KorAP: Find »[drukola/base=intuițiune & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 ...15 >

368 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805

nu i-au fost înapoiate însemna că au ajuns la destinație, însă destinatarul fie nu se afla acolo unde trimisese el epistolele, fie n-avea de ce și cum să-i răspundă. Așa încît s-a lăsat încă o dată în voia "intuițiunii", după cum spunea domnul prefect la cursul anual și s-a liniștit, zicîndu-și că, de va avea ceva în gînd prințul Șerban Pangratty, acel gînd va fi cunoscut și de Leonard Bîlbîie, pentru că Leonard Bîlbîie i-a fost un înger păzitor

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918

cam mare și, la dreptul vorbind, de puțină importanță, al dinastiilor faraonilor. Nu obiectul, propunerea lui interesează și cei mai buni învățători vor rămânea aceia cari vor ști să-și electrizeze auditoriul prin vox viva a lor, prin grai și intuițiune, oricât de aridă ar fi îndealtmintrelea tema ce o tratează. Ca formulă generală, care cuprinde toate viciile de metod, putem zice că "școala va fi rea daca va apela numai la memorie, bună daca va apela la pricepere și judecată

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921

e de sine folositoare) și nu se dejosește singură numai la o simplă pârghie a praxei, deși știe că teoria adevărată (fructifică) face roditoare nemărginit de mult esercițiul artei și că din teorie îi izvorăște geniului artistic o avuție de (intuițiuni) idei (Anschauungen) (prin) cu care el își împopulează lumea lui cu (figuri) tipuri nouă. O astfel de reflecțiune ar fi mai de neașteptată față cu faptele științei care ar fi deschis misterul cel mai intim a conștiinței (Bewusstsein) religioase și

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
ignorat cu mândrie (vornehm) cele ce s-ar fi lucrat (geleistet) până acuma (în ziua de azi) în sfera aceasta. Deși e așa de izolată încercarea noastră de-a concepe dintr-una artea reprezintațiunei dramatice, totuși s-a dat fructifere intuițiuni de naturi dotate cu abondanță, dintre cari nu mă simt nimărui îndatorit mai mult decât lui L. Tieck, poetului și {EminescuOpXIV 218} dramaturgului german. Li se simte îndegetărilor lui că toate-s crescute pe pământul concepțiunei (Anschauung) poetice și a

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
de-a vedea înainte-ți o operă a spiritului. Pe cât timp să desfășoare un actor dinaintea noastră toată copiozitatea (Fuelle) unei vieți individuale într-o formă ideală, pe cât timp fantazia sa liberă poate să-și forme un corp corespunzător cu intuițiunea (ideea) poetului, până atuncea nu avem neci cel mai mic drept de-a trage în cumpăna criticei noastre calculul cel rece al etății sale. Noi recunoaștem printr-asta cu desăvârșire acel punt de privire care singur e demn de arte

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
acum" (Tieck, Phantaszis, partea III, p. 504 și așa mai departe), cine-ar putea să potențeze chiar această descripțiune plină de esitațiune la un tablou viu care să corespundă cât de puțin celor întîmplate contimpuranilor. Chiar daca lectorul poartă în sine intuițiunea poetică a caracterului în viața sa deplină, totuși nu acopere acest desemn decât imaginea sa proprie și-i escită numai dorința de-a vedea tipul fantaziei sale viind dinaintea sa ca o creatură reală. Daca-i lipsește însă asta, atunci

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
proprie și-i escită numai dorința de-a vedea tipul fantaziei sale viind dinaintea sa ca o creatură reală. Daca-i lipsește însă asta, atunci el nu aude decât vorbe la auzirea cărora nu se naște în el neci o intuițiune, pe cari el le compară anevoios apoi cu cele mai bune ce-a văzut, lucru prin care i se prezintă cele văzute și probate de el, neciodată însă artistul desemnat. {EminescuOpXIV 244} Va să zică artistul dramatic e alocat cu totul în

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
poate să testeze nimica posterității decât numai numele unui actor mare. Zace însă în natura acestei arte de-a grămădi efectele cele mai gigantice într-un singur moment. Purtat de (valoarea) contenanța spirituală a unei creațiuni bogate el aduce înaintea intuițiunei atât sensuale cât și spirituale viața deplină a omului în espresiunea sa cea mai naltă, în împregiurările cele mai pătrunzătoare, fluxînd și refluxînd în albia gigantică ce i-a dat-o Weltanschauung poetică și pe unde-a îndreptat fantazia fluviul

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
și-a pierdut cea mai naltă putere productivă a sa. Critica învia în Grecia pe când disflorise deja frumoasa viață greacă în nemijlocita sa productivitate. Cele ce se produsese în regiunea poeziei, mai mult dintr-un instinct creator și dintr-o intuițiune poetică înrădăcinată în spiritul poporului, le supuse abia Aristotele criticei de arte și contrase în simplitatea cugetărei legea ce se manifestase în aceste creațiuni superbe. În timpul nostru, în care nu se mai dă în neci un ram de activitate artistică

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
așadar nu trebuie să aibă numai o cunoștință generală asupra naturei artei, ci trebuie să cunoască și terenul speciale pe care și l-a ales în toată arhitectonica sa. Fără copiozitate în părți (ohne die Fuelle des Einzelnen), fără avuția intuițiunilor celor mai vii critica e un lucru sec {EminescuOpXIV 250} și neroditor, ce se mișcă în cercul unor generalități abstracte cari cad la piață (Gemeinplaetzen). În artea noastră din păcate dăm tocmai mai mult decât într-alte terene de pustiile

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
două, când aceste vor fi susținute de un tact fin și de un adevărat orga-a artistic (? ), cari două abia îi dau circumspecțiunei filozofice influința cea vie pentru domeniul speciale al artei. Numai prin pătrunderea evidenței (Erkenntnis) filozofice și a intuițiunei de o fantazie avută, care e însoțită de o mulțime de esperiinți artistice și de-un înnăscut simț pentru arte, numai prin aste critica se poate mântui din înnomolirea în care a căzut. Actorul ar trebui să i se plece

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
reprezintare a omului și marcare a caracterelor. Talentul se arată abia atuncea când e să se (dea) retribuie un întreg și când e să se creeze un corp dramatic simțirei lirice. Aceasta abia e piatra de cercare a creatoriei [de] intuițiuni (contemplațiuni) interne și a acelei dispozițiuni speciale de-a schimba adică propria sa personalitate într-o alta, astfel încît [să] nu se remarce neciodată cea dentîi sub cea de-a doua. {EminescuOpXIV 254} În artea dramatică omul face, cum am

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
cât de variu modul aparinței ei. 1. STADIUL SIMȚIREI NEMIJLOCITE Tema artistului dramatic e reprezintarea omului, o reprezintare însă în care se pătrund (confundă) reciproc adevărul vieței reale cu importanța (semnificativitatea) idealului. Terenul pe care crește o asemenea operă e intuițiunea artistică. Pentru intuițiunea artistică tipurile create de poet sunt provocări de-a preda realităței cele create pentru fantazie, ca o făptură de carne și sânge. Reprezintatorul e atins întîi și-ntîi de figura poetică în (simțirea sa) simțământul [său]. Simțământul apucă

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
modul aparinței ei. 1. STADIUL SIMȚIREI NEMIJLOCITE Tema artistului dramatic e reprezintarea omului, o reprezintare însă în care se pătrund (confundă) reciproc adevărul vieței reale cu importanța (semnificativitatea) idealului. Terenul pe care crește o asemenea operă e intuițiunea artistică. Pentru intuițiunea artistică tipurile create de poet sunt provocări de-a preda realităței cele create pentru fantazie, ca o făptură de carne și sânge. Reprezintatorul e atins întîi și-ntîi de figura poetică în (simțirea sa) simțământul [său]. Simțământul apucă cele înrudite cu

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
pețitorul Paris și-ntre Iulia cea dentîi, să mijlocească o viață deplină, încît să le unească pe amândouă nimerit și cu adevăr în unul și același caracter. Spre aceasta trebuiește dominarea absolută peste întreg ținutul mijloacelor însemnate, unită c-o intuițiune poetică care-i încă specifice deosebită de-un simplu simțământ numai potențat, ideal. Se simte adânc atins un suflet frumos și juvenil de Margareta cea simplă și copilă, și un naturel amabil poate s-o și reprezinte ingenuitatea ei cea

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
al reflexiunei și al obiectului, al conștiinței și al nemijlocirei, al artei și al naturei. Acesta e pericolul acestui stadiu, cu toate aste ne-nconjurabil, învingerea căruia atârnă într-adevăr de la măsura geniului artistic cu care este cineva înzestrat de la acea intuițiune creatorie în care neci poți Preafrumos zice Talma în espresiunele cunoscute de-ale lui despre stadiul întîi al simțirei 356 r nemijlocite, el, care-a avut o profundă cunoștiință asupra dezvoltărei sale artisticc. El zice: Despre Eckhof zice Engel, Idei

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
acest stadiu ca pe unitatea celor două trepte de mai nainte, el va putea să se arăte într-o direcțiune îndoită. Artistul sau prin privirea intuitivă a întregului se pricepe apoi și la cele speciale, sau el readuce la unitatea intuițiunei bogăția tipului conștiut lui prin reflexiune. Ceea ce-i comun amîndor direcțiunilor e totdeuna facultatea specifică de-a elibera din sine caracterul intuit ca pe-o (viață) esistență deosebită și coerentă în sine. Amândouă sânt așadar numai prin pătrunderea momentelor dezvoltate

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
facultatea specifică de-a elibera din sine caracterul intuit ca pe-o (viață) esistență deosebită și coerentă în sine. Amândouă sânt așadar numai prin pătrunderea momentelor dezvoltate. Însă feliul (speția) activităței artistice condiționează o diferință în direcțiune. Reprezintatorii dotați cu intuițiune predominante genială au, cum am zice, bogăția manifestărilor de viață a unui caracter, le au c-o singură lovitură naintea lor, și ce e deosebit li se asimilează, ca printr-un proces natural, într-un organism complect. Ei, până la un

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
pe privitor cu siguranță deplină. Zace mai (departe) încolo în natura acestei direcțiuni că aicea înrudirea personală a artiștilor cu cercul rolelor lor e de regulă mai intensivă decât la aciia cari se ridică abia prin mediul reflexiunei la unitatea intuițiunei. De-aceea însă va [fi] și cercul caracterelor reprezentabile de ei cu virtuozitate mai răstrîns. Naturile demonice în coprinsul cel mai larg și figurile umoristice, mai ales cele ce ating fantasticitatea, vor fi cu preferință sferele în care se va

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
ce e uman. După toate comunicațiunile asupra lui, și anume după descrierile cele maestre ale lui Tieck, el ni se arată ca prototipul propriu a direcțiunei semnalate de noi, direcțiune în care artistul se ridică pe aripele fantaziei sale la intuițiunea unui caracter pe care apoi îl eliberează din sine ca pe-un geniu la care poetul nu i-a dat decât conturele. Pentru că natura sa toată îl mâna la ceea ce-i gigantic, de-aceea totdeuna măsurariul pentru el însuși se

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
decât cu reflexiunea, va ieși totdeuna în forma asta dezvoltată de noi daca va fi ajuns S. Bălănescu această treaptă a virtuozității supreme. {EminescuOpXIV 273} Reprezentarea lor cea plină de geniu (și poezie) e cea mai mare parte productul acelei intuițiuni ce coprinde nemijlocit totul, fără de-a pătrunde conștiut în toate particularitățile caracterului și în conexiunile sale psicologice. Artistele dramatice mari au în sine stadiul al doilea numai într-atîta, ca moment, că li se prezintă înaintea sufletului un tip omenesc

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-i adaoge; pentru că împăcarea absolută [a] unor asemeni antiteze, ca acelea a simțitului și-a cugetatului, îi pare eterogenă naturei femeiești în genere, o natură în care însuși supremul cugetărei sale are mai mult caracterul unei inspirațiuni și-a unei intuițiuni decât a unei productivități conștiute de cugete. Efectele cele mai puternice cari le-au produs și le produc încă damele, Bethman, Sophia Schroder, A. Crelinger, Schroder-Devrient, Mars și Rachel, se bazează pe aceea că în ele momentele simțirei și a

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
totdeuna o împăcare..... dintre natură și arte, dintre cugetare și simțământ. Și aicea se arată ca un criteriu al creatoricului că artistele reprezentative de rangul întîi insuflă adese, până [și] figuril[or] poetice subordinate, din izvorul propriu de simțire și intuițiune, o viață poetică care le ridică cu mult peste prețul lor adevărat și le dă o esistență ce-și detrage nutrimîntul sau numai prin faptul lor creatoriu singur. Direcțiunea a doua al acestui stadiu al treilea am indicat-o deja

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
care artistul își face obiectivă, de obiect, întreaga figură dramatică, cătând d-a o coprinde din toate părțile în conștiința sa. Asta s-ar întîmpla însă numai atuncea când el, în reprezintarea sa, n-ar mai putea primi îndărăt în intuițiunea sa nemijlocită plinătatea obiectului în care el s-a presupus a trăi și nu l-a mai putut elibera ca pe-un întreg organic. Prin facultatea aceasta, criteriul a toata artea, el aparține treptei noastre a treia, deși l-o

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
artistul să se abandone aicea cu mult mai puțin unei inspirațiuni, pentru că vine-n pericolul de-a fi părăsit de măsura mijloacelor sale; pe când forțe naturali eroice permit și o abandonare mai ne-ngrijită la momentul creațiunei și la inspirațiunile intuițiunei poetice. Fiecare din aceste două direcțiuni își are așadar greutățile sale. Cea însemnată de noi ca cea întîi va cădea mult mai lesne în pericolul de-a esceda chiar și măsura nobleței și-a frumuseței, fiindcă se lasă apucată și

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]