16,981 matches
-
ocultare a poeziei, ci un mod indirect de-a o sugera, tangent la o exasperare a expresiei ce se sacrifică pe sine. Mitul ,omului concret", de sorginte bacoviană (stihul: ,- O, cum omul a devenit concret..." figurează drept motto al volumului intitulat Terapia muncii), e un mit crepuscular, paradoxal regenerator tocmai prin conștiința epuizării pe care o cuprinde. El își adjudecă embrionii epicului ca o probă a alienării asumate care se identifică, curajos, prin propria-i materie extranee ,sentimentului", deși cochet brodată
Lirism extravertit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11253_a_12578]
-
moralistul să fie înlocuit brutal de pamfletarul orbit de patimă. Din nefericire, Arghezi nu este ghidat în permanență, în textele sale vituperante, de o ,pravilă de morală practică", așa cum și-ar fi dorit. Unde mai e morala în declarația programatică intitulată Permis și nepermis, când Arghezi pretinde karamazovian: Totul este permis, căci nimic nu poate, într-o minte liberă, să fie interzis" ? Arghezi trece prin momente când nu are nimic sfânt, prin crizele lui Ivan Karamazov, care vrea să-l înlocuiască
Pamfletul apocaliptic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11256_a_12581]
-
Daniel Cristea-Enache Ori să te exprimi și să mori, ori să rămâi neexprimat și nemuritor": cu acest motto splendid din romanul lui Pasolini Petrol se deschide al patrulea volum de versuri al lui Nicolae Coande. Intitulat, cu o sugestie fonică de mlaștină existențială, Folfa, acesta prelungește și adâncește o temă a marginalității pe care poemele anterioare și chiar titlurile a două plachete (în margine, 1995; Fundătura Homer, 2002) o conturau într-un mod expresiv. Periferia geografică
Vremea ratării by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11254_a_12579]
-
le publica. Iar o fatalitate a lumii noastre scriitoricești este că, de publicat, îndrăznesc să o facă cei care nu ar trebui să o facă, în schimb cei care ar trebui să o facă, nu îndrăznesc. Cartea lui Mircea Berindei, intitulată Paravanul venețian, ilustrează din plin aceste gînduri. Amintirile și portretele pe care fostul diplomat român, dublu licențiat în Drept și Filozofie, le-a cuprins în acest volum conțin toate reflecțiile de care pomeneam mai sus. Mai mult chiar, printr-o
Paravanul regretelor noastre by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11284_a_12609]
-
adevărată chinină (în sensul de "ți-o bagi pe sub unghii ca să nu le mai rozi") pentru amatorii de Real TV, cei în care abundă mirifica noastră țară. Cum? Simplu: filmul prezintă o variantă ideologizată de Real TV, adică un film intitulat Reconstituirea, în care joacă "tâlharii" propriile roluri. Nu știi dacă jaful e real, procedura miliției/securității sigur nu e, dar sfârșitul, în speță condamnarea lor la moarte, e cât de real se poate. Tocmai pentru că filmul e o exagerare, o
Șase personaje în căutarea unui jaf by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11287_a_12612]
-
obicei, postmodernismul e cea mai bună cale de a estetiza - totodată depolitizând - un produs discursiv. Înapoi la o pildă nereușită de cinema european. Tot o peliculă cu tentă istorică, dar ceva mai recentă, despre prinderea unui criminal francez și nazist, intitulată Declarația. Michael Caine, Tilda Swinton, Alan Bates, Charlotte Rampling, Jeremy Northam. O distribuție britanică de excepție, care te atrage precum un magnet. Dar contextul în care sunt puși acești actori îi face puțin ridicoli: în film, ei sunt francezi. Dacă
Istoria se repetă... by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11306_a_12631]
-
Traian Băsescu, opere complete, ediție de autor, Cum am învățat eu carte... Vol.1: Când văd vreun dascăl, îmi vine să..." 3)Călin Popescu Tăriceanu, Cum am scăpat de inundații plecând la Bratislava? (roman-fluviu); volum cu prefață de Emil Boc, intitulată Absență pur obiectivă (de la întâlnirea cu reprezentanții partidelor politice minus PD-ul. Precizarea mea, DH)...
File din jurnalul telespectatorului Haralampy by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11291_a_12616]
-
Al. Săndulescu După culegerea de studii și articole între fapte și sens, despre care glosam în primăvară, Nicolae Mecu, autorul excelenței ediții critice a romanelor lui G. Călinescu, vine cu o alta, intitulată la fel de semnificativ, Centrul și periferia. Autorul își valorifică publicistica destul de târziu, după mai bine de 25 de ani de remarcabilă activitate. El este un istoric literar, care, dintr-o excesivă modestie, s-a ignorat prea multă vreme. în Argumentul noului
Creație și anticipare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/11304_a_12629]
-
asumare interioară a subiectului, nu-l împiedică pe scriitorul ce-a trăit peste o jumătate de veac departe de țara sa de la o analiză atentă a acestuia. Ne propunem acum a-i urmări articulațiile principale în cuprinsul unor pagini memorialistice, intitulate Suflete cu umbră pe pămînt și editate de Nicolae Florescu. Exilul i se înfățișează lui Vintilă Horia nu doar ca o circumstanță biografică între altele, ci ca o situație-limită care ne obligă a da socoteală de tăria sau slăbiciunea fibrei
Vintilă Horia sau "exilul pur" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11321_a_12646]
-
în afirmarea creației originale a repertoriului operistic de școală veristă. Hariclea Darclée a nutrit o stimă și o admirație deosebită pentru George Enescu, pe care l-a întâlnit în numeroase ocazii pe drumurile vieții și ale carierei. Seara de lied intitulată Omagiu lui Enescu a fost o nouă încântare. Publicul brăilean a admirat și aplaudat cu entuziasm cele Șapte cântece pe versuri de Clément Marot interpretate de soprana Mihaela Maxim, care avea de altfel să cucerească Marele Premiu Darclée 2005 (vocaltiate
Festivalul Darclée by Stephan Poen () [Corola-journal/Journalistic/11327_a_12652]
-
o propune, vivace, pătrunzătoare, a vieții marilor pictori din trecut, în dimensiunile adeseori tragice ale existenței lor, așa cum apar ele în mărturiile cele mai sigure: autoportretele. Autorul ne-a oferit un asemenea exercițiu asupra propriei existențe într-un volum anterior, intitulat Autoportret într-o oglindă spartă. De data aceasta nu ne propune o viziune în mozaic, ori cubistă, și n-a spart nici o oglindă. Dar oglinda e omniprezentă, căci fără ea autoportretele pe care le examinează cu atâta finețe de spirit
O imensă tandrețe by Radu Varia () [Corola-journal/Journalistic/11319_a_12644]
-
generat un vot masiv antieuropean și pro-Est. Cu alte cuvinte, Ucraina, cu atitudinea sa ambigua nici pe deplin cu Vestul, nici pe deplin cu Estul, s-a autosfâșiat. Estul cu Estul și Vestul cu Vestul. Georgio Gallo, într-un articol intitulat " La crise ukrainienne: empathie et dynamique" consideră că extinderea spre Est a NATO este o eroare, întrucât, în generarea acestui proces, nu s-a ținut seama de înțelegerile care au dus la unificarea Germaniei și la reconfigurările geopolitice ulterioare. În
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Șercan, Cultul secretului. Mecanismele cenzurii în presa comunistă, Editura Polirom, Iași, 2015, 264 p. În vara anului 2015, editura Polirom din Iași a prilejuit apariția unui volum pe care îl putem considera a fi de excepție în Colecția Collegium. Media intitulat Cultul secretului. Mecanismele cenzurii în presa comunistă. Autoarea este Emilia Șercan, cadru didactic la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București și jurnalistă de investigații cu o experiență de două decenii. Lucrarea în sine reprezintă publicarea lucrării
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
identificat mai multe forme de control ale puterii politice comuniste în raport cu presa. Acestea au fost clasificate în cinci mari categorii: controlul politico-ideologic, controlul juridic, controlul instituțional, controlul informațional și controlul economic. În primul capitol al lucrării, care are caracter introductiv, intitulat " Fundamentele teoretice ale controlului", Șercan realizează o istorie a relației dintre presă și puterea politică. Cele mai importante teme analizate de autoare, sunt, în concepția mea: modelul autoritarist, modelul sovietic/comunist, controlul social în statele comuniste, caracteristicile și structura presei
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
permită remodelarea unei societăți întregi, a unui nou tip de personalitate umană, a concepțiilor referitoare la relația dintre individ și societate și să impună noi modele de relații sociale" (p. 31). Observația pe care Șercan o prezintă la începutul subcapitolului intitulat: "Controlul social în statele comuniste" este din punctul meu de vedere corect. Regimurile comuniste în general și cel din România în particular, au impus prin intermediul instituțiilor de forță o înregimentare care a vizat atât fizicul, cât și spiritul, cu scopul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
următoarelor șase articole. "Controlul" impus de regim este, așa cum am prezentat anterior din următoarele puncte de vedere: ideologic, instituțional, informațional, juridic și economic. Pentru a lăsa cititorului plăcerea de a lectură această lucrare mă voi opri doar la un subcapitol intitulat: "Influență "tezelor din iulie" asupra politicilor editoriale". Conform acestora se dorea, și aici selectez din multitudinea de obiective: combaterea influenței ideologie burgheze și propagarea pozițiilor ideologice ale PCR, obligația de a cultiva "figură înaintată a muncitorului, a producătorului de bunuri
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
artistice difuzate, stimularea creației de cântece "revoluționare, patriotice, muncitorești", orientarea producției de carte către "cerințele educației comuniste" etc. (vezi p. 91). Pentru a oferi o concluzie, din multele ce au reieșit din lectură cărții, cititorilor acestei recenzi este că volumul intitulat: Cultul secretului. Mecanismele cenzurii în presa comunistă, publicat de doamna Emilia Șercan poate fi considerat un test de referință care explică modul în care mass-madia din perioada comunistă, și presa în special au contribuit la consolidarea regimului comunist din România
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ajuns până la gât de planurile voastre ... mai și faceți în **** mea ...” nu vreau să fiu rău ... dar promisiuni am auzit cât să îmi construiesc un castel din promisiuni ... http://www.iubimnatura.org/forum/showthread.php?p=1109#post1109... Aștept articolul intitulat “Oprescu face”. ce s-a ales de “cicloteque”, inițiată tot de oprescu? Oprescu îmi pare a fi un holtei bătrân care crede că mistocareala ține loc de seriozitate, profesionalism, munca. pare un fel de Baselu’ la nivel de capitală. în
Oprescu promite by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82740_a_84065]
-
Dragoș Bucurenci Într-o conferință intitulată ținută la Școala de Vară de la Sighet și reluată de revista 22, Andrei Pleșu zice așa: Dilemă nu e singura care-l neliniștește pe Andrei Pleșu. Vă las plăcerea să le descoperiți singuri pe celelalte online sau cumparand revista de la
Manele vs Rahmaninov by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82942_a_84267]
-
unde trebuie trasata granița între morală publică și cenzură audiovizuală. Mai multe detalii aici. Irinel Columbeanu, după câteva amânări, a refuzat să participe. Și tot la categoria “vești bune”, istoricul Neagu Djuvara a confirmat prezența pentru ediția de săptămâna viitoare, intitulată și dedicată Centrului de Istorie a Românilor înființat cu sprijinul lui Gigi Becali. Celălalt invitat este istoricul Alex Mihai Stoenescu, coordonatorul Centrului. Dragoș, offtopic puțin: felicitări, m-am uitat la showul mari români, a fost un proiect foarte bun, am
Nimicul public in dezbatere la “Cultura libre” by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83050_a_84375]
-
român de peste hotare să fie cel mai mare român”, parcă aș alege Mircea Eliade! Am fost fan-ul lui în liceu, am citit tot ce am prins, inclusiv imensul volum “Jurnal”. Felicitări, Dragoș! io, daca m-ar atrage debate-ul talmes-balmes-istic intitulat Mari Români suficient încât să îmi irosesc 2 minute din viața votând (who gives a fuck cine e cel mai mare român?!), aș alege eliade pentru singularul și temeinicul motiv că, deși mort de 20 de ani, a reușit să
Intre doi habotnici, voteaza intelectualul! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83043_a_84368]
-
pentru posibile greșeli gramaticale sau ortografice, nu-mi e limba maternă. ciao. nelli Pe când o campanie “Mari Românce”? shut the f**k up mân ! habar n-ai de vreo definiție a termenului ‘habotnic’ . Altfel post-ul tău ar fi trebuit intitulat : “Între doi habotnici, votează intelectualul susținut de un habotnic!”. Da meshtere, măi habotnic decât SCM și RW ești tu, ăla care face zilnic temenele posterului cu Che Guevara pe care probabil îl ai la loc de cinste pe vreun perete
Intre doi habotnici, voteaza intelectualul! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83043_a_84368]
-
de ani, un foarte lung interviu în care-și povestește viața. când ai timp, și numai atunci, uită-te peste el, sunt destule lucruri de reflectat: vezi așadar pe: http://soirs.weblog.ro - undeva în dreapta este un document în pdf intitulat ‘Sartre - Portret la 70 de ani’, ia-l cu click dreapta, save target aș... vreau să-ți spun că pe fond ai dreptate: faptul că intelighenția română este în cvasitotalitate de dreapta este o nenorocire. explicabila, dar o nenorocire nu
In titluri sa ne duelam sau in masini sa ne stingherim? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83017_a_84342]
-
de regenerare. Totuși Rachel Carson a subliniat în ‘Primăvară tăcută’ numai chestiunea ambientală, nu și chestiunea economică. Economiștii și industriașii se conectează prima oară la dezbaterea asupra ‚crizei ambientale’ în anul 1972, cînd a fost publicat raportul Clubului de la Romă intitulat ‚Limitele creșterii’ („The limits to growth”). Textul raportului sintetiză preocupările dinainte de anul 1972 ale industriașilor și ambientaliștilor. Totodată raportul trăgea un semnal de alarmă asupra obstacolelor care apar în calea dezvoltării economice a umanității prin reducerea absolută a cantităților prezente
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
o propunem nu este o martingala. Ea se bazează pe adăugarea de valoare și pe crearea de noi resurse prin implementarea concepției lui Friedrich August von Hayek (1899-1992) despre economia de piață (vezi o sinteză în studiul său din 1945 intitulat “The Use of Knowledge în Society”). Reamintim interogația de la începutul studiului ‚Folosirea cunoașterii în societate’ : „Care este problema pe care vrem sa o rezolvăm atunci cînd încercăm construirea unei ordini economice raționale ?” Noi abordăm chestiunea dezvoltării durabile exact în spiritul
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]