68 matches
-
a craniului variază mult de la o specie la alta. Numărul dinților variază de la 28 la 38. Preferințele față de adăposturi sunt foarte diferite. Vespertionidele pot ocupa practic toate tipurile de adăposturi: arbori, diverse cavități în arbori, în flori, 27 cavități din internodurile bambusului, cuiburi părăsite ale păsărilor, mine, tuneluri, peșteri, construcții umane etc. Se întîlnesc specii atât solitare cât și coloniale. Perioada împerecherii poate fi localizată în timp, cu comportament nupțial pronunțat sau întinsă pe o perioadă mai lungă, mai ales la
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
un nod Ranvier la altul, închizându-se prin axoplasmă și lichidul extracelular. Acești curenți se numesc curenți Stampfli (Fig.II.19) și se deplasează cu viteze de până la 100m/ s. Dovada acestei propagări o constituie faptul că narcotizarea locală a internodului, nu blochează propagarea PA, pe cînd cea a nodurilor, o blochează. Observație. Un fenomen important este acomodarea, adică creșterea pragului de excitabilitate a fibrelor nervoase atunci când asupra lor acționează un stimul de durată. In acest caz stimulii dau naștere la
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
al nodului, conturul secțiunii transversale devine aproximativ eliptic; în unele celule de parenchim cortical se observă pereți de diviziune, iar între fasciculul foliar și arcurile caulinare se individualizează un cordon de procambiu ce va pătrunde în mugurul axilar. La baza internodului următor (foto 53), conturul secțiunii transversale prin epicotil este pătratic, cu două laturi concave și două concrescute cu bazele frunzelor; în concavitatea dintre epicotil și bazele frunzelor sunt prezenți muguri (foto 54); aceștia prezintă la bază epidermă, scoarță și măduvă
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
1966) la Sarothamnus scoparius. În consecință, aceștia vor funcționa ca niște tulpini (foto 55) și vor da naștere la flori în momentul trecerii de la faza vegetativă la cea reproducătoare. În structura tulpinii, colenchimul hipodermic formează 2-3 straturi de celule. Structura internodului tulpinal este doar primară (foto 56), vasele de lemn fiind dispuse în șiruri radiare separate de numeroase raze parenchimatice, uniseriate; parenchimul perimedular este ușor colenchimatizat. Colenchimul hipodemic de la fața internă a țesutului conducător este de tip tangențial și nu de
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
de tip tangențial și nu de tip angular cum se afirmă în literatura de specialitate pentru toate speciile de labiate. În unele celule epidermice și de colenchim se observă pereți de diviziune, atât anticlini cât și periclini. În lungul aceluiași internod tulpinal se observă individualizarea componentelor foliare, între pețiol și tulpină aflându-se muguri axilari cu 2 perechi de primordii foliare. Analizând intemodurile următoare ale plantulei se observă că structura rămâne aceeași, diferențele privind doar numărul straturilor de colenchim; țesuturile conducătoare
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
de libriform ale cărui celule au dispoziție strict radiară); • liberul formează un inel subțire, elementele din vecinătatea cordoanelor de fibre sclerenchimatice având pereții mai îngroșați; • în componența liberului secundar intră tuburi ciuruite, celule anexe și celule de parenchim. La nivelul internodurilor inferioare, colenchimul din coaste devine în cea mai mare parte angular; în poziție hipodermică, pe seama straturilor de colenchim se diferențiază, pe alocuri, felogenul; acesta formează mai multe straturi de suber spre exterior, peste care epiderma se menține încă. Apariția timpurie
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
lung; • peri cu glanda octocelulară, pedicel scurt, unicelular și baza unicelulară; sunt cei mai frecvenți și se întâlnesc atât pe tulpină cât și pe frunze, fiind întotdeauna în număr mai mare pe organele tinere. La nivelul primordiilor foliare și a internodurilor terminale ale tulpinii se observă diferite stadii de diferențiere a acestor peri. Celula trihogenă inițială apare ca o protubetanță pe epidermă; în urma unei diviziuni asimetrice rezultă o celulă bazală vacuolizată și o celulă apicală cu un conținut citoplasmatic dens; aceasta
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
diagnosticarea virozelor testul ELISA. Simptomele produse de virusuri la plante În funcție de organul atacat simptomele se pot clasifica în mai multe grupe: simptome foliare sub formă de decolorări, necroze,deformări sau reduceri ale limbului foliar. simptome tulpinale ca nanismul, prin scurtarea internodurilor, striația necrotică, deformări ale ramurilor etc.; simptome florale sub formă de pătări ale perigonului sau ca benzi de decolorare a petalelor; simptome pe fructe ca petele inelare, petele rugoase, pietrificări ale pulpei, negeiri etc.; simptome ale sistemului radicular prin scurtarea
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
necroze în floem ceea ce împiedică migrarea amidonului spre tuberculi, acesta rămânând în frunza ce devine rigidă și casantă. Plantele virotice vor forma în sol tuberculi de dimensiuni mai mici, din care în anul următor apar plante de talie mică, cu internoduri scurte și cu frunze ce prezintă foliolele puternic răsucite la scurt timp de la răsărire. Agentul patogen Potato leafroll virus face parte din grupa Luteovirus, are particule izometrice de 24 nm în diametru, ce conțin ADN bicatenar după unii autori sau
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
aplice toate metodele agrotehnice, fitotehnice și de protecție la optim, de aceste lucruri depinzând direct producția la unitatea de suprafață. 4.1.4. Scurt-nodarea Grapevine fan leaf virus Simptome. Plantele infectate cu tulpinile acestui virus prezintă lăstarii slab dezvoltați, cu internodurile scurte, dispuse în zig-zag. Datorită acestui fapt, frunzele apar înghesuite, lăstarii luând aspectul de tufă deasă. Planta apare mult înghesuită și prin manifestarea fenomenului de proliferare a lăstarilor. Frunzele de la lăstarii atacați sunt mult mai mici decât cele de pe plantele
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
cu aspect de evantai, asimetrice și cu numeroase pete clorotice. Uneori apar, inele sau pete cu aspect uleios, ce imprimă acestor organe un aspect mozaicat. Pe unele soiuri, asemenea simptome sunt mascate putându-se constata doar deformarea frunzelor și scurtarea internodurilor. Deseori, plantele atacate au ciorchini ce prezintă fenomenul de meiere (bobițele rămân mici și nu se maturează). Rădăcinile plantelor atacate sunt slab dezvoltate, cu aspect de încrețire, iar în secțiune lemnul are o colorație roșiatică. Ca aspect general plantele sunt
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
atacate până la înspicare au un ritm mai lent de dezvol/tare din care cauză talia lor este cu 10-15 cm mai mică decât a plantelor sănătoase. Spicele ieșite din burduf sunt albe, sterile iar la baza paiului, se observă că internodurile unu și doi sunt negre datorită necrozării țesuturilor și miceliului ciupercii care este brun. Între teaca frunzelor bazale și pai, se observă apariția unor mici puncte negre - periteciile agentului patogen. În vetrele de atac de formă circulară sau eliptică, plantele
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Ophiobolus) graminis (Sacc.) v. Arx. Et Oliver, var. tritici Walker, fam. Diaporthaceae, ord. Sphaeriales, cl. Pyrenomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Phialophora radicicola Cain. Ciuperca prezintă un tal filamentos, brun, care formează în lumenul paiului pâsle fine, cenușii-brune. Pe nodurile și internodurile bazale, sub teaca frunzei, pâsla este densă și în ea apar periteciile. Acestea sunt globuloase la bază și cu un gât (rostru) alungit spre osteol, cu perete gros, negru, pâslos. Rostrul periteciei străpunge teaca frunzei bazale sub forma unor mici
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
pete de decolorare eliptice, situate între nervuri, la început izolate apoi confluente, formând dungi brune. Pe țesuturile brune, necrozate se formează un puf catifelat, bruniu, iar frunzele se sfâșie în lungul lor. Atacul se poate observa pe pai prin brunificarea internodului terminal și chiar pe spic, care se brunifică, se deformează, are pete brune pe glume și palei și formează cariopse șiștave sau dacă atacul se instalează în faza de burduf, spicul rămâne steril. Agentul patogen - Pyrenophora graminea (Rabh.) Ito. et
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
tulpinilor și știuleților Diplodia zeaeBoala este foarte frecventă și păgubitoare în SUA, Africa, Australia și în unele țări din Europa iar pentru România este o boală de carantină. Simptome. Boala apare pe tulpini unde se observă o colorație verde-gălbuie a internodurilor inferioare care în scurt timp se brunifică și devin spongioase. Măduva tulpinilor este decolorată, se descompune și rămân evidente numai vasele conducătoare. Frunzele plantelor bolnave au o culoare verde-cenușie iar pe tecile frunzelor apar pete roșii-purpurii sau brune închis. Tulpinile
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de C. Raicu în Dobrogea, Transilvania, Maramureș și Moldova. Simptome. Atacul agentului patogen poate fi observat în toamnă când tinerele plante bolnave au coleoptilul brunificat, putrezit și pot pieri formând vetre de atac cu plante uscate. În primăvară, pe primul internod se observă pete brune eliptice paralele cu axul tulpinii. Frunzele plantelor bolnave capătă o culoare brun-roșcată și se usucă, iar pe pai apar pete mari, elipticovale, lungi de 1-3 cm și late de 3-6 mm, galben-albicioase, cu marginile bruneolivacei, ce
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Kober 5BB). Culoarea dominantă a coardelor poate fi galbenă (Grenache noir, Riesling italian) galbenă-brună (Furmint), roșu - violaceu (Vitis aestivalis) sau gri. Lenticelele, în principiu sunt absente la soiurile vinifera și prezente și foarte numeroase la Vitis rotundifolia. Prezența nodurilor și internodurilor este un caracter specific vițelor portaltoi. În ceea ce privește lungimea internodurilor, aceasta este foarte variată, fiind mai mică la soiurile vinifera și mare sau foarte mare la soiurile de vițe portaltoi. 4. Inflorescența și floarea în principiu sunt organe care ajută mai
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Grenache noir, Riesling italian) galbenă-brună (Furmint), roșu - violaceu (Vitis aestivalis) sau gri. Lenticelele, în principiu sunt absente la soiurile vinifera și prezente și foarte numeroase la Vitis rotundifolia. Prezența nodurilor și internodurilor este un caracter specific vițelor portaltoi. În ceea ce privește lungimea internodurilor, aceasta este foarte variată, fiind mai mică la soiurile vinifera și mare sau foarte mare la soiurile de vițe portaltoi. 4. Inflorescența și floarea în principiu sunt organe care ajută mai ales pentru descrierea botanică a soiurilor. La acestea se
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
atacate până la înspicare, au un ritm mai lent de dezvoltare, din care cauză talia lor este cu 10-15 cm mai mică decât a plantelor sănătoase Spicele ieșite din burduf sunt albe, fără semințe iar la baza paiului, se observă că internodurile unu și doi sunt negre, datorită morții țesuturilor și miceliului ciupercii care este brun. Între teaca frunzelor bazale și pai, se observă apariția unor mici puncte negre organele de rezistențăale ciupercii. În vetrele de atac de formă circulară sau eliptică
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
C. Raicu în Dobrogea, Transilvania, Maramureș și Moldova. Simptome. Atacul agentului ciupercii poate fi observat în toamnă când, tinerele plante bolnave au baza tulpinii brunificată, putrezită și pot pieri formând vetre de atac cu plante uscate. În primăvară, pe primul internod se observă pete brune eliptice paralele cu axul tulpinii. Frunzele plantelor bolnave capătă o culoare brun-roșcată și se usucă, iar pe pai apar pete mari, eliptic-ovale, lungi de 1-3 cm și late de 3-6 mm, galben-albicioase, cu marginile brune-măslinii, ce
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pete de decolorare eliptice, situate între nervuri, la început izolate apoi unite, formând dungi brune. Pe țesuturile brune, brunificate se formează un puf catifelat, bruniu, iar frunzele se sfâșie în lungul lor. Atacul se poate observa pe pai prin brunificarea internodului terminal și chiar pe spic, care se brunifică, se deformează, are pete brune pe glume și palei și formează semințe șiștave cu pete brune sau, dacă atacul se instalează în faza de burduf, spicul rămâne steril (fig. 15). Transmitere-răspândire. În timpul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și știuleților Diplodia zeae Boala este foarte frecventă și păgubitoare în SUA, Africa, Australia și în unele țări din Europa, iar pentru România este o boală de carantină. Simptome. Boala apare pe tulpini, unde se observă o colorație verde-gălbuie a internodurilor inferioare care, în scurt timp se brunifică și devin spongioase, sfărâmicioase. Măduva tulpinilor este decolorată, se descompune și rămân evidente numai vasele conducătoare. Frunzele plantelor bolnave au o culoare verde-cenușie, iar pe tecile frunzelor apar pete roșii-purpurii sau brune închis
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în vasele conducătoare, ceea ce împiedică migrarea amidonului spre tuberculi, acesta rămânând în frunza ce devine tare și sfărâmicioasă. Plantele virotice vor forma în pământ tuberculi de dimensiuni mai mici, din care în anul următor apar plante de înălțime mică, cu internoduri scurte și cu frunze puternic răsucite la scurt timp de la răsărire (fig. 45). Soiurile omologate au o rezistență variată față de acest virus(vezi tab 1,pag.85). Transmitere-răspândire. Acest virus este transmis de afide care după o perioadă de hrănire
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
îndoaie, apoi întreaga plantă se usucă. Vetrele de atac vor crește în diametru, dacă vremea este umedă și răcoroasă. La smulgere, se observă că rădăcinile sunt veștede, cu scoarța descompusă. Dacă vremea se încălzește, plantele își revin, formează tulpini cu internoduri scurte, cu mugurii laterali la subsuoara frunzelor situate sub vârful uscat. Transmitere-răspândire. Ciuperca se răspândește în cursul anului prin sporii care sunt duși de apa din sol. Durata infecțiilor este însă limitată deoarece la 2 săptămâni de la răsărirea plantelor, rădăcinile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și îndesirea tufelor de ardei" descrisă în 1961 de I. Pop și E. Docea. Simptome. Variația simptomelor este în funcție de soi, momentul îmbolnăvirii și condițiile climatice. Plantele tinere infectate au talia mult redusă, cu până la 50 % din înălțimea plantelor sănătoase. Atât internodiile tulpinale cât și ramificațiile tulpinale sunt scurte, ceea ce face ca frunzele să apară grupate în rozete. Frunzele formate înainte de infecție prezintă o suprafață normală dar cu pete mari neregulate, de culoare maronie. Frunzele apărute după infecție sunt mici, cu limbul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]