulari, sau lucrări de memorialistica deosebit de interesante și captivante precum: Carmen Mihalache, Magda Andreescu, Adakale-li- patria din buzunarul de la piept, Editura Martor, 2012 sau Carmen Bulzan, Ada-Kaleh- insula amintirilor, Editura Prier, 2013, ș.a., publicam la rândul nostru un capitol din lucrarea
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE.2 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/Fosta_insula_ada_kaleh_in_lu_varvara_magdalena_maneanu_1372146136.html [Corola-blog/BlogPost/346006_a_347335]
-
meserii cu specific alimentar în special preparatul zaharicalelor (Kadri fratele lui Ali Kadri prapara rahat ) . Ale ocupații era dulgheritul, cărăușia cu barca de pe un mal pe altul, ocupații casnice țesut , croitorie . Pe insula erau mulți șerpi ne veninoși , pe care insularii îi prindeau și uneori le utilizau pielea pentru a împodobi bastoane, pe care le videau că amintiri de pe insulă. Majoritatea bărbaților lucrau la fabrica de țigări care primea materie primă din Bulgaria ( tutun că matasea - de foarte bună calitate ). O
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE.2 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/Fosta_insula_ada_kaleh_in_lu_varvara_magdalena_maneanu_1372146136.html [Corola-blog/BlogPost/346006_a_347335]
-
rahat Locum, acadele ,halvița, bomboane ,dulcețuri de smochine ,trandafiri, fructe pere, struguri, țigări între care unele denumite chiar ADA KALEH . În legătură cu turismul funcționau și barcagii care transportau totul de pe un mal al insulei pe celalalt mal al Dunării : persoane ,turiști ,insulari, materiale de construcții cărămidă ,piatra, lemn ,diferite mărfuri cu care trebuia aoprovizionată insula .,chiar turmele de oi erau transportate pe Ostrovul Banului sau pe malul românesc pentru pășunat . La căminul cultural se organizau acțiuni culturale unde veneau în special tinerii
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE.2 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/Fosta_insula_ada_kaleh_in_lu_varvara_magdalena_maneanu_1372146136.html [Corola-blog/BlogPost/346006_a_347335]
-
Ada Kaleh. Relatările domnuluiInginer Constantin Bărbulescu, Călan, 19 ian. 1998. Din cunoașterea mea directă, dintre obiectivele vizitate, consider oportună următoarele descrieri: Accesul pe insula se realiza cu ajutorul bărcilor, uneori a vapoarelor de pasageri, bărcile fiind conduse cu ajutorul vâslelor de către barcagii insulari, pentru care era distracție atunci când se întâmplă că în timpul traversării apei să treacă câte un vapor care producea valuri declanșând uneori strigate de spaimă a celor care nu erau obișnuiți cu acest fenomen- turiștii ocazionali. Toți cei care doreau să
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE.2 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/Fosta_insula_ada_kaleh_in_lu_varvara_magdalena_maneanu_1372146136.html [Corola-blog/BlogPost/346006_a_347335]
-
se întâmplă că în timpul traversării apei să treacă câte un vapor care producea valuri declanșând uneori strigate de spaimă a celor care nu erau obișnuiți cu acest fenomen- turiștii ocazionali. Toți cei care doreau să ajungă pe insulă, turiști sau insulari care se întorceau acasă erau așteptați la punctul numit La bordei ( km. f. 952) numit astfel după aspectul camerei din piatră zidita pe care o ridicaseră barcagii chiar în malul Dunării , sub nivelul șoselei naționale pentru a se adăposti pe
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE.2 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/Fosta_insula_ada_kaleh_in_lu_varvara_magdalena_maneanu_1372146136.html [Corola-blog/BlogPost/346006_a_347335]
-
est ( aval ) trecând pe lângă o foarte frumoasă terasă, aflată chiar aproape de nivelul apei fluviului . Se continuă spre sud, la mică distanță de terasă, pe stânga un magazin unde se ofereau spre cumpărare a multitudine de obiecte artizanale realizate numai de insulari, accesul unor astfel de produse finisate fiind prohibitive în insula . Dintre produsele oferite menționam: râșnite pentru măcinat cafeaua manual din alama,(având formă cilindrica cu două componente principale manivela plianta fixată de un ax care în repaus putea di introdusă
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE.2 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/Fosta_insula_ada_kaleh_in_lu_varvara_magdalena_maneanu_1372146136.html [Corola-blog/BlogPost/346006_a_347335]
-
speciale la Orșova unde o vindea ambulant, bidoanele fiind introduse într-un cărucior special amenajat, braga o băutură răcoritoare cu gust acrișor și miros specific, preparată din făină de mei, de porumb sau de secara fiarta și fermentata, pe care insularii o vindeau de asemenea și în afara reședinței lor, vânzătorii de braga fiind recunoscuți după fesul roșu cu ciucuri negri ce purtau în spate un recipient de metal , înalt în formă de pară, din care se scurgea licoarea printr - o țeavă
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE.2 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/Fosta_insula_ada_kaleh_in_lu_varvara_magdalena_maneanu_1372146136.html [Corola-blog/BlogPost/346006_a_347335]
-
la Timișoara ) . Până prin anul 1948 , măi existau câteva femei în vârstă care purtau feregea (costumația care le acoperea în întregime chiar și față ) . Unii dintre bărbați purtau fesuri roșii cu ciucure negru, singurul Hogea purta fesul într-un sal alb. Insularii erau oameni muncitori , trudind din greu că barcagii, pescari, la fabricile din insula, ca artizani, negustori. Cu ocazia sărbătorilor pe care le respectau cu strictețe, treceau cu bărcile peste Dunăre până la satul Vârciorova ( satul meu natal, azi dispărut că și
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE.2 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/Fosta_insula_ada_kaleh_in_lu_varvara_magdalena_maneanu_1372146136.html [Corola-blog/BlogPost/346006_a_347335]
-
epoci istorice ale căror mărci generale sunt optimismul, buna-credință, coerența morală, empatia, încrederea în norme, eficiența muncii, toate acestea fiind susținute de concentrarea senină a individului asupra locului legitim pe care îl ocupă în ansamblul din care face parte. Dovada insulară a unei lumi care se stinge Pe Vereinsweg la numarul 23, în Berna, funcționează biblioteca departamentului de Studii Religioase al Facultății de Teologie. Nimic special la prima vedere. Cititorul are acces direct la raft, ca în atâtea biblioteci serioase, poate
Despre impostură și consecințele ei toxice by https://republica.ro/despre-impostura-c-i-consecinc-ele-ei-toxice [Corola-blog/BlogPost/337949_a_339278]
-
în bune condiții. Tot ce i se cere este să pună în locul volumului, în raft, un bilețel cu titlul cărții și autorul. Biblioteca de la Studii Religioase funcționează în acest regim, fără greș, de foarte multă vreme. Ea a rămas dovada insulară a unei lumi care se stinge. Vastele continente ale încrederii de mai an sunt azi scufundate. Până și simpla lor amintire pare neverosimilă. În schimb, avem cu vârf și îndesat parte de realitatea sinistră, cu aer de pușcărie și proceduri
Despre impostură și consecințele ei toxice by https://republica.ro/despre-impostura-c-i-consecinc-ele-ei-toxice [Corola-blog/BlogPost/337949_a_339278]
-
abia la jumătate. Macaralele gigantice, care încarcă și descarcă containere ,par niște jucării pe lângă mastodonții trecuți prin nenumăratele furtuni ale mărilor sau oceanelor lumii. Marfa lui este deja în hangar ,ambalată în cutii sigilate venite tocmai din Taiwan,o țară insulară cu recunoaștere restrânsă ,ținută foarte aproape de chinezi ,în Marea Chinei de Est. Țara asta are o istorie fascinantă ,ca mai toate țările orientale. a fost populată întâi de un val mare de refugiați din China ,apoi pentru puțină vreme au
VIATA LA PLUS INFINIT (3) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1784 din 19 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1447913330.html [Corola-blog/BlogPost/375089_a_376418]
-
născut. Puțini sunt cei care înțeleg faptul că poezia este (astăzi mai mult decât oricând) generatoare și păstrătoare de identitate. În Australia, vorba ceea, „la naiba-n praznic”, Daniel Ioniță s-ar putea recomanda cu succesul profesional dobândit pe continentul insular. Sau cu cardul de credit. Sau cu statutul social. Sau cu succesul copiilor săi. Sau cu toate astea laolaltă. Dar nu - prin Testament autorul se recomandă, halucinant: Daniel Ioniță al poeziei române. Iar antologia pe care a alcătuit-o (și
INSULA CUVINTELOR DE-ACASĂ de LUCIAN VASILESCU în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Lucian_vasilescu_insula_cuvi_lucian_vasilescu_1384299073.html [Corola-blog/BlogPost/363178_a_364507]
-
din acea vreme au făcut eforturi considerabile pentru a conserva cultură și civilizația comunităților afectate. Între altele, la Muzeul Regiunii Porților de Fier s-a constituit și un fond muzeal, ( prin achiziții), Fondul Ada Kaleh, care ilustrează crâmpee ale civilizației insulare, colecție adusă periodic în atenția publicului, în expoziții de bază sau temporare. În strategia statului român de salvare a valorilor culturale și de civilizație, afectate de lucrările Hidrocentralei de la Porțilr de Fier I, a existat și realizarea unui muzeu în
ADA KALEH MIT ŞI ATRACŢIE TURISTICĂ.EXPOZIŢIE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 by http://confluente.ro/_ada_kaleh_mit_si_at_varvara_magdalena_maneanu_1368098519.html [Corola-blog/BlogPost/344565_a_345894]
-
obiectiv de interes turistic. Documentele de arhivă arată că atât în perioada interbelică cît și după 1945 a fost intens valorificat potențialul turistic al acestui spațiu geografic deosebit de generos prin amplasare, clima blândă, vegetație exotică mediteraneană, modul de viață al insularilor. În 1927, un insular întreprinzător precum Ali Kadri, cu ajutorul deputatului mehedințean Tilică Ioanid, a înființat o fabrică de țigarete R.M.S, ce producea o gamă largă de țigarete, în pricipal pentru a comercializate pe insulă. După 1950 noul regim a
ADA KALEH MIT ŞI ATRACŢIE TURISTICĂ.EXPOZIŢIE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 by http://confluente.ro/_ada_kaleh_mit_si_at_varvara_magdalena_maneanu_1368098519.html [Corola-blog/BlogPost/344565_a_345894]
-
Documentele de arhivă arată că atât în perioada interbelică cît și după 1945 a fost intens valorificat potențialul turistic al acestui spațiu geografic deosebit de generos prin amplasare, clima blândă, vegetație exotică mediteraneană, modul de viață al insularilor. În 1927, un insular întreprinzător precum Ali Kadri, cu ajutorul deputatului mehedințean Tilică Ioanid, a înființat o fabrică de țigarete R.M.S, ce producea o gamă largă de țigarete, în pricipal pentru a comercializate pe insulă. După 1950 noul regim a mai înființat o fabrică
ADA KALEH MIT ŞI ATRACŢIE TURISTICĂ.EXPOZIŢIE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 by http://confluente.ro/_ada_kaleh_mit_si_at_varvara_magdalena_maneanu_1368098519.html [Corola-blog/BlogPost/344565_a_345894]
-
rahat Locum, acadele,halvița, bomboane ,dulcețuri de smochine ,trandafiri, fructe pere, struguri, țigări între care unele denumite chiar ADA KALEH . În legătură cu turismul funcționau și barcagii care transportau totul de pe un mal al insulei pe celalalt mal al Dunării : persoane ,turiști ,insulari, materiale de construcții cărămidă ,piatra, lemn ,diferite mărfuri cu care trebuia aoprovizionată insula .,chiar turmele de oi erau transportate pe Ostrovul Banului sau pe malul românesc pentru pășunat”. Analizînd și alte sursele documentare se poate apreciacă insula Ada Kaleh a
ADA KALEH MIT ŞI ATRACŢIE TURISTICĂ.EXPOZIŢIE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 by http://confluente.ro/_ada_kaleh_mit_si_at_varvara_magdalena_maneanu_1368098519.html [Corola-blog/BlogPost/344565_a_345894]
-
existenței sale veneau pentru că aflaseră că ea va dispărea în urmă lucrărilor de amenajarea lacului de acumulare de la Hidrocentrala Porțile de Fier I și doreau să o vadă pentru ultima oară . De asemenea, consemnările documentare evidențiază mai multe calități ale insularilor: cei mai multi formulează aprecieri pozitive despre lăcașul de cult, apoi despre modul amabil și detaliat în care ghidul le dă explicațiile ( la un moment dat acesta a fost Hamdi Săli care îndeplinea responsabilități de șef al cultului în cadrul comunității de pe Ada
ADA KALEH MIT ŞI ATRACŢIE TURISTICĂ.EXPOZIŢIE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 by http://confluente.ro/_ada_kaleh_mit_si_at_varvara_magdalena_maneanu_1368098519.html [Corola-blog/BlogPost/344565_a_345894]
-
care probabil într-un viitor apropiat ar putea fi incluse în circuitul turistic, există Fondul Ada Kaleh la Muzeul Regiunii Porților de Fier, care periodic se valorifica expozițional, pentru a păstra vie amintirea insulei dispărute , dar prezenta în inima foștilor insulari, a celor care au avut ocazia să petreacă clipe de neuitat în atmosferas micului Orient de pe Dunăre, dar și a celor care vor să cunoască alte moduri de civilizație existente în regiunea actualului Parc Natural Porțile de Fier, până la mijlocul
ADA KALEH MIT ŞI ATRACŢIE TURISTICĂ.EXPOZIŢIE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 by http://confluente.ro/_ada_kaleh_mit_si_at_varvara_magdalena_maneanu_1368098519.html [Corola-blog/BlogPost/344565_a_345894]
-
2011) În cazul lui Sánchez Robayna, însă, e vorba de o mai mare afinitate spirituală și poate că așa se explică senzația de similaritate a limbajului poetic, dar și prețuirea pe care și-o poartă reciproc poetul timișorean și poetul insular (Sánchez Robayna trăiește în Canarias, la fel ca González Montañez). Iată ce spune Sánchez Robayna despre Eugen Dorcescu: „O profundă explorare a simțului transcendenței - adesea unită în mod inextricabil cu lecțiile misticii occidentale - se împletește în poezia [lui Dorcescu] cu
ILINCA ILIAN, EUGEN DORCESCU ÎN SPAŢIUL POEZIEI HISPANICE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 by http://confluente.ro/Eugen_dorcescu_in_spatiul_po_eugen_dorcescu_1392619816.html [Corola-blog/BlogPost/347308_a_348637]
-
un limbaj comun, dar care se despart la un moment dat din cauza unor viziuni incompatibile asupra transcendenței, pentru că, în cazul lui Eugen Dorcescu, această transcendență nu este neapărat goală, cum e cazul lui Sánchez Robayna. Nu vom găsi la poetul insular conversații cu Dumnezeu ca acelea din antologia tematică Abyssus abyssum invocat ce evidențiază acel filon al poeziei de factură mistico-religioasă prezent mai cu seamă în Omul de cenușă, Biblice, Elegii. În schimb, vom găsi o aceeași pasiune pentru scrutarea aparențelor
ILINCA ILIAN, EUGEN DORCESCU ÎN SPAŢIUL POEZIEI HISPANICE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 by http://confluente.ro/Eugen_dorcescu_in_spatiul_po_eugen_dorcescu_1392619816.html [Corola-blog/BlogPost/347308_a_348637]
-
în Omul de cenușă, Biblice, Elegii. În schimb, vom găsi o aceeași pasiune pentru scrutarea aparențelor, a umbrelor, a golului pe care sînt proiectate fenomenele mundane, deși la poetul timișorean o asemenea investigare e realizată în registrul elegiac, în timp ce poetul insular tinde mai degrabă spre o poezie neutră, cvasi constatativă. Am insistat puțin asupra legăturii dintre cei doi poeți pentru că mi se pare că în acest fel devin și mai evidente pe de o parte trăsăturile definitorii ale fiecăruia dintre ei
ILINCA ILIAN, EUGEN DORCESCU ÎN SPAŢIUL POEZIEI HISPANICE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 by http://confluente.ro/Eugen_dorcescu_in_spatiul_po_eugen_dorcescu_1392619816.html [Corola-blog/BlogPost/347308_a_348637]
-
una inedită. Stând alături de fiica mea o perioadă destul de consistentă (aproape un an, cu întreruperile de rigoare) am căutat să cunosc și să înțeleg mai bine istoria, tradițiile, cultura poporului cipriot, am cunoscut localnici, am simțit pulsul vieții unei țări insulare și mai puțin am reușit să intru în contact cu diaspora română de aici, din păcate. Sper ca timpul ce va veni să îmi ofere șansa cunoașterii mai îndeaproape a românilor ciprioți și, de ce nu, să scriu o carte și
CÂTEVA SPICUIRI DESPRE COMUNITATEA ROMÂNEASCĂ DIN CIPRU de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 612 din 03 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_14_cateva_georgeta_resteman_1346676871.html [Corola-blog/BlogPost/343744_a_345073]
-
nejustificate între membrii corpului medical, pentru resurse, precum săli de operații, paturi și multe altele. Plicul îi face pe medicii tineri să nu aibă acces la pacienți de multe ori pentru că există plic. Plicul, de asemenea, duce la existența absolut insulară a echipelor multidisciplinare în spitalele noastre. Plicul duce și la respingerea ideii de second opinion, second opinion fiind un mecanism care salvează vieți și care salvează și bani", este de părere Voiculescu.
„Plicul dat în spitale este un abuz împotriva noastră atunci când suntem cel mai vulnerabili” by https://republica.ro/ministrul-sanatatii-zplicul-dat-in-spitale-este-un-abuz-impotriva-noastra-atunci-cand-suntem-cel-mai-vulnerabili [Corola-blog/BlogPost/339050_a_340379]
-
puteai vedea. Ospățul, dansul și întregul ritual au avut loc la palatul Bukingam și în grădinile acestuia. Din nou Narcisa a avut ocazia să danseze cu foștii săi curtezani, dar mai ales cu prințul Wilhelm. După câteva zile părăsiră regatul insular, spre nemulțumirea lui Prințișor. El prefera ținuturile nordice sau muntoase. Îi plăcea și marea, dar nu pe plajă la soare unde se ofilea ca regina nopții care ziua își închide petalele, iar noaptea își desface floarea ca un evantai răspândind
XXII. PELERINAJ ÎN LUNA DE MIERE (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1427872387.html [Corola-blog/BlogPost/367547_a_368876]