308 matches
-
el om ce trăiește printre alții cu pulsiunile și impulsurile interioare bine înfipte în cutia craniana destul de largă pentru un creier ce stă lejer, ehe, ee se simte generalul în largul sau stingherit din când în când de un tampon intersubiectiv un punct de vedere Hegelian cu o tensiune ce nu este încă polarizată axiologic. Cere zâmbete la salutari că general fiind, oferă degetul arătător, gândind profund, frustrat, să ofere pe viitor jumătate de deget, involuntar frustratul recompensează voluntariatul. Acesta este
FRUSTRARE GENERALULUI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 by http://confluente.ro/Frustrare_generalului_gheorghe_serbanescu_1345511446.html [Corola-blog/BlogPost/355119_a_356448]
-
nivelul enunțurilor întemeiate și nu al experiențelor evidente empiric. Numim adevărate, enunțurile pe care le putem întemeia. Sau altfel spus, dincolo de oricare altă formulare, o problemă majoră a adevărului lumesc este de a ști ce înseamnă un proces de dialog intersubiectiv, corect. Domnule, cum nu se poate mai limpede! Numai că Habermas era neamț! În plus, când a gândit el și formulat teoria, din care am spicuit și noi, a trăit în Germania și nu aici, în Cetatea carpatină, veșnic unduită
Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/85_a_446]
-
reconcilierea graduală spre binele tuturor, despre competența judecării, capacitatea de verificare adecvată, responsabilitatea subiecților, despre raționalitatea și veracitatea lor. Și nu în ultimul rând, despre faptul că cei aleși să te reprezinte știau bine ce înseamnă un proces de dialog intersubiectiv corect. Binențeles, că și mulțimea, adică poporul alegăror, în condițiile respectării înțelegerilor, știa la fel. De aici și pacea socială, a lor, a germanilor, pentru ei și pentru cei din jur. La noi, aci, în spațiul în care Evei (blonde
Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/85_a_446]
-
în prima duminică din luna aprilie, în localitatea Kawasaki din Japonia femeile se strâng pentru a sărbători "Kanamara Matsuri" sau tradus, „Festivalul Penisului de Oțel”. În psihanaliză, utilizarea termenului „falus” subliniază funcția simbolică îndeplinită de penis în dialectica intra- și intersubiectivă, termenul penis fiind rezervat mai ales pentru a desemna organul în realitatea sa anatomică.
Falus () [Corola-website/Science/331840_a_333169]
-
detaliată a conținutului conceptului despre lucrul compus sau realitatea de fapt de studiat. Astfel explicitat, conceptul va fi reunit prin metoda deducției, în mod strict rațional, rezultând un concept pe deplin inteligibil și deci posibil de cunoscut și de verificat intersubiectiv, ceea ce formează conținutul penultimei reguli, regula sintezei. În sfârșit, regula enumerării presupune verificarea riguroasă a analizei și demonstrației prezentate anterior. Astfel, îndoiala poate atinge în radicalitatea sa, tot ceea ce nu apare minții în mod clar și distinct, orice idee sau
Cogito ergo sum () [Corola-website/Science/303176_a_304505]
-
standard a unui text muzical. Esențialmente, în această cultură de text muzical capacitatea creativă a interpretului este drastic limitată, ea acționând în zone superficiale de performanță. Evident, aportul de trăire (mai degrabă de tip emoțional-adjectival) subîntinde orice act de comunicare (intersubiectivă). Dar se pune și vom pune cu precădere problema adâncirii unui sens activ lărgit al performanței muzicale privind implicarea persoanei (interpretului) în acest proces, care trebuie dezvăluită în plenitudinea capacităților sale formative: volitive. Ne vom aplica asupra elementelor care țin
Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
sau să piară într-o apocaliptică etalare a violenței. Omul are de ales între asumarea deplină a iubirii christice și autodistrugere completă 18. Abia recunoașterea (și astfel gestionarea) violenței umane mimetice face soluția unei comunități prin iubire, bazate pe dialog intersubiectiv, viabilă. Abia în felul acesta adevărul și iubirea pot deveni una. Girard acordă Bisericii Catolice statut de instrument necesar în gestionarea acestei situații istorice noi (în care inocența victimelor mecanismului sacrificial nu mai poate fi ignorată, dar și în care
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
individual. Introducere Formele de manifestare ale credinței sunt relative la caracteristicile culturale ale unei societăți și, în mod firesc, se schimbă odată cu acestea și sunt suspectate atunci că trădează credința adevărată. În judecarea credinței, reperele sunt supuse interpretării și validării intersubiective, de aceea întotdeauna vor fi creditate formulele verificate. Viteza schimbărilor antrenate de modernitate a dus la o suspiciune generalizată, astfel încât a devenit un loc comun că modernitatea este un timp al desacralizării și o lume a singurătății zgomotoase a omului
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
legătură fundamentală și transcendentală cu celălalt, care ar face parte integrantă din fiecare conștiință Încă din momentul apariției sale” (Sartre, 1943, pp. 277-278). Filosofia modernă, de la Descartes Încoace, trecând prin Berkeley și Leibniz, lăsase moștenire filosofilor spinoasa problemă a legăturii intersubiective dintre două „substanțe” concepute rând pe rând ca niște corpuri Întinse (automatele cu pălării pe care le zărește Descartes de la fereastra sa) și ca monade izolate. Tentația solipsismului Însoțea În mod necesar constituirea carteziană a faimosului Cogito. Reluarea de către Husserl
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
manifestă, printre altele, În evidențierea din celebra constatare a lui Marx, conform căreia „oamenii fac istoria, dar nu cunosc istoria pe care o fac”. „Construcția socială a realității” (Berger și Luckmann, 1986) se efectuează prin Încercări și eșecuri, de la tatonările intersubiective (de tipul „Te iubesc, nici eu”) până la cele mai complicate eșafodaje politice, pentru care stau mărturie acordurile și tratatele făcute și refăcute de mii de ori. În asemenea cazuri se arată vederii artificialitatea codurilor, care par să existe doar pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
mare. Într-adevăr, argumentația rațională presupune, după Apel (Apel, 1987, p. 92), validitatea unor norme etice universale: „Validitatea logică a argumentelor nu poate fi controlată fără existența, În principiu, a unei comunități de gânditori capabili să ajungă la o Înțelegere intersubiectivă și la formarea unui consens”. Putem deduce de aici că norma recunoașterii partenerilor la discuție o implică pe aceea a recunoașterii tuturor oamenilor ca persoane. Sunt stabilite astfel condițiile unei baze finale a eticii. Apel descrie individul ca pe un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
conștiință poartă În sine, ca o marcă specifică Înseși ființei sale, amprenta alterității ș...ț și că ea nu este singulară decât prin modul În care exprimă universalul” (Fischbach, 1999, p. 109). Hegel este astfel primul care a formulat condițiile intersubiective ale apariției conștiinței de sine. Care sunt Însă acestea? Trebuie distinse trei forme de recunoaștere. Prima, recunoașterea afectivă, se manifestă În interacțiunea cu cei pe care George Mead Îi va numi „ceilalți dătători de sens”, În special În dragoste sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
să presupunem că efectul acestei anestezii în fața provocărilor existenței ar putea înceta la un moment dat, iar întrebarea filosofică să reapară, presând tragic. Vine întotdeauna un moment când eficiența rezultatelor, succesul, sau tensiunea existenței cu viața comună și căldura comunicării intersubiective, nu mai sunt suficiente; este momentul când se resimte mai puternică oboseala de a mai lupta, sau de a uita. În acest moment de capitulare, în acest gol operativ, în această suspendare a trăirii și a dinamicelor clare, reapare întrebarea
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
un trup, sau mai bine-zis, de a fi un trup. Această considerație concretă ce indică o conștientizare a propriei identități, o autoconștiință elementară și exactă. Totuși, identitatea sesizată prin corporalitate nu ne închide în individualitate, ci ne deschide unei relații intersubiective; corporalitatea este un mesaj care, chiar dacă se exprimă prin individul concret, ca expresivitate este îndreptată întotdeauna spre alte conștiințe. Expresivitatea și comunicarea, prin referința reciprocă, evidențiază temeiul lor comun și unitar în ceea ce este corporal, perceput la nivel trupesc. Aprofundarea
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
mesaje sensibile, este un aspect simultan al acestei atitudini. Exaltarea forței fizice, a abilităților sportive, a atenției excesive față de viața sexuală, sunt de asemenea elemente ale fenomenului la care ne referim. Asupra unora dintre ele, legate mai direct de raportul intersubiectiv, vom reveni în paragraful următor. Vitalism? Naturalism spontan? Materialism expresiv? A ne pune aceste întrebări este perfect legitim iar răspunsul ar putea să nu fie tocmai atât de dificil. Și totuși, plecând de la aceste întrebări se poate ajunge într-un
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
va repeta în substanță concluziile clasice ale gândirii umane, dar este esențial, în vederea reînnoirii vieții spirituale, parcurgerea acestui itinerariu, prin urmarea condițiilor caracteristice începutului și a metodologiilor neatinse încă de uzura timpului. Descoperirea socialității Sfera socialului, conținutul și modalitatea raportului intersubiectiv, constituie un alt nivel pe care se pune accentul astăzi: un interes care de multe ori dobândește exprimări pătimașe. Câteva din aspectele descoperirii corporalității se unesc cu această participare intensivă la viața socială. Se adaugă modul în care are loc
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
tipică unei descoperiri existențiale. Instanța socială își face apariția din existența unei experiențe profunde și se impune asemenea tensiunii emoționale tipice unei noi descoperiri. Veche de când lumea, socialitatea este redescoperită ca element esențial al unei experiențe originale a conștiinței. Raportul intersubiectiv devine astfel constitutiv structurii existenței. Nu este vorba așadar, de relevanța pe care o au în general factorii sociali și nici măcar de o amplă, articulată, riguroasă cercetare a fenomenelor sociale. Particularitatea pe care o subliniem aici nu este cea a
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
aceasta. Ceea ce prezintă interes din punctul nostru de vedere, adică ceea ce este în măsură să revitalizeze cercetarea filosofică, se află în spatele a tot ceea ce uneori poate să determine o aplatizare extrinsecă a unui aspect autentic uman. Pentru a descrie situațiile intersubiective în care se realizează această descoperire, se poate proceda trecând de la formele cele mai apropiate experienței corporale la cele care sunt caracterizate de aspirația la universalitate și care aproape că sunt un fel de preludiu al unei experiențe religioase. De
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
trecând de la formele cele mai apropiate experienței corporale la cele care sunt caracterizate de aspirația la universalitate și care aproape că sunt un fel de preludiu al unei experiențe religioase. De exemplu, sexualitatea, considerată sub profilul expresivității și al comunicării intersubiective, este una dintre acele teme al căror discurs pare să redobândească un interes viu și o semnificație bogată. Sexualitatea este socială prin natură, are la bază instinctul procreării, califică viața emoțională și pune în mișcare relații intenționale de simpatie și
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
existențial mai ales dacă este asumat la nivelul exigenței, angajamentului combativ sau al nevoii de sens, o nevoie de multe ori dramatică. Să vorbim acum despre socialitate într-un sens mai amplu, adică despre comunitate ca loc al exercitării raportului intersubiectiv. Nu vom trata problemele tehnice ale contextului social și ale organizării sale, ci doar socialitatea trăită, expresie autentică a unei experiențe existențiale. Existența, conform analizei etimologice a cuvântului exsistere, se prezintă ca fiind ceva expus. Dacă existența, pe de o
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
reîntoarcere logică, desigur, și nicidecum cronologică), în încercarea de a-i recupera propriul sens. Când Rousseau făcea apel la reînnoirea contractului social ca și cum ar fi noutatea unei zile, spunea ceva, ce anticipa oarecum această exigență de revitalizare a tuturor raporturilor intersubiective, în lumina unui sens constitutiv lor ca fapte ale existenței. Raportul subiectiv, ca deschidere interioară la o experiență existențială, ajunge la prima și cea mai intensă formă de expresie în acea imagine tipică a socialității care este comuniunea. În ea
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
degrabă, de un dinamism interior spre un unic fapt, și deci, în consecință, de o dezvoltare. Gestul simbolic poate să fie îndreptat spre Absolut, ceea ce nu duce la excluderea faptului ca acesta să fie în același timp element de comunicare intersubiectivă și ca însăși încrederea în eficacitatea gestului să crească odată cu extinderea comunicării și să fie confirmat de convergența, ba mai mult, de identitatea gesturilor colective. Intenționalitatea simbolului se manifestă comunitar. În jurul universului simbolic realizat de gestul religios se formează deci
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
Situația se accentuează atunci când, astfel de raporturi, devin în special raporturi cu puterea politică. Accentuarea derivă din tensiunea manifestată de socialitate, atunci când ia forma experienței politice. Tensiunea devine și mai ridicată dacă nu implică doar într-o formă generică raporturile intersubiective în interiorul «cetății», ci se transformă și într-un raport direct cu cel ce deține puterea în «cetate». Suntem în fața unei experiențe politice complexe: pe de o parte există participarea la dinamismul constituirii puterii politice, pe de altă parte se intră
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
vorbit în paragraful anterior. În ceea ce privește raportul și, la limită, opoziția dintre conținuturile adevărului revelat și ale actului credinței, se poate observa că interpretarea, instrument ce face parte din a doua fază a metodei, intermediază datul obiectiv și situația subiectivă sau intersubiectivă. Exercitarea acestei medieri, prin folosirea tuturor tehnicilor analitice și ale tuturor dispozitivelor discursului semantic, poate fi un antidot eficient al tuturor reducționismelor unilaterale (secularizarea cu rezultate imanentiste) și al dicotomiilor nerezolvabile (separarea credinței de tot domeniul «rațional, reflexiv» al culturii
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
internaționali este eminamente un spațiu social. Sistemul internațional este o creație socială în ansamblul său, la fel cum componentele sale definitorii mai exact, procesele, actorii și structurile internaționale sunt produse sociale. Potrivit adepților constructivismului, lumea socială se constituie din înțelesuri intersubiective (sensul pe care membrii unei comunități îl atribuie unui lucru), cunoaștere subiectivă (cunoașterea deținută de fiecare actor) și obiecte materiale, a căror existență fizică este incontestabilă. Una dintre premisele esențiale ale constructivismului este că factorii materiali prezenți în relațiile internaționale
RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1515]