140 matches
-
aspectele generale pe care le îmbracă în aproape tot cursul evoluției. Având în vedere faptul că zona studiată, din punct de vedere petrografic, este alcătuită dintr-o alternanță de roci cu durități diferite (respectiv depozite de marne, argile, nisipuri cu intercalații de lentile de gresii), implicațiile morfologice ale structurii sunt mai pregnante, mai ales pe versantul stâng al Lohanului. Astfel, pe structura monoclinală a bazinului Lohan, datorită existenței stratelor de roci mai dure (gresii) s-au format câteva platouri structurale: dealul
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
aproape de suprafață. Exemplu, la est de satul Tăbălăești, la 300 m altitudine, lângă șoseaua Huși - Iași, apa este la adâncimi de 3,5 - 4 m; Prezența acestor pânze locale de apă aproape de suprafață se datorește prezenței lentilelor de marne, ca intercalații în cuprinsul complexului nisipos superior (de vârstă meoțiană). • pânzele de apă de pe pantele coluviale și deluviale. Aceste ape se nasc prin degradarea pânzelor captive și se scurg pe sub mantaua dezagregată ce acoperă panta. • pânzele de apă captive. Fragmentarea adâncă de către
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
găsesc pânze care au un caracter local, în funcție de întinderea mai mare sau mai mică a lentilelor de roci acvifere. În general, aceste ape sunt dulci, afară de porțiunea din valea inferioară a Lohanului, unde sunt sălcii sau chiar sărate, datorită prezenței intercalațiilor de marne gipso - clorurate. Prezența etajată a acestor pânze de apă pe coaste deschise de eroziune constituie un factor principal în formarea unui complex de soluri, caracteristic pantelor umede. Deschise de eroziune, ele se scurg sub formă de șiroiri, producând
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
largi. Astfel, la afluenții de ordinul al III-lea, aceasta este cuprinsă între 209,8 m/km la râul Valea Merilor și 92, 46 m/km la râul Drăgan. În primul caz, înclinarea terenului se realizează pe seama depozitelor nisipo-argiloase cu intercalații de gresii, în timp ce pante de 92,46 m/km se grefează pe depozite predominant nisipoase. La afluenții de ordinul al II-lea, acest indicator morfometric variază între 147,9 m/km, la râul cu numărul 9, situat pe partea stângă
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
gresii, marne și argile verzui și roșii. La partea superioară se intercalează nivele subțiri de tufuri bentonitice și de gipsuri albe, roz sau cenușii. Formațiunile pliocene sunt, de asemenea, de o mare varietate litologică. Predomină complexele nisipoase și grezoase, cu intercalații de marne (neoțieneă și marne nisipoase (ponțieneă, toate acestea au fost puternic cutate și foliate. Pe această structură generală geologică se întinde terasa Breaza. Ea prezintă o litografie, o petrografie destul de variată, de la gresii și conglomerate puternic cimentate și până la
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
cu grosimi de 1.600 metri la Târgu Frumos și 1.121 metri la Iași. Depozitele sarmatice au grosimi mai mici de 100 metri în nord-est și peste 500 metri în sud-vest și sunt dominate de argile și marne cu intercalații de nisipuri și lentile de gresii și prundișuri. Peste depozitele marine se găsește o pătură subțire și discontinuă de luturi loessoide, aluvio-coluviale și aluviale. Podișul Sucevei este alcătuit din formațiuni sarmațiene, necutate și cu o înclinare în general concordantă cu
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
de sol GRUPA ECOLOGICĂ 91 (GE 91) Câmpie de divagare - lunci de aninișuri (m), soluri gleice turboase, V. ed. mic Condiții staționale: Depresiuni pronunțate, în câmpia joasă și în luncile din câmpia normală, materiale aluvio-proluviale cu textură fină, uneori cu intercalații organice; soluri gleice mlăștinoase sau turboase (gleiosoluri sau subtipuri gleice histice ale unor soluri diverse de tip aluviosol, eutricambosol ș.a.), slab salinizate (salinice). Tipuri de stațiuni: 9632 - Silvostepă - luncă adânc depresionată de aniniș Pm, turbogleic Tipuri naturale de pădure: 9713
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
STATIONALA G.S - 19 Terenuri foarte puternic și excesiv erodate (e3...e4), cu regosoluri și erodosoluri luto-argiloase la argiloase, superficiale, rar puțin profunde (21...50 cm, rar 75 cm), fără schelet sau cu schelet foarte puțin (sub 10 %), formate pe marno-argile, uneori cu intercalații de pietriș sau gresii (TSD: EC6G). Tipuri de vegetație: 5CE2 Plantații de specii xerofite, din zona de câmpie, silvostepă și stepă, pe terenuri cu eroziune de suprafață foarte puternică și excesivă 9CE2 Plantații de cătină albă, din zona de câmpie
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
silvostepă 19 Terenuri foarte puternic și excesiv erodate (e3...e4), cu regosoluri și erodosoluri (erodisoluri) luto-argiloase la argiloase, superficiale, rar puțin profunde (21...50 cm, rar 75 cm), fără schelet sau cu schelet foarte puțin (sub 10 %), formate pe marno-argile, uneori cu intercalații de pietriș sau gresii E C 6 G 5CE2 a. 50 Mj (Vi.t;S1) 50Ll (Sp;Pd) rândul 1 = specie arborescentă; rândul 2 = arbust a. Tn 0,75 / 2 + Gr.o, pe terenuri cu eroziune stabilizată a. 5 000 / ha (2 x
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
podișului. Trecerea de la formațiunile miocene la cele pliocene este mediată de axa hidrografică a râului Hârtibaciu, Șoneriu și Grecu, 1987. Depozitele miocene sunt bine reprezentate de depozite sarmațiene, ce cuprind marne, argile, gresii, nisipuri, pietrișuri, conglomerate slab cimentate și intercalații de tuf vulcanic, Șoneriu și Grecu, 1987; Simulescu și Grigoraș, 2016. Formațiunile pliocene cuprind nisipuri și marne pannoniene. Stratele de nisipuri prezintă numeroase intercalații cu gresii, stratificate sau concreționare, foarte bine cimentate, Șoneriu și Grecu, 1987. Depozitele ponțiene, aflate în
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264029]
-
bine reprezentate de depozite sarmațiene, ce cuprind marne, argile, gresii, nisipuri, pietrișuri, conglomerate slab cimentate și intercalații de tuf vulcanic, Șoneriu și Grecu, 1987; Simulescu și Grigoraș, 2016. Formațiunile pliocene cuprind nisipuri și marne pannoniene. Stratele de nisipuri prezintă numeroase intercalații cu gresii, stratificate sau concreționare, foarte bine cimentate, Șoneriu și Grecu, 1987. Depozitele ponțiene, aflate în nordul și vestul podișului, alcătuite din strate permeabile de nisipuri și gresii, au facilitat formarea unei pânze freatice abundente, legată printr- o rețea hidrografică
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264029]
-
incipiente, până la cele mai avansate. Pe terenurile cultivate, micile eroziuni se lărgesc din ce în ce mai mult,datorită ploilor torențiale, distrugând recoltele. Pe versanții înțeleniți apar forme simple de eroziuni, cu profil transversal îngust, cu maluri abrupte, iar în straturile mai nisipoase, cu intercalații marnoase sau gresiere, ravenele capătă forme curioase, cu îngustări și lărgiri succesive, cu praguri, marnite de fund și laterale. Aceste eroziuni duc la supraînălțarea șesurilor de pe văile pâraielor, provoacă însemnate pagube în agricultură și alte sectoare ale economiei, prin accentuarea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Filipeni se încadrează în zona hidrografică a colinelor pliocene (Colinele Tutovei, Dealurile și Câmpia Fălciului și partea de nord a Podișului Covurluiului), în subunitatea culmilor interfluviale care cuprinde partea superioară a dealurilor formate din nisipuri cu granulație variată și cu intercalații de argile și marne, fiind acoperită cu luturi eluviale și coluviale, ceea ce a determinat ca acumulările de apă să se facă la adâncimi mai mari. în Podișul Moldovei, cea mai săracă în ape subterane libere este partea centrală a Colinelor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate) și se întinde pe o suprafață de 3 hectare. Formațiunile geologice (atribuite perioadei holocenului ) alcătuite din gresii (de culoare cenușiu-gălbuie) cu intercalații de microconglomerate, s-au format prin acțiunile repetate ale aerului (îngheț-dezgheț, vânt, temperatura), apei (spălare, șiroire) și a proceselor gravitaționale (prăbușiri, surpări) desfășurate de-a lungul timpului. Următoarea oprire a fost Grădină Botanica” Vasile Fati” din Jibou. Aici ne-a
PE URMELE ISTORIEI ÎN AFLAREA LUMINII ADEVĂRULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348570_a_349899]
-
stanului varia între 47-50 cm, 65 cm. mânecă, 18 cm. Altițaeste câmpul ornamental, plasat sus, astfel încît să acopere umărul, este dreptunghiulara și realizată din 7-8 rânduri orizontale cu ornamente mărunte, geometrice, dispuse într-o succesiune ritmica, uneori subliniate de intercalații de fir auriu sau argintiu. (Elenă Secoșan, Portul popular, Arta Populară în Mehedinți, Drobeta Tr Severin, 1982, p.87-p.118) Dedesupt se află încrețul monocrom cusut pe dosul pânzei, într-o tehnică arhaica. Rândurile formează al treilea registru din compoziția
CIUPAGUL DIN PLAIUL CLOŞANI”.EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344562_a_345891]
-
rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina se suprapune din punct de vedere tectonic - structural cu pânza de Tarcău, caracterizată de o răspândire neuniformă a depozitelor cretatice și paleogene. În zonă apar în aflorimente alături de gresia de Tarcău, șisturi argiloase cu intercalații calcaroase. Din punct de vedere stratigrafic, în cadrul zonei ariei naturale protejate "ROSCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina", deosebim: ● Oligocenul -lf-ch- ocupă cea mai mare pondere din cadrul suprafeței, fiind caracterizat în cadrul pânzei de Tarcău
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
la Cârniceni, Cristorești, Costuleni, Grozești, Lunca Banului și Măstăcani. În lunca și terasele Bârladului și ale afluenților săi, depozitele purtătoare de ape freatice sunt constituite din nisipuri cu rare elemente de pietriș (grosimi de 2 - 8 m) și cu frecvențe intercalații argiloase (10 - 13 m). Bazinul râului Prut prezintă soluri deosebit de variate: aluviuni crude, carbonate, soluri aluvionare și soluri aluvio - coluviale carbonatate, soluri sărăturate, cernoziomuri de luncă și soluri silvestre, ultimele fiind întâlnite pe terasa superioară. – Soluri sărăturate de tip
PLANUL DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292179]
-
și pliocene sub formă de domuri, sau, local monoclinală, conform Ielenicz și Pătru, 2005. În partea de sud, Podișul Hârtibaciului este caracterizat de formațiuni miocene, reprezentate prin depozite sarmațiene alcătuite din marne, argile, nisipuri, gresii, pietrișuri, conglomerate slab cimentate și intercalații de tuf vulcanic. Depozitele sarmațiene prezintă o fragmentare orizontală, slab pronunțată și cu pante domoale, rezultate în urma acțiunii agenților externi. Caracterul friabil accentuat al faciesurilor argilo-marnoase și nisipoase au facilitat o denudare mai intensă și o evoluție a versanților
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
a depozitelor cretatice și paleogene, cu o largă reprezentare spațială a acestora din urmă în zona studiată. Zona se suprapune pe masivele Zboina Frumoasă și parțial Lăcăuți, caracterizate în primul rând de prezența gresiilor (gresia de Tarcău), șisturi argiloase cu intercalații calcaroase. Zona Lăcăuți, mai masivă, fiind caracterizată de prezența unor gresii cu duritate mai ridicată. Din punct de vedere stratigrafic, în cadrul zonei ariei protejate ROSCI0228 Șindrilița, deosebim: ● Oligocenul (lf-ch) ocupă cea mai mare pondere din cadrul suprafeței, fiind
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
transgresiuni și care acoperă depozitele cretacico-paleogene din regiunea Albești. În bază apar conglomerate poligene cu elemente remaniate din cristalinul de Făgăraș și din sedimentarul de pe marginea depresiunii subcarpatice. Cuaternarul, este reprezentat prin pietrișuri galbui-roșcate foarte puțin cimentate, cu slabe intercalații lenticulare de argile gălbui și nisipuri care se întind între Nămăiești și Brătia, reprezentând terasa superioară a Râului Brătia. Influența geologiei asupra speciilor Datorită faptului că unele depozite sedimentare au o rezistență redusă la eroziune, iar unii versanți sunt neprotejați
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
în întregime regiunea sitului ROSCI0310 Lacurile Fălticeni, acestea aflorează în apropiere, în dreptul localităților Baia - Lespezi. Distribuția areală a litofaciesurilor Volhinianului corespunde, într-o anumită măsură, și unei distribuții stratigrafice. În general, Volhinianul este alcătuit din marne argiloase aleuritice cu intercalații de nisipuri, gresii și de gresii oolitice. Între valea Șiretului și valea Moldovei, unde Volhinianul (vh) are circa 500 m grosime, s-au separat 8 niveluri de gresii și călcare, ce reprezintă repere lito și biostratigrafice importante. O altă caracteristică
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
superioare apare sporadic și Mactra vitaliana siminescui Mac., formă frecventă în partea inferioară a Basarabianului. Din argilele nisipoase de la partea inferioară a Volhinialului (Văculești) se cunosc impresiuni de plante. Impresiuni de plante se cunosc de asemenea din argilele cu intercalații subțiri de lignit din regiunea văii Moldova (Șoldănești, Rădășeni). Câteva nivele de gresii și gresii oolitice, în cuprinsul cărora se găsesc și puncte fosilifere mai importante, sunt distribuite în apropierea ariei naturale protejate. Primul nivel apare la 130150 m altitudine
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
granițe, care suportă uneori roci sedimentare permo- mezozoice. Flișul intern ce capătă lățimea maximă la Curbura Carpaților este constituit dintr-un complex inferior de marne, marne calcaroase, microconglomerate, peste care urmează un complex de șisturi argilo- marnoase cenușii negricioase, cu intercalații de gresii și călcare, la care se adaugă șisturi negre și apoi complexul conglomeratic. Subunitățile depresiunilor intramontane s-au format ca unitate geomorfologică în Sarmațian. ... – În zona deluroasă subcarpatică aflată în spațiul hidrografic Buzău-Ialomița se regăsesc depozite din miocen și
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290254]
-
flișul paleogen. Din Pleistocenul inferior (qp31) sunt prezente nisipurile de Mostiștea constituind o formațiune numai de foraje care intră în alcătuirea geologică a părții de sud a ariei naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței. Sunt alcătuite din nisipuri fine, gălbui, cu intercalații de concrețiuni grezoase sau calcaroase având grosimi cuprinse între 8 și 20 m. Se întâlnesc în apropierea localității Moldoveni, la sud de râul Ialomița la intersecția cu nisipurile din Holocenul superior. Din Pleistocenul mediu (qp32) se găsesc argilele roșii care
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
de râul Ialomița la intersecția cu nisipurile din Holocenul superior. Din Pleistocenul mediu (qp32) se găsesc argilele roșii care apar în zona de contact morfologic dintre Subcarpați și câmpie (zona Rădulești-Maia-Moldoveni), prezentând uneori o dispoziție în benzi paralele separate de intercalații de nisipuri argiloase sau de argile de culoare cenușie-gălbuie. Pleistocenului Superior (qp33) i s-au atribuit depozitele loessoide aparținând câmpului de la nord de râul Ialomița, în zona nordică a localităților Urziceni-Alexeni. Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850), cuprinde depozite loessoide
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]