107 matches
-
accesări- număr total de voturi:voturi- număr total de cititori:cititori->accesări / articol->accesări / cititor->voturi / articol->cititori / articol I. STAREA POETICĂ-INTROIECȚIE ȘI PROIECȚIE, de Ștefana Ivănescu, publicat în Ediția nr. 755 din 24 ianuarie 2013. Discutăm cu cineva despre introiecție și proiecție. La modul teoretic. Spuneam și că am deschis o listă de subiecte pe care trebuie să le aprofundez. Am trecut la acțiune. Cum în biblioteca nu am materiale legate de acest subiect, internetul să trăiască! Curentele moderne în
ŞTEFANA IVĂNESCU by http://confluente.ro/articole/%C5%9Etefana_iv%C4%83nescu/canal [Corola-blog/BlogPost/342334_a_343663]
-
de individualizare, de abstractizare... Cititorul, la rândul său, este cuprins de reverie, visează, simte spusele poetului în mod individual, prin prisma spiritului sau, subconștientul se trezește... apar emoții de mult uitate... etc, etc. Citește mai mult Discutăm cu cineva despre introiecție și proiecție. La modul teoretic. Spuneam și că am deschis o listă de subiecte pe care trebuie să le aprofundez. Am trecut la acțiune. Cum în biblioteca nu am materiale legate de acest subiect, internetul să trăiască! Curentele moderne în
ŞTEFANA IVĂNESCU by http://confluente.ro/articole/%C5%9Etefana_iv%C4%83nescu/canal [Corola-blog/BlogPost/342334_a_343663]
-
Acasa > Literatura > Naratiune > STAREA POETICĂ-INTROIECȚIE ȘI PROIECȚIE Autor: Ștefana Ivănescu Publicat în: Ediția nr. 755 din 24 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Discutam cu cineva despre introiecție și proiecție. La modul teoretic. Spuneam și că am deschis o listă de subiecte pe care trebuie să le aprofundez. Am trecut la acțiune. Cum în bibliotecă nu am materiale legate de acest subiect, internetul să trăiască! Curentele moderne în
STAREA POETICĂ-INTROIECŢIE ŞI PROIECŢIE de ŞTEFANA IVĂNESCU în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Starea_poetica_introiectie_si_proiec_stefana_ivanescu_1359028550.html [Corola-blog/BlogPost/342297_a_343626]
-
Exceptând obligațiile școlare ( de care am scăpat de mulți ani), cititorul vrea să se relaxeze. Ce relaxare este aceea în care trebuie să stau cu creionul și caietul în față? În final, vă întreb, pe dumneavoastră, cititorii mei: ce este introiecție și ce este proiecție în ceea ce am exprimat? Addenda Percepție - proces psihic prin care obiectele și fenomenele din lumea obiectivă care acționează nemijlocit asupra organelor de simț sunt reflectate în totalitatea însușirilor lor, ca un întreg unitar; Introiecție - mecanism psihologic
STAREA POETICĂ-INTROIECŢIE ŞI PROIECŢIE de ŞTEFANA IVĂNESCU în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Starea_poetica_introiectie_si_proiec_stefana_ivanescu_1359028550.html [Corola-blog/BlogPost/342297_a_343626]
-
ce este introiecție și ce este proiecție în ceea ce am exprimat? Addenda Percepție - proces psihic prin care obiectele și fenomenele din lumea obiectivă care acționează nemijlocit asupra organelor de simț sunt reflectate în totalitatea însușirilor lor, ca un întreg unitar; Introiecție - mecanism psihologic prin care individul asimilează conștient unele percepții, integrându-le propriului eu. Proiecție - proces psihologic prin care individul ejectează percepțiile care nu sunt asimilate și integrate eului personal. Referință Bibliografică: Starea poetică-introiecție și proiecție / Ștefana Ivănescu : Confluențe Literare, ISSN
STAREA POETICĂ-INTROIECŢIE ŞI PROIECŢIE de ŞTEFANA IVĂNESCU în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Starea_poetica_introiectie_si_proiec_stefana_ivanescu_1359028550.html [Corola-blog/BlogPost/342297_a_343626]
-
deziluziona pe celălalt. De asemenea, acest fenomen a fost observat și la relația dintre angajații clinicilor de psihiatrie și pacienți. Într-un articol de mare influență din 1981, "Some Clinical Consequences of Introjection: ", Calef și Weinshel analizează proiectarea psihologică și introiecția de la abuzor la victimă: "aceste fenomene se bazează pe un transfer special... de conflicte mentale dureroase." Autorii explorează o varietate de motive pentru care victimele au "o tendință de a incorpora și asimila ce alții externalizează și proiectează pe aceștia
Gaslighting () [Corola-website/Science/336311_a_337640]
-
resimțite conduc la învestirea lui cu pulsiuni agresive. Copilul va căuta să păstreze în el obiectul ideal, dar să respingă obiectul rău care constituie o amenințare. Klein va numi poziție persecutivă această situație de clivaj al obiectului în care intervin introiecția care caută să acapareze obiectul bun și proiecția care urmărește să excludă obiectul persecutor. Acestei faze îi succede o "poziție depresivă" în care "obiectul ca întreg" este recunoscut. Pentru Klein, copilul simte o angoasă deoarece se teme că pusiunile lui
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
strâns legată de cea a cuvântului rostit (vezi A vorbi), dar și de ingerarea alimentelor (vezi A mânca). În analiza psihologică, gura este zona care ține de oralitate. Ea este implicată în registrul afectiv, în pulsiunile canibale, în mecanismele de introiecție. Dată fiind funcția fundamentală a gurii, în basme se regăsesc frecvent căpcăuni, transmițând copilului aviditatea libidoului lor, precum și fantasmele de apropriere totală. Oralitatea se structurează pe mai multe nivele: - fizic: prin hrană mai ales, dar și prin alcool, tutun; - sexual
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
antropologică a situațiilor sociale concrete și a mutațiilor rapide ale acestora. Câteva ipoteze fundamentează acest demers și în special ideea că raporturile dintre o scenă microsocială și cadrul global exterior sunt decisive, idiomurile culturale exprimându-se cu forța lor de introiecție chiar în centrul dispozitivelor economice și politice. Astfel, dacă schimburile economice și materiale reprezintă, firește, unul dintre cele mai simple și imediate obiecte ale unei lecturi antropologice, aceasta din urmă ar fi probabil mai fecundă prin interogarea relațiilor care se
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
său. Astfel, în interiorul psihismului individului apare un „model interior de lucru” (internal working modelă al persoanelor și al relațiilor dintre acestea, se va integra în psihismul său și cu care individul abordează noi relații interpersonale. Vechiul concept al psihanalizei de introiecție capătă noi înțelesuri. Constituirea a ceea ce Freud numea „complexul lui Oedip” poate fi astfel, într-un fel, înțeleasă. Procesul atașamentului participă la constituirea unui eu, a unui sine ce caracterizează într-un anumit fel persoana. Părerea constantă despre sine a
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
analistului. Acesta se regăsește sub diferite nume: intropatie, proiecție simpatică a Eu-lui, intuiție proiectivă și simpatetică, fuziune mintal-afectivă, 8 E. Păun, D. Potolea și colab., Pedagogie, Fundamentări teoretice și demersuri aplicative, Editura Polirom, Iași, 2002, p. 90. interpenetrare afectivă (interpătrundere), introiecție, transpoziție, transfer de identificare, împărtășire experiențială, insimțire, ș.a. II.5.2. Competența didactică - valori adăugate de empatie II.5.2.1. Complementaritatea rolurilor Profesia/ocupația de cadru didactic are un statut cuprinzător în orice societate modernă. În ciuda unei recunoașteri de
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
Standage, Duda, & Ntoumani, 2003). Acest tip de reglare reprezintă o formă a motivației extrinseci (cea mai puțin autodeterminată formă) care se referă la acțiuni realizate cu scopul primirii unei recompense sau pentru evitarea unei pedepse (Standage & Treasure, 2002). Reglarea prin introiecție presupune un anumit grad de internalizare a comportamentului individului prin care controlul extern se transformă în control autoimpus (Standage & Treasure, 2002). Deși comportamentul este controlat extern sursa controlului este internalizată (sentimentul de vină), presiunea fiind autoaplicată (Standage et al., 2003
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
acest domeniu s-a afirmat că orientarea spre sarcină este relaționată pozitiv cu reglări mai puternic autodeterminate ale comportamentului, cum sunt reglarea intrinsecă și reglarea prin identificare și orientarea spre sarcină este slab relaționată cu reglarea externă și reglarea prin introiecție (Petherick & Markland, 2008). Pe de altă parte, s-a afirmat că orientarea spre sine este relaționată pozitiv cu reglarea externă și cu reglarea prin introiecție (Petherick & Markland, 2008). Adoptarea unei orientări spre sine reprezintă un fel de control intern, o
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
prin identificare și orientarea spre sarcină este slab relaționată cu reglarea externă și reglarea prin introiecție (Petherick & Markland, 2008). Pe de altă parte, s-a afirmat că orientarea spre sine este relaționată pozitiv cu reglarea externă și cu reglarea prin introiecție (Petherick & Markland, 2008). Adoptarea unei orientări spre sine reprezintă un fel de control intern, o presiune pe care un om și-o aplică propriei persoane, similar cu reglarea prin introiecție din continuumul Teoriei autodeterminării (Hein & Hagger, 2007). Unele cercetări au
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
este relaționată pozitiv cu reglarea externă și cu reglarea prin introiecție (Petherick & Markland, 2008). Adoptarea unei orientări spre sine reprezintă un fel de control intern, o presiune pe care un om și-o aplică propriei persoane, similar cu reglarea prin introiecție din continuumul Teoriei autodeterminării (Hein & Hagger, 2007). Unele cercetări au arătat că motivația poate fi puternică și la indivizii orientați spre obiective de sine atunci când nivelul de competență perceput de aceștia este mare (Hein & Hagger, 2007). Orientarea spre sine influențează
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
se confirmă pe eșantionul ales de noi din rândul practicanților antrenamentului cu greutăți în sălile de fitness din ClujNapoca. Astfel ne-am propus următoarele ipoteze: orientarea spre sine este relaționată pozitiv cu reglarea externă (ipoteza 1) și cu reglarea prin introiecție (ipoteza 2), iar orientarea spre sarcină este relaționată pozitiv cu reglarea prin identificare (ipoteza 3) și cu reglarea intrinsecă (ipoteza 4). Metodă Această cercetare este de tip explorator, folosind un studiu corelațional care presupune analiza relației între două variabile măsurabile
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
Acesta conține 19 itemi care măsoară amotivația (4 itemi, ex. „Nu văd vreun motiv pentru care ar trebui să fac exerciții fizice”), reglarea externă (4 itemi, ex. „Fac exerciții fizice deoarece alte persoane îmi spun că ar trebui”), reglarea prin introiecție (3 itemi, ex. „Mă simt vinovat când nu fac exerciții fizice”), reglarea prin identificare (4 itemi, ex. „Prețuiesc beneficiile exercițiilor fizice”) și reglarea intrinsecă (4 itemi, ex. „Consider exercițiile fizice ca fiind o activitate plăcută”). Răspunsurile subiecților au fost înregistrate
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
12.31 cu abatere standard de 4.96. În ceea ce privește subscalele corespunzătoare motivației, amotivația are o medie de 5.14 și abaterea standard de 2.20, reglarea externă are media de 6.60 cu abaterea standard de 4.61, reglarea prin introiecție are media de 8.23 cu abaterea standard de 3.24, reglarea prin identificare are media de 16.35 și abaterea standard de 2.77, iar reglarea intrinsecă are media de 15.43 și abaterea standard de 2.98. Prezentăm
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
ipoteză nu se confirmă pe eșantionul nostru. Analiza datelor arată că relația dintre reglarea externă și orientarea spre sine este nesemnificativă (r= .11, p> .01), variabilele fiind lipsite de corelație. 2. Ipoteza a doua se susține. Participanții puternic reglați prin introiecție tind să fie orientați spre sine (r= .22, p< .01). 3. A treia ipoteză s-a confirmat pe eșantionul nostru. Reglarea prin identificare este relaționată cu orientarea spre sarcină (r= .28, p< .01). 4. Se susține și ultima ipoteză. Există
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
persoane pentru a primi aprobarea lor sau pentru a îmbunătăți propriul ego), ei tind să adopte obiective orientate spre sine (spre comparație socială). Susținerea celei de-a doua ipoteze, în urma analizei statistice a datelor, confirmă legătura existentă între reglarea prin introiecție și orientarea spre sine, promovată fiind și de studiile întreprinse în domeniul altor tipuri de activitate fizică (Petherick M. C., Markland D., 2008). Se pare că adoptarea de obiective orientate spre sine presupune o presiune autoaplicată, similară cu reglarea prin
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
și orientarea spre sine, promovată fiind și de studiile întreprinse în domeniul altor tipuri de activitate fizică (Petherick M. C., Markland D., 2008). Se pare că adoptarea de obiective orientate spre sine presupune o presiune autoaplicată, similară cu reglarea prin introiecție (Hein V., Hagger M., 2007). O importanță deosebită o are a treia ipoteză de lucru. Confirmarea acestei ipoteze dezvăluie faptul că practicanții care consideră antrenamentul cu greutăți ca fiind valoros sau având o importanță personală dovedesc și implicare în sarcină
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
sine prin exprimarea sentimentelor 134 Altruism 141 Anticipare 147 Anularea retroactivă 153 Ascetismul adolescentului 158 Clivaj (al eului, al obiectului) 162 Contrainvestire 169 (De)negare 176 Formațiune reacțională 181 Identificare 190 Identificare cu agresorul 195 Identificare proiectivă 201 Intelectualizare 206 Introiecție 212 Izolare 218 Înlăturare 226 Întoarcere către propria persoană 231 Proiecție 238 Raționalizare 244 Refugiu în reverie 249 Refulare 258 Refuz (al realității) 266 Regresie 274 Retragere apatică 282 Sublimare 287 Transformare în contrariu 297 Umorul 302 Bibliografie 307 Notă
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
cărei strânse legături cu fixația sunt precizate în Introducere în psihanaliză, 1916); - sublimarea și formațiunea reacțională (Trei studii privind teoria sexualității, 1905); - proiecția („Președintele Schreber”, 1911); - întoarcerea împotriva propriei persoane și transformarea în contrariu („Pulsiuni și destine ale pulsiunilor”, 1915a); - introiecția sau identificarea („Doliu și melancolie”, 1917b); - anularea retroactivă și izolarea (în Inhibiție, simptom și angoasă, 1926). În 1936, A. Freud publică Eul și mecanismele de apărare, prima și - vreme de mulți ani - singura lucrare pe această temă. Pornind de la contribuțiile
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
concept. • La începutul lucrării sale Eul și mecanismele de apărare (1936/1993), A. Freud oferă o listă, devenită clasică, în care sunt incluse zece mecanisme: 1) refularea 2) regresia 3) formațiunea reacțională 4) izolarea 5) anularea retroactivă 6) proiecția 7) introiecția 8) întoarcerea către propria persoană 9) transformarea în contrariu 10) sublimarea. A. Freud consacră capitolele 6 și 7 ale cărții sale studiului negării prin fantasmă, respectiv negării prin acte și vorbire. În capitolul 8, ea descrie retracția eului sau inhibiția
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
aceste optsprezece mecanisme, cinci figurează în lista clasică a Annei Freud: anularea retroactivă, formațiunea reacțională, izolarea, proiecția și refularea. Constatăm așadar că cinci mecanisme figurând pe lista Annei Freud nu au fost reținute de autorii DSM III-R. Este vorba despre introiecție, regresie, orientarea către sine, transformarea în contrariu (sau răsturnare) și sublimare. Celor cinci mecanisme reținute de la A. Freud li se adaugă, în DSM III-R, următoarele treisprezece: Agresiunea pasivă Clivajul Deplasarea Deprecierea Disocierea Idealizarea Intelectualizarea Autorii ediției DSM-IV (1994/1996) merg
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]