442 matches
-
Turneele cu Polina Manoilă și cântecul ei oltenesc au răzbătut pretutindeni, constituind întotdeauna o iluminare spirituală în modul de a privi spectacolul elevat, a simți și înțelege muzica aurorală folclorică românească și orizontul ei. Prin Polina Manoilă, contemplarea și perceperea intranzitivă a folclorului românesc depășește frontierele românești, valoarea lor conferindu-le o libertate cândva imposibilă pentru mulți, în China, Ungaria, Polonia, URSS, America, Israel, Anglia, Olanda, Danemarca, Cehia, Slovacia, Coreea, Iugoslavia, Italia, Grecia, Canada, Algeria, Franța, Bulgaria, Turcia etc... Mihail Gorbaciov
POLINA MANOILĂ, CÂNTĂREAŢA UNEI DRAGOSTE OLTENEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Polina_manoila_cantareata_aurel_v_zgheran_1383487162.html [Corola-blog/BlogPost/372280_a_373609]
-
III. Combinația eufonică IV. Cerebralizarea consoanelor dentale V. Substantivul VI. Adjectivul VII. Pronumele VIII. Numeralul IX. Regulile declinării X. Nedeclinabilul Volumul III: XI. Verbul XII. Conjugarea verbelor XIII. Conjugarea verbelor - continuare XIV. Verbele derivate: clasa a X-a XV. Verbele intranzitive, verbe cu două complemente, verbele cu prefixe, aspecte, diateze XVI. Sufixele verbale, participiile XVII. Declinarea temelor terminate în consoană XVIII. Sufixele nominale XIX. Sufixele feminine XX. Samăsa - Cursantul va observa, în primele lecții, prezența unui cerculeț punctat lângă un semn
CUVÂNT INAINTE LA MANUALUL DE LIMBĂ SANSCRITĂ de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 by http://confluente.ro/Cuvant_inainte_la_manualul_de_limba_sanscrita.html [Corola-blog/BlogPost/361138_a_362467]
-
de Lazaro sunt explicate magistral de Maria Luisa Bruguera Nadal: „Lazaro Carreter îl numea pe Mingote ironist și nu umorist și explică motivele. Umorul are de a face cu transgresiunea raționalului fără scopul de a-l schimba; adică, o atitudine intranzitivă. La Mingote, exista o dorință de a provoca schimbarea lucrurilor. Pentru Lazaro, dezacordul cu ceea ce este regulamentar constituie fundamental umorului, a cărui extrema o numim comic. La celălalt capăt, dobândește forme mai suave și provoacă senzația de plăcut a unui
DOREL SCHOR SAU ITINERARIILE ABSURDULUI de DIEGO VADILLO LÓPEZ în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 by http://confluente.ro/Diego_vadillo_lpez_dorel_schor_sau_i_diego_vadillo_lpez_1331541923.html [Corola-blog/BlogPost/354526_a_355855]
-
ćeksinl`er; girsinl`er; ćalïśsïnl`ar; pallasïnl`ar [ćek- a pleca; gir- a intra; ćalïś- a munci; palla- a crăpa (verbe intranzitive)] P. III sg. și p. III pl. au formele de prez. conj. popular turcesc, ce folosește imperativul. P. II pl. reproduce forma de p. III pl., imitând verbele de conjugarea rromă. P. I pl. provine dintr-o formă hipercorectă (-lık
CONJUNCTIVUL PREZENT TURCESCOID de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1496931098.html [Corola-blog/BlogPost/373050_a_374379]
-
Acasa > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUFIXUL -LAN (-LEN) Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2192 din 31 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Este originar din turcă, formând în idiomul spoitorilor verbe turcescoide, intranzitive, reflexive/pasive, de la substantive, adjective (preluate de obicei din turcă). Este armonizat cu vocala ultimă a rădăcinii/temei numelui de derivat, -lan după a, ï, o și u, iar -len după e și i. Temele verbelor formate se termină
SUFIXUL -LAN (-LEN) de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1483212590.html [Corola-blog/BlogPost/372655_a_373984]
-
verbe turcescoide, de la substantive, adjective, interjecții, de obicei preluate din turcă. Este armonizat cu vocală ultima a rădăcinii/temei, -la după a, ï, o și u, iar -le după e și i. Verbele formate au sens tranzitiv, mai rar intranzitiv. Temele lor se termină în vocală (a sau e). subst.> niśàj, -a s.m. logodna - niśaj>niśan-la- niśanlar (niśanladï) vb. tr. a logodi sèsi, -a s.m.
SUFIXUL -LA (-LE) de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1483123134.html [Corola-blog/BlogPost/372654_a_373983]
-
contexte de comunicare formate în cadrul orelor de limba chineză. II. CONȚINUTURI a) Limba chineză ... 1. Fonetică și fonologie: ● Sunete și fonemele limbii chineze. 2. Morfologie: ● Substantivul; ● Clasificatorul; ● Adjectivul; ● Numeralul; ● Pronumele; Verbul (timpul și aspectul, diateze; verbe modale; verbe tranzitive și intranzitive); ● Adverbul; ● Conjuncția; ● Prepoziția; Concepția privind sistemul părților de vorbire. 3. Sintaxa: ● Sintaxa propoziției: - Subiectul; - Predicatul; - Obiectul direct; - Obiectul indirect; - Atributul; - Complementul circumstanțial; - Elementele complementare. ● Sintaxa frazei: - Coordonare - Conjuncții specifice și elemente de legătură. - Subordonare: Propoziția concesivă Propoziția cauzativă Propoziția condițională
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
de comunicare formate în cadrul orelor de limba japoneză. B. CONȚINUTURI I. Limba japoneză 1. Fonetică și fonologie: Sunetele și fonemele limbii japoneze 2. Morfologie: Substantivul Adjectivul Numeralul Pronumele Verbul (forme verbale; timpul și aspectul, diateze; verbe auxiliare; verbe tranzitive și intranzitive) Adverbul Conjuncția Interjecția Onomatopeele Particule (cazuale, tematice și finale) 3. Sintaxă: Sintaxa propoziției: Particularități ale subiectului, complementului direct, complementului indirect; Complemente circumstanțiale; Predicatul; Sintaxa frazei: A. Coordonare B. Subordonare: Propoziția atributivă Propoziția temporală Propoziția condițională Propoziția finală Propoziția cauzală 4
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
adjective cu forme de comparație neregulate); adjective gradabile și non-gradabile. ● Procedee majore și minore de formare a cuvintelor ● Sintaxa propoziției simple: verbele auxiliare: proprietăți morfologice și sintactice, utilizare; verbele modale: caracteristici morfologice, sintactice și semantice; predicatele de tip copulativ; predicatele intranzitive: clasificare, proprietăți sintactice, utilizare; predicatele tranzitive: clasificare, proprietăți sintactice, utilizare; construcții tranzitive cu două complemente (double object constructions); particularități ale subiectului: construcții cu it și there, omisiunea subiectului; acordul între subiect și predicat; adjectivul: utilizarea atributivă și predicativă; poziția în cadrul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
numeralului. Clasificarea numeralelor după structură. Categoriile gramaticale. Declinarea numeralului. Formarea numeralului; ● Pronumele. Definiție. Particularitățile categoriilor gramaticale ale pronumelui. Clasificarea pronumelor. Declinarea pronumelor. Particularitățile morfo-sintactice. Accentul; ● Verbul. Definiție. Conjugare. Funcțiile sintactice. Categoriile lexico-gramaticale. Categoria aspectului. Formarea aspectului. Perechile aspectuale. Categoria tranzitiv/intranzitiv. Categoria persoanei. Verbe impersonale. Categoria modului. Categoria timpului. Categoria numărului și genului. Conjugarea verbelor; ● Participiul. Caracterizare generală. Clasificare; ● Gerunziul. Formarea gerunziilor; ● Adverbul. Definiție. Particularități morfologice și funcții sintactice. Clasificare; ● Prepoziția. Definiție. Structura morfologica a prepozițiilor; ● Conjuncția. Definiție. Clasificare. Conjunc��iile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
etc; funcția sintactica 3.4.4. Numeralul: felul, ortografia numeralelor, numeralul nehotărât; fracția; funcția sintactica. 3.4.5. Verbul: persoană, numărul, timpul, modul; modurile personale și nepersonale, forme simple și compuse; verbele care exprimă acțiuni sau stări, verbele tranzitive și intranzitive; aspectul verbal; verbele auxiliare și verbele auxiliare de mod; conjugarea verbelor, ortografia, funcția sintactica. 3.4.6. Adverbul: feluri, formarea adverbelor, gradele de comparație, adverbe și locuțiuni adverbiale după înțeles. 3.4.7. Prepoziția (actualizare) simplă și compusă; vocalizarea, cazurile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214604_a_215933]
-
generale Substantivul (felul, numărul, declinarea, funcțiile sintactice, izafetul). Adjectivul. Felul adjectivului. Gradele de comparație. Locul adjectivului în raport cu cuvântul determinat. Izafetul realizat cu acordul adjectivului. Pronumele. Felurile pronumelui. Declinarea. Funcțiile sintactice ale pronumelui. Verbul. Modurile și timpurile verbului. Verbe tranzitive și intranzitive. Aspecte verbale: afirmativă, negativă, posibilitativă, imposibilitativă. Diateza (activă, pasivă, reflexivă, factitivă, a reciprocității). Verbe formate prin derivare și compunere. Verbe compuse. Locuțiuni verbale. Participiile și gerunziile Adverbul. Clasificarea semantică a adverbelor. Funcțiile sintactice ale adverbelor. Postpozițiile și numele postpoziționale. Conjuncția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/193551_a_194880]
-
tipuri de numerale (colective, multiplicative, distributive, adverbiale) Funcții sintactice ale numeralului ● Adjectivul și grupul adjectival. Flexiunea adjectivului. Gradele de comparație. Mijloace afective de exprimare a superlativului. Ortografierea adjectivelor ● Verbul și grupul verbal. Verbe predicative și verbe nepredicative. Caracterul tranzitiv și intranzitiv al verbelor. Verbe auxiliare. Verbe copulative. Categorii gramaticale ale verbului. Funcțiile sintactice ale verbului. Variante verbale b. Părțile de vorbire neflexibile ● Adverbul și grupul adverbial. Tipuri de adverbe. Gradele de comparație ale adverbului. Funcții sintactice ● Interjecția și grupul interjecțional. Funcția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265621_a_266950]
-
formate în cadrul orelor de limba japoneză. B. CONȚINUTURI I. LIMBA JAPONEZĂ 1. Fonetică și fonologie Sunetele și fonemele limbii japoneze 2. Morfologie Substantivul Adjectivul Adjectivul substantival Numeralul Pronumele Verbul (forme verbale; timpul și aspectul, diateze; verbe auxiliare; verbe tranzitive și intranzitive) Adverbul Conjuncția Interjecția Onomatopeele Particule (cazuale, tematice și finale) 3. Sintaxă Sintaxa propoziției Particularități ale subiectului, complementului direct, complementului indirect, complemente circumstanțiale Predicatul Determinanți Sintaxa frazei A. Coordonare Conjuncții specifice și forme verbale de legătură B. Subordonare Propoziția atributivă Propoziția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/209806_a_211135]
-
noi, voi); folosirea imperativului cu pronumele de politețe; conjunctivul prezent și trecut (reluare); conjunctivul imperfect și trapassato; concordanța timpurilor la modul indicativ (reluare); concordanța timpurilor la modul conjunctiv; propoziția ipotetică; verbele frazeologice (cominciare, iniziare, finire, smettere) (reluare); verbe tranzitive și intranzitive (alegerea auxiliarului); forma activă, pasivă și reflexivă; verbele modale (dovere, potere, volere); verbele impersonale; verbe defective Adverbul: formarea adverbelor din adjective cu sufixul "-mente" (reluare); adverbele de loc și de timp (reluare); adverbe de îndoială; adverbe de mod; adverbe interogative
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246139_a_247468]
-
cu pronumele de politețe; conjunctivul prezent și trecut (reluare); conjunctivul imperfect și trapassato; concordanța timpurilor la modul indicativ (reluare); concordanța timpurilor la modul conjunctiv (reluare); propoziția ipotetică (reluare și îmbogățire); verbele frazeologice (cominciare, iniziare, finire, smettere) (reluare); verbe tranzitive și intranzitive (alegerea auxiliarului) (reluare); forma activă, pasivă și reflexivă (reluare); verbele modale (dovere, potere, volere) (reluare); verbele impersonale; verbe defective (reluare) Adverbul: formarea adverbelor din adjective cu sufixul "-mente" (reluare); adverbele de loc și de timp (reluare); adverbe de îndoială; adverbe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246139_a_247468]
-
sintactică. ● Adjectivul: fel, gen, număr, articol, caz, funcția sintactică, grade de comparații. ● Numeralul: cardinal, ordinal, ortografie, funcțiile sintactice, exprimarea datei. ● Pronumele: personal, posesiv, demonstrativ, interogativ, relativ. Nehotărât, negativ, reflexiv. ● Verbul: aspect: perfectiv și imperfectiv, persoană, număr timp, conjugare. Verbe tranzitive, intranzitive, personale, impersonale. Modurile. Diatezele. Conjugarea verbelor la toate modurile și timpurile. Funcția sintactică. ● Adverbul: clasificare, gradele de comparație. ● Prepoziția ● Conjuncția ● Interjecția ● Particula 4. SINTAXA ● Propoziția. Feluri. ● Subiectul și predicatul. ● Atributul. Apoziția. ● Complementul. Complementul circumstanțial. Fraza. Coordonare și subordonare. ● Punctuația Bibliografie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
contexte de comunicare formate în cadrul orelor de limba chineză. II. CONȚINUTURI a) Limba chineză ... 1. Fonetică și fonologie: ● Sunete și fonemele limbii chineze. 2. Morfologie: ● Substantivul; ● Clasificatorul; ● Adjectivul; ● Numeralul; ● Pronumele; Verbul (timpul și aspectul, diateze; verbe modale; verbe tranzitive și intranzitive); ● Adverbul; ● Conjuncția; ● Prepoziția; Concepția privind sistemul părților de vorbire. 3. Sintaxa: ● Sintaxa propoziției: - Subiectul; - Predicatul; - Obiectul direct; - Obiectul indirect; - Atributul; - Complementul circumstanțial; - Elementele complementare. ● Sintaxa frazei: - Coordonare - Conjuncții specifice și elemente de legătură. - Subordonare: Propoziția concesivă Propoziția cauzativă Propoziția condițională
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
de comunicare formate în cadrul orelor de limba japoneză. B. CONȚINUTURI I. Limba japoneză 1. Fonetică și fonologie: Sunetele și fonemele limbii japoneze 2. Morfologie: Substantivul Adjectivul Numeralul Pronumele Verbul (forme verbale; timpul și aspectul, diateze; verbe auxiliare; verbe tranzitive și intranzitive) Adverbul Conjuncția Interjecția Onomatopeele Particule (cazuale, tematice și finale) 3. Sintaxă: Sintaxa propoziției: Particularități ale subiectului, complementului direct, complementului indirect; Complemente circumstanțiale; Predicatul; Sintaxa frazei: A. Coordonare B. Subordonare: Propoziția atributivă Propoziția temporală Propoziția condițională Propoziția finală Propoziția cauzală 4
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
adjective cu forme de comparație neregulate); adjective gradabile și non-gradabile. ● Procedee majore și minore de formare a cuvintelor ● Sintaxa propoziției simple: verbele auxiliare: proprietăți morfologice și sintactice, utilizare; verbele modale: caracteristici morfologice, sintactice și semantice; predicatele de tip copulativ; predicatele intranzitive: clasificare, proprietăți sintactice, utilizare; predicatele tranzitive: clasificare, proprietăți sintactice, utilizare; construcții tranzitive cu două complemente (double object constructions); particularități ale subiectului: construcții cu it și there, omisiunea subiectului; acordul între subiect și predicat; adjectivul: utilizarea atributivă și predicativă; poziția în cadrul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
numeralului. Clasificarea numeralelor după structură. Categoriile gramaticale. Declinarea numeralului. Formarea numeralului; ● Pronumele. Definiție. Particularitățile categoriilor gramaticale ale pronumelui. Clasificarea pronumelor. Declinarea pronumelor. Particularitățile morfo-sintactice. Accentul; ● Verbul. Definiție. Conjugare. Funcțiile sintactice. Categoriile lexico-gramaticale. Categoria aspectului. Formarea aspectului. Perechile aspectuale. Categoria tranzitiv/intranzitiv. Categoria persoanei. Verbe impersonale. Categoria modului. Categoria timpului. Categoria numărului și genului. Conjugarea verbelor; ● Participiul. Caracterizare generală. Clasificare; ● Gerunziul. Formarea gerunziilor; ● Adverbul. Definiție. Particularități morfologice și funcții sintactice. Clasificare; ● Prepoziția. Definiție. Structura morfologica a prepozițiilor; ● Conjuncția. Definiție. Clasificare. Conjuncțiile coordonatoare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
sintactica. ● Adjectivul: fel, gen, număr, articol, caz, funcția sintactica, grade de comparații. ● Numeralul: cardinal, ordinal, ortografie, funcțiile sintactice. Exprimarea datei. ● Pronumele: personal, posesiv, demonstrativ, interogativ, relativ. Nehotărât, negativ, reflexiv. ● Verbul: aspect: perfectiv și imperfectiv, persoana, număr timp, conjugare. Verbe tranzitive, intranzitive, personale, impersonale. Modurile. Diatezele. Conjugarea verbelor la toate modurile și timpurile. Funcția sintactica. ● Adverbul: clasificare, gradele de comparație. ● Prepoziția ● Conjuncția ● Interjecția ● Particulă 4. SINTAXA ● Propoziția. Feluri. ● Subiectul și predicatul. ● Atributul. Apoziția. ● Complementul. Complementul circumstanțial. ● Frază. Coordonare și subordonare. ● Punctuația Bibliografie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
probable - improbable; preciso, necesario: Somos felices, dichosos infelice desdichados, cierto, posible<br> Es probable, necesario<br> 2. Verbul ser împreună cu participiul altui verb formează diateza pasivă: <br> 3. În unele contexte, verbul ser își pierde valoarea de copulativ. Devine verb intranzitiv cu sensul de a exista, a se întâmplă, a servi, a avea loc, a conveni: 4. Cu verbul ser se formează unele locuțiuni idiomatice; 5. Construcțiile ser de + infinitivo, ser menos au corespondent în limba română formulele “a merită osteneală
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
ceea ce îl face să corespundă deseori cu supinul românesc: alkalmazandó szabályok" „reguli de aplicat”, követendő példa" „exemplu de urmat”, "Használat előtt felrázandó" „A se scutură înainte de întrebuințare”. De regulă se pot pune la participiu viitor verbele tranzitive, dar și unele intranzitive: "marad" „a rămâne” → "maradandó" „durabil(a)”, "romlik" „a se strică” → "romlandó" „perisabil(a)”.
Participiu () [Corola-website/Science/316330_a_317659]
-
alkonyodik" „se înserează”, "sötétedik" „se întunecă”, "tavaszodik" „se face primăvară”, "villámlik" „fulgeră” etc.), cele care exprimă existența sau non-existența ("van" „a fi” la prezent, "lesz" „a fi” la viitor, "nincs" „a nu fi” la prezent) și altele, precum "fő" „fierbe” (intranzitiv), "nő" „crește” (intranzitiv), "esik" „cade” etc. Pe lângă verbele medii propriu-zise mai sunt și unele apropiate de cele active, numite medio-active, care exprimă activitatea obișnuită a unui subiect animat, parte de animat sau inanimat: "álmodik" „visează”, "a szív dobog „inima bate
Verbul în limba maghiară () [Corola-website/Science/316230_a_317559]