1,905 matches
-
păcate, în marea trăncăneală generalizată din presa noastră, și care trăncăneală nu se mai termină nici ea, ci se întețește, cum știm. Precizările Iată precizările care îți sporesc sentimentul de seriozitate și încredere, cum de altfel și numele mari ale intervievaților, (de data aceasta Nicolae Manolescu, Oana Orlea, Octavian Paler și Gerhard Csejka): Transcrierea înregistrărilor sonore a fost făcută de redacție și verificată de mine, iar toți intervievații și-au revizuit stilistic intervențiile. Oana Orlea a adăugat la sfârșitul convorbirii o
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11292_a_12617]
-
sporesc sentimentul de seriozitate și încredere, cum de altfel și numele mari ale intervievaților, (de data aceasta Nicolae Manolescu, Oana Orlea, Octavian Paler și Gerhard Csejka): Transcrierea înregistrărilor sonore a fost făcută de redacție și verificată de mine, iar toți intervievații și-au revizuit stilistic intervențiile. Oana Orlea a adăugat la sfârșitul convorbirii o notă referitoare la statutul actual al osemintelor lui George Enescu. Și iară cum, ca de la sine și la momentul potrivit, se limpezește o situație care a trenat
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11292_a_12617]
-
o permite modestul statut de reporter pe care și l-a asumat) și, mai ales, faptul că unele dintre aceste întrebări nu sînt chiar inocente. Din felul în care sînt puse, ele sugerează răspunsul pe care autorul îl așteaptă de la intervievați. Am să dau doar un exemplu. O temă obsedantă pentru reporter este aceea a măsurilor diferite cu care ar fi cîntărite compromisurile făcute de scriitorii cu vederi de stînga față de cele ale celor cu vederi de dreapta. Pusă ca atare
Întoarcerea la maeștri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11339_a_12664]
-
dantură din Sud-Estul Europei și-a manifestat intenția de a-i expulza din țară pe toți proștii. De a doua zi chiar postului de televiziune în chestiune i s-a suspendat licența. Adevărul cere să nu trecem cu vederea că intervievatul mai făgăduise, la câștigarea de alegeri, și transportarea gratuită a rromilor peste hotare, decizie cu care, de altminteri, aceștia n-ar putea fi decât de acord, o dată ce tocmai asta tot încearcă, pe la toate ieșirile, cu disperare. Condiția ar fi numai
Menuet cu primul-ministru by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14710_a_16035]
-
la concluzia că, în respectiva emisiune, la tonă kilometru, dl Corneliu Vadim Tudor a comis o greșeală de neiertat, depășind cota de nouăsute nouăzeci și nouă, oficial permisă. O gafă - mai precis. Să; oprim derularea emisiunii la secvența în care intervievatul, ascultat cu gura mereu deschisă de dl. Dan Diaconescu, aduce la universală cunoștință obiectul vizitei d-lui Adrian Năstase în Italia - cea mai puțin mediatizată -, respectiv construirea unui palat proprietate personală, pe o insulă mediteraneană, grațios oferită de dl. Berlusconi
Menuet cu primul-ministru by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14710_a_16035]
-
poate puțin sarcastic - al celui de-al doilea volum de interviuri cu scriitori clujeni întocmit de poeta Flavia Teoc (Din Capitala Provinciei) cititorului i se oferă o frescă a unei vieți literar - artistice de o efervescență remarcabilă. Pluralitatea preocupărilor celor intervievați șochează deopotrivă prin eclectism (lăsând la o parte literatura și critica aferentă, ele merg de la caligrafia japoneză - Rodica Frențiu - la teatrologie - Claudiu Groza - și chiar până la eseuri despre jazz - Virgil Mihaiu) cât și prin modul armonios în care interacționează, generând
Clujul literar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14815_a_16140]
-
din anii '70 - '80, viață culturală pe care ea o vede cel mai bine exprimată de către revista Echinox. Desigur, nu e o asociație întâmplătoare, această revistă - ce debutează, simbolic aproape, în 1968 - constituind rampa de lansare pentru mulți din scriitorii intervievați și având un impact major. O caracterizare succintă a curentului literar propagat de revistă e formulată de Ruxandra Cesereanu:"Îmi îngădui să fac din școala Echinox un 'ism', și să consider că acolo se îmbina pe de o parte, ardelenismul
Clujul literar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14815_a_16140]
-
vorba despre "redescoperirea", despre "revelația" importanței păstrării valorilor identitare a acestor emigranți în America, încep să mă întreb care ar fi avantajele reale pe care societatea americană le poate avea din genul acesta de conservatorism. Doi dintre cei cinci bărbați intervievați (alături de numai o femeie!) s-au confesat că înainte de a se căsători cu femei provenind din propria cultură și de a înțelege valorile islamului au fost cam afemeiați. Cu alte cuvinte, s-au folosit de femeile americane, au profitat de
"Musulmani în America" by Simona Galațchi () [Corola-journal/Journalistic/15453_a_16778]
-
acestuia. Inevitabil, rezultatul unei asemenea anchete nu poate fi decît unul corect politic, în care se deplînge lipsa traducerilor reciproce și a sintezelor - de istorie, literatură, critică, și se speră în ameliorarea situației, ceea nu înseamnă totuși că răspunsurile celor intervievați sînt mai puțin, să spunem, nuanțate: dacă scriitorii români se manifestă cu detașarea celui aparținînd unei culturi majoritare, cu o identitate conturată și relativ sedimentată, cei de limbă maghiară au încă un sentiment al cetății asediate, zbătîndu-se între pericolul asimilării
Despre identități by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14515_a_15840]
-
În fiecare vară se desfășoară la Mangalia, simpozionul Hai acasă, participanții fiind reprezentanți ai diasporei românești, distinși invitați din mai multe țări ale lumii. Ca prin farmec, cei intervievați rostesc la unison că adevărata lor casă rămâne tot România, unde se simt extraordinar de bine. Partea interesantă este aceea că nici unul nu precizează motivele pentru care a părăsit definitiv perimetrul Daciei milenare și de ce pleacă din nou din raiul
Hai acasă!. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_344]
-
timișoreancă, azi (după 1987), unul din cei mai reputați scriitori germani actuali, răsplătită cu toate premiile importante ale Germaniei. În ZIUA LITERARĂ (nr. 9), poetul Cezar Ivănescu își amintește de împrejurările în care a debutat, consacrîndu-se literaturii (am ratat, scrie intervievatul, "o posibilă carieră de sportiv de performanță, apoi o onorabilă carieră de profesor de provincie"), adăugînd o critică acerbă la adresa "veritabilului genocid" cultural (și nu doar) ai cărui martori neputincioși sîntem. Ioan Holban ne semnalează, tot acolo, Eseul despre Dante
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15011_a_16336]
-
laolaltă, cele unsprezece convorbiri alcătuiesc o carte, 11 Dialoguri (aproape teologice) cu o problematică gravă, aptă să producă revelații chiar și celor care își imaginează că știu totul despre relația dintre religie și lumea contemporană. Este aici și meritul celor intervievați (GianPaolo Salvini, directorul revistei „La Civiltà Cattolica”, Pr. Peter-Hans Kolvenbach, Generalul Ordinului iezuit, Richard Èemuš, Michelina Tenace, Pr. Tomáš Špidlik, Pr. Marko Ivan Rupnik, Jakov Jukiæ, Olivier Gillet, IPSS Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului ÎPSS Lucian Mureșan, Mitropolitul Bisericii Române Unite
Laptopul și Evanghelia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13412_a_14737]
-
Mons. Cosmo Francesco Ruppi, Arhiepiscop de Lecce) care, cu deplină responsabilitate, încearcă să elucideze punctele aflate în dezbatere fără dorința vizibilă de a face prozeliți pentru confesiunea pe care o reprezintă. Cu excepția ÎPSS Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului (ortodox), toți ceilalți intervievați aparțin spațiului spiritual al catolicismului. Acest detaliu - de care, firește, trebuie să se țină cont la lectură - nu reduce cota de interes a cărții. Dimpotrivă. Pentru că dinamica schimbării, specifică epocii contemporane, își are unul din motoarele principale în Vestul Europei
Laptopul și Evanghelia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13412_a_14737]
-
guvern depinde acceptarea țării în UE, ci de masele populare; nu guvernul a întîrziat reformele structurale, ci noi, masele de votanți, care nu vrem schimbare; nu guvernul încurajează, în loc să stopeze, corupția, luîndu-i în brațe pe Beurani, Puwaci, Teodorești (alții decît intervievatul din 22) etc., ci noi, masele populare; nu guvernul și SRI amînă divulgarea numelor foștilor securiști aflați în funcții publice, ci noi, masele populare. Dl Teodorescu ne cere, iată, sprijinul. Nouă, maselor populare. Dar oare în ce calitate? De sondor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13429_a_14754]
-
93% dintre participanți au auzit despre legea care interzice fumatul în spațiile publice din România. Procentul celor care sunt informați cu privire la această lege, conform declarațiilor lor, crește direct proporțional cu vârsta respondenților și cu nivelul lor de educație. 79% dintre intervievați au o părere bună sau foarte bună cu privire la această lege și doar una din zece persoane chestionate are o părere proastă sau foarte proastă față de legea privind interzicerea fumatului în spațiile publice. Inițiativa legislativă este susținută de trei sferturi dintre
STUDIU: Românul și legea antifumat [Corola-blog/BlogPost/94285_a_95577]
-
influențate de legea anti fumat. Atitudini cu privire la fumat și fumători În ceea ce privește atitudinea românilor cu privire la acest obicei, studiul relevă faptul că fumatul nu este niciodată permis în casele unei jumătăți dintre respondenții la această anchetă, iar în cazul unui sfert dintre intervievați fumatul este permis doar în anumite camere, și nu în întreaga casă. 2% dintre participanții la studiu declară că în casele lor fumatul este permis peste tot. Opiniile românilor care nu fumează cu privire la fumători tind să fie negative: cu toate că aproape
STUDIU: Românul și legea antifumat [Corola-blog/BlogPost/94285_a_95577]
-
susțin că fumează tutun mai rar; astfel, din totalul populației, 25% sunt fumători. Procentul celor care fumează tutun zilnic este mai ridicat în cazul respondenților cu vârste între 18 și 35 ani comparativ cu celelalte categorii de vârstă, în situația intervievaților din mediul urban și în cazul bărbaților. Procentul nefumătorilor este mai ridicat în cazul persoanelor cu studii elementare. De asemenea, proporția celor care nu fumează tutun deloc este mai ridicată în mediul rural. Aproximativ un sfert (26%) dintre fumătorii participanți
STUDIU: Românul și legea antifumat [Corola-blog/BlogPost/94285_a_95577]
-
lei săptămânal. Doar 1% dintre participanții la studiu folosesc alte produse din tutun, care nu se fumează, de exemplu tutunul de prizat sau cel de mestecat, același procent din populația investigată utilizând o țigară electronică în prezent; totuși, 8% dintre intervievați au folosit, în trecut, țigara electronică. Aceștia se regăsesc, într-un procent mai ridicat, printre respondenții din mediul urban și printre bărbați. Dintre respondenții care nu fumează tutun în prezent, două treimi (66%) nu au fumat nici în trecut, în timp ce
STUDIU: Românul și legea antifumat [Corola-blog/BlogPost/94285_a_95577]
-
nu fumează tutun în prezent, două treimi (66%) nu au fumat nici în trecut, în timp ce o treime (34%) dintre aceștia au fumat. Respondenții de sex masculin au fumat tutun în trecut într-o proporție semnificativ mai mare decât femeile. Dintre intervievații care au fumat în trecut, 63% făceau acest lucru zilnic și 36% - mai rar. Categoria de vârstă în rândul căreia s-a întâlnit cel mai ridicat consum zilnic de tutun este de 51 - 65 de ani. Persoanele care au educație
STUDIU: Românul și legea antifumat [Corola-blog/BlogPost/94285_a_95577]
-
ani, în timp ce aproximativ jumătate dintre respondenți (49%) spun că au fumat pentru prima dată înaintea de a împlini vârsta majoratului. Proporția respondenților care au fumat înainte să împlinească 15 ani este mai ridicată în cazul celor cu studii elementare, al intervievaților din mediul urban și al bărbaților. În plus, proporția respondenților au început să fumeze înainte de 15 ani și sunt împotriva inițiativei legislative privind interzicerea fumatului în spațiile publice este mai ridicată comparativ cu proporția celor care au început să fumeze
STUDIU: Românul și legea antifumat [Corola-blog/BlogPost/94285_a_95577]
-
puțin de jumătate de pachet zilnic. Aproximativ o treime dintre persoanele cu vârste cuprinse între 18 - 50 de ani fumează zilnic aproape un pachet de țigări, în timp ce fumătorii cu vârste de peste 65 de ani sunt cei în cazul cărora procentul intervievaților care consumă între 6 și 10 țigări zilnic este mai ridicat comparativ cu celelalte categorii de vârstă. Femeile fumează între 1 și 10 țigări zilnic într-o proporție mai mare decât bărbații, pe când situația se inversează atunci când vine vorba despre
STUDIU: Românul și legea antifumat [Corola-blog/BlogPost/94285_a_95577]
-
țigări, iar cei din Transilvania și Banat - într-un procent mai mare mai mult de două pachete de țigări. Aproximativ jumătate dintre respondenți (52%) fumează prima țigară în primele 30 de minute ale dimineții. Comparativ cu celelalte grupe de vârstă, intervievații care au între 36 și 50 de ani fumează într-o proporție mai ridicată în primele 5 minute după trezire; același comportament e valabil în cazul celor care au studii elementare, comparativ cu celelalte niveluri de educație. Așa cum este de
STUDIU: Românul și legea antifumat [Corola-blog/BlogPost/94285_a_95577]
-
în a căror casă fumatul nu este permis răspund într-un procent mai mare față de ceilalți că fumează prima dată în cursul unei zile la mai mult de o oră față de momentul în care se trezesc. În topul preferințelor fumătorilor intervievați în cadrul acestui studiu se află mărcile Kent (24%), Pall Mall (23%) și Winston (13%); aproape jumătate dintre respondenți își cumpără țigări de la magazinul de cartier sau magazinul sătesc și o cincime dintre intervievați achiziționează tutun de la supermarket. Șapte din zece
STUDIU: Românul și legea antifumat [Corola-blog/BlogPost/94285_a_95577]
-
care se trezesc. În topul preferințelor fumătorilor intervievați în cadrul acestui studiu se află mărcile Kent (24%), Pall Mall (23%) și Winston (13%); aproape jumătate dintre respondenți își cumpără țigări de la magazinul de cartier sau magazinul sătesc și o cincime dintre intervievați achiziționează tutun de la supermarket. Șapte din zece respondenți (71%) care în trecut au fumat declară că au renunțat la acest comportament de mai mult de 5 ani de zile. Proporția acestora crește odată cu înaintarea în vârstă, dar scade odată cu nivelul
STUDIU: Românul și legea antifumat [Corola-blog/BlogPost/94285_a_95577]
-
de zile. Proporția acestora crește odată cu înaintarea în vârstă, dar scade odată cu nivelul de educație. Procentul respondenților de gen masculin care s-au lăsat de fumat în urmă cu mai mult de cinci ani este mai ridicat față de cel al intervievatelor care declară același lucru. Participanții la studiu care susțin inițiativa legislativă privind interzicerea fumatului în spațiile publice închise declară într-o proporție mai mare că s-au lăsat de fumat în urmă cu mai mult de cinci ani comparativ cu
STUDIU: Românul și legea antifumat [Corola-blog/BlogPost/94285_a_95577]