30 matches
-
cu ser specific anti-adenovirus tip 3 preparat pe iepure (mărirea 100.000 x., bara reprezintă 100 nm). În culturile celulare virusurile sunt recunoscute prin efectul citopatic produs, manifestat prin rotunjiri și reducerea dimensiunilor celulei, condensări citoplasmatice și apariția de incluzii intranucleare abnormale. Adenovirusurile au tropism pentru mucoase și produc sindroame enterice și/sau pulmonare. La câine produce hepatită contagioasă. La păsări provoacă hepatită cu incluzii. Adenovirusul uman 36 (Human adenovirus 36, HAdV-36, AD-36) afost suspectat de legături cu obezitatea aviară în
Adenoviride () [Corola-website/Science/310467_a_311796]
-
secvențială de legare, în timp ce cel de-al doilea "deget" stabilizează legarea receptorului la elementul de răspuns al ADN. Adiacent "degetului de zinc" C-terminal se află o secvență scurtă care pare a fi, cel puțin în parte, responsabilă de localizarea intranucleară a receptorului. Un alt semnal de translocare nucleară hormono-dependentă ar putea fi localizat în partea C-terminală, acoperind LBD. Resturile de aminoacizi din aceste regiuni par a fi responsabile pentru interacțiunea cu o proteină complexantă (de ex. proteinele de șoc
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
întregi... Al treilea capitol arată ce se știe până astăzi despre momentele nucleare. Momentul mecanic (spinul) și momentul magnetic pot fi considerați ca izvorând dintr-o rotație a nucleului; un moment electric cuadrupolar se datorează unor disimetrii în clădirea protonilor intranucleari. Al patrulea capitol descrie cele trei feluri de radiații emise de substanțele radioactive, radiații descoperite și analizate de Pierre și Marie Curie, de lordul Rutherford și urmașii lor. Aceste radiații ne lămuresc multe idei în privința constituției, stabilității și dimensiunilor nucleului
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
-nucleolii sunt cel mai frecvent anormali, atât ca talie (nucleoli giganți), cât și ca număr (celule cu 3-4 nucleoli), iar morfologia lor este, de asemenea, modificată prin prezența unei rețele filamentare neregulate și a unui halou perinucleolar; -existența unor incluziuni intranucleare, ades interpretate ca particule virale. Totuși, forme nucleare monstruoase au putut fi întâlnite și în afecțiuni benigne: lupus eritematos. 4. Mitozele. Anomaliile mitotice constituie, de asemenea, un factor distinctiv al proliferărilor maligne, ce se caracterizează prin: a) Perturbări ale fusului
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
consecutivă chimioterapiei. Febra familială mediteraneană (maladia periodică) este cea mai frecventă formă de amiloidoză ereditară, întâlnită în țările din estul bazinului mediteranean. Se datorează unei mutații, cu transmitere autosomal recesivă, a genei unei proteine („marenostrina”) care joacă rolul unui reglator intranuclear al transcripției peptidelor inflamatorii. Clinic, boala debutează în copilărie sau adolescență și se manifestă prin accese, ce survin la intervale neregulate, cu febră (până la 40 șC) și crize dureroase intense, care durează 1-4 zile și dispar apoi spontan, pacienții fiind
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
completă a Pb chelat de EDTA. Plumbul este filtrat glomerular după care este reabsorbit la nivelul tubului proximal unde se acumulează intracelular la nivelul celulei tubulare proximale. Există diferite stadii ale afectării renale prin expunere la Pb: • inițial apar incluziuni intranucleare formate din complexe Pbproteine; leziunea funcțională renală în această etapă este discretă și constă în alterarea activității tubulare în ceea ce privește eliminarea acidului uric (hiperuricemie saturnină), +/- aminoacidurie, +/- glicozurie renală. • expunerea prelungită la Pb, 5-30 ani induce leziuni severe - atrofie tubulară progresivă, fibroză
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
prin intermediul receptorilor specifici. Receptorii endocrini sunt fie membranari (pentru hormonii polipeptidici și catecolamine) fie nucleari (pentru hormonii steroizi și tiroidieni). în cazul hormonilor cu receptori membranari, legarea de receptor declanșează o cascadă de acțiuni la nivel intracelular și mai ales intranuclear. Sunt implicate în această cascadă ca mesageri secunzi cAMP adenozin monofosfatul ciclic, cGMP guanozin monofosfatul ciclic, ionul de calciu (Ca2+) sau inozitolul trifosfat (IP3) (vezi receptorul TSH fig. cap. Tiroida). Receptorii nucleari activează partea reglatoare a genelor (vezi receptorul de
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
regiunea aripii de sfenoid, generând reacție osoasa adiacentă (endo/ exostoza) [11]. Microscopic. Variantele histologice incluse in gradul I OMS sunt cel mai frecvent întâlnite și dintre acestea trei tipuri sunt considerate „clasice”: tipul meningotelial format din celule poligonale cu pseudoincluziuni intranucleare ce dispersează cromatina spre periferie („Orphan Annie’s eye nucleus”) așezate în lobuli separați de septe colagene, fără membrane celulare vizibile, care uneori se dispun în vârtejuri sau acumulează calciu formând corpii psamomatoși (fig. 4.65); tipul fibroblastic, în care
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
-o din jur, până ce „subțirimea“ s’a dovedit depășită. Celula s’a „cârdășit“ atunci, cu suratele ei, Îndărătul unei noi membrane, devenind organism pluricelular, sub o piele care adăpostea o nouă picătură din marea vremii. Toate trei „mările“ succesive: mediul intranuclear, cel intracelular, respectiv lichidul interstițial, au fost păstrate apoi cu sfințenie până astăzi, exact cu compoziția aflată la vremurile respective. Tot „cârdășia“, dar de-acum Între cele mai diverse/diferite organisme pluricelulare și nu numai a salvat viața de următoarea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
apoi invadează epiteliului respirator superior, diseminând în ganglionii limfatici regionali, unde se multiplică. De la acest nivel, virusul diseminează în mai multe etape de viremie, care corespund valurilor eruptive. Virusul are efect citopatic direct, evidențiat de celulele gigante multi-nucleate și incluziile intranucleare. Aceste modificări se pot observa pe frotiuri colorate Giemsa, efectuate din lichidul leziunilor veziculoase cutanate de varicelă (metoda de citodiagnostic Tzanck). Primoinfecția cu VVZ, exprimată clinic prin varicelă, este urmată de persistența latentă a virusului pentru întreaga viață în celulele
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
modifică puțin în timpul ciclului celular. Compartimentul nuclear, definit ca spațiu genetic, în care are loc stocarea, replicarea și transcrierea celei mai mari părți din informația genetică celulară, poate fi compartimentat în următoarele părți: învelișul nuclear, nucleoplasma, cromonemata, nucleolul și fus intranuclear. 1.12.1. Învelișul nuclear Învelișul este structura de graniță a nucleului, care realizează o separare spațială și temporară a transcripției (sinteza de ARNm) de translație (sinteza de proteine la nivelul ribozomilor, în compartimentul citosolic) și îndeplinește funcții similare cu
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
diferențiată a laminei dense nucleare. Învelișul nuclear persistă în timpul ciclului celular, jucând un rol important în cariochineză, ce se realizează prin ștrangularea nucleului parental. 1.12.2. Nucleoplasma (carioplasma) Nucleoplasma reprezintă mediul în care sunt înglobate cromonemata, nucleolul și fusul intranuclear, a căror existență și funcționalitate depinde în bună parte de biochimia și fiziologia acestei componente fundamentale a nucleului. 1.12.3. Cromonemata (cromozomii) La majoritatea drojdiilor, nucleul interfazic, după o colorare adecvată, apare la microscopul fotonic ca o structură omogenă
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
densitate superioară și o structură granular-fibrilară. Indiferent de gradul de ploidie al speciilor sau tulpinilor, fiecare nucleu posedă un singur nucleol. Odată cu diviziunea nucleului, masa nucleolară este împărțită în mod egal între nucleele-fiice rezultate. 1.12.5. Fusul de diviziune intranuclear Persistența învelișului nuclear pe durata ciclului celular a determinat pe specialiști să considere inițial că, diviziunea celulară la drojdii este amitotică. Investigațiile electronomicroscopice ulterioare au infirmat însă această opinie, demonstrând cu claritate prezența în nucleul drojdiilor a unui fus mitotic
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
în mitoză) sau a cromozomilor omologi (în meioză). Organizarea și funcționarea fusului de diviziune sunt controlate și coordonate de structuri specializate cunoscute sub denumirea de plăcile fusului (S.P), corpii polari ai fusului (SPB) sau organite asociate nucleului (NAO). Fusul intranuclear constă dintr-un fascicul de microtubuli atașați celor doi corpi polari ai fusului. Fusul periferic pare a fi format din microtubuli kinetocorali, atașați cromozomilor la nivelul acestor structuri, care intervin în polimerizarea și depolimerizarea lor, fenomene de care depinde segregarea
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
concluzie, se poate afirma că, nucleele drojdiilor prezintă un plan de organizare și comportament funcțional similare cu ale altor grupe taxonomice de fungi și chiar cu unele alge. Persistența învelișului nuclear și a nucleolului în timpul ciclului celular, dezvoltarea unui fus intranuclear, prezența unor corpi polari ai fusului încastrați în învelișul nuclear, absența condensării cromozomilor și a plăcilor metafazice tipice reprezintă însușiri definitorii, comune tuturor celulelor fungale. 1.13. Caracteristicile ciclului de viață al drojdiilor Majoritatea speciilor de drojdii sunt caracterizate prin
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
împărțite în două mari grupe: fisionabile și care înmuguresc. Ciclul mitotic al drojdiilor fisionabile (de ex. Schizosaccharomyces pombe) este tipic eucariotic, cu faze distincte: G1, S, G2 și M. În timpul mitozei se diferențiază un aparat mitotic (un fus de diviziune intranuclear), iar cromozomii parcurg mai multe trepte de condensare, devenind vizibili la microscopul fotonic. Învelișul nuclear nu se dezorganizează. Citochineza, ce urmează la scurt timp după cariochineză, se realizează prin septare și fisiune mediană. La speciile care înmuguresc (de ex. Saccharomyces
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
se dezorganizează. Citochineza, ce urmează la scurt timp după cariochineză, se realizează prin septare și fisiune mediană. La speciile care înmuguresc (de ex. Saccharomyces cerevisiae) apar o serie de particularități esențiale, acestea fiind următoarele: persistența învelișului nuclear, dezvoltarea unui fus intranuclear, lipsa de condensare a cromozomilor și un mod special de citochineză, prin înmugurire. 1.13.1.1. Perioada presintetică a ADN-ului (G1) Un nou ciclu celular debutează cu o perioadă G1 în care au loc procese metabolice, care vor
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
anume controlul startului. Ordinea temporară a evenimentelor ce se desfășoară în perioada G1 este următoarea: în prima etapă a ciclului celular, ce coincide cu faza cea mai timpurie a perioadei Gl , nucleele sunt clare (fără blocuri heterocromatinice), lipsite de microtubuli intranucleari, iar corpul polar al fusului, încastrat în învelișul nuclear, este unic. Un eveniment definitoriu pentru perioada G1 târzie este duplicarea corpului polar al fusului, implicat în organizarea fusului de diviziune intranuclear și a edificiului microtubular citoplasmatic, care dirijează translocarea orientală
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
nucleele sunt clare (fără blocuri heterocromatinice), lipsite de microtubuli intranucleari, iar corpul polar al fusului, încastrat în învelișul nuclear, este unic. Un eveniment definitoriu pentru perioada G1 târzie este duplicarea corpului polar al fusului, implicat în organizarea fusului de diviziune intranuclear și a edificiului microtubular citoplasmatic, care dirijează translocarea orientală a veziculelor purtătoare de material parietal. Odată cu duplicarea corpului polar al fusului și sinteza factorului de start, prima perioadă a interfazei, Gl , poate fi considerată încheiată, celula intrând în cea de
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
pentru neutralizarea rapidă și eficientă a ADN-lui sunt sintetizate și proteinele histonice. Spre sfârșitul perioadei S, cronometrarea precisă este totuși incertă, are loc separarea corpilor polari ai fusului și diferențierea treptată între corpii polari în curs de migrare a fusului intranuclear. 1.13.1.3. Perioada postsintetică (G2) Desăvârșirea replicării ADN-ului nuclear marchează sfârșitul perioadei S și intrarea în ultima perioadei a interfazei, G2, premergătoare mitozei. Perioada G2 are o lungime relativ constantă și este marcată de o serie de
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
la Schizosaccharomyces pombe, ea durează circa 5 minute, ceea ce reprezintă circa 0,05% din timpul ciclului celular. Profaza Este definită în special de separarea și migrarea, în poziții diametral opuse, a celor două SPB-uri și diferențierea treptată a fusului intranuclear. Comportamentul nucleolilor variază la diferiți taxoni, însă ei persistă în toate fazele mitozei, ceea ce denotă că biogeneza ribozomilor este un proces continuu la drojdii. Învelișul nuclear rămâne intact. Prometafaza Se admite că, la drojdii, în acesta etapă, cromozomii își diferențiază
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
centrală; corpul polar al fusului este unic și asociat învelișului nuclear; - apariția în nucleu a "corpului policomplex", structură care conține numeroase complexe sinaptonemale; - duplicarea corpului polar al fusului; - separarea corpurilor polari, migrarea lor în poziții diametral opuse și organizarea fusului intranuclear; dezorganizarea complexelor sinaptonemale; vacuola se fragmentează; crește numărul și mărimea globulelor lipidice; - desăvârșirea meiozei I; nucleul se alungește, iar corpurile polare se duplică; - corpurile polare pereche migrează în poziții diametral opuse, iar între ele se organizează fusul meiozei II; R.E.
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
cu o serie de date aproape credibile, implicarea în secreția de insulină a canalelor KATP din membrana nucleului celular, la rândul lor influențate de cGMP. Aceste canale lucrează în tandem cu concentrația intra-β-celulară de Ca+2. Se pare că reglarea intranucleară de Ca+2 este fin reglată, fiind implicată în expresia genelor intra-β-celulare. Întrucât fluxul Ca+2 prin membrana celulei β este influențat de nutrienții din mediu, acest cation poate juca un rol pivotal atât în expresia genei insulinei, cât și
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92249_a_92744]
-
întregi... Al treilea capitol arată ce se știe până astăzi despre momentele nucleare. Momentul mecanic (spinul) și momentul magnetic pot fi considerați ca izvorând dintr-o rotație a nucleului; un moment electric cuadrupolar se datorează unor disimetrii în clădirea protonilor intranucleari. Al patrulea capitol descrie cele trei feluri de radiații emise de substanțele radioactive, radiații descoperite și analizate de Pierre și Marie Curie, de lordul Rutherford și urmașii lor. Aceste radiații ne lămuresc multe idei în privința constituției, stabilității și dimensiunilor nucleului
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
evoluând în mod progresiv (50% din cazuri). Pe de altă parte, într-o tranșă de vârstă dată, anumite simptome au valoare mai mare decât altele în stabilirea diagnosticului. Există o oarecare ierarhie simptomatică: o neuropatie optică retrobulbară sau o oftamolplegie intranucleară au o valoare mai mare în ceea ce privește stabilirea diagnosticului, decât o parapareză. 3) Al treilea criteriu este legat de necesitatea ca semnalele să dovedească predominanța leziunilor în substanța albă. Din punct de vedere clasic, simptomatologia este reflectarea topografiei leziunilor care afectează
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]