67 matches
-
iunie 1889 la București. A fost al șaptelea dintre cei unsprezece copii ai căminarului Gheorghe Eminovici, provenit dintr-o familie de țărani români din nordul Moldovei, coborând (pe linie paternă) din Transilvania, de unde familia a emigrat în Bucovina, din cauza exploatării iobăgești și a persecuțiilor religioase. A urmat școala primară la Cernăuți, primele două clase probabil într-un pension particular. Apoi a fost înscris la liceul german din Cernăuți, singura instituție de învățământ liceal la acea dată în Bucovina anexată de Imperiul
167 DE ANI DE LA NAȘTEREA POETULUI NOSTRU NAȚIONAL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1484407891.html [Corola-blog/BlogPost/383303_a_384632]
-
cultivare a poporului român.[9] În urma Răscoalei lui Horea, Cloșca și Crișan din 1784 îndreptată împotriva sistemului feudal, mișcare care i-a atras și pe iobagii maghiari din Trascău,[10]autoritățile imperiale au procedat la mai multe ameliorări ale obligațiilor iobăgești și ale situației minerilor din Munții Apuseni. Pe domeniul Zlatnei au fost înființate mai multe școli populare, iar un an mai târziu, la 22 august 1785, împăratul a venit cu o reformă generală, anume cu patenta de desființare a iobăgiei
APEL LA VOLUNTARIAT! de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1471861984.html [Corola-blog/BlogPost/365176_a_366505]
-
Viena întru catolicism, Atanasie Anghel, să treacă la Unire. Printre mirenii ortodocși Unirea era percepută ca o afacere popească în vederea satisfacerii intereselor clerului. Ortodocșii mireni care își lepădau credința și treceau la uniți nu erau scutiți de dări și corvezile iobăgești și nu erau trecuți în rândurile cetățenilor statului ardelean. De privilegii se bucurau doar preoții care trădau credința strămoșească, dar și aceștia nu toți pentru că Diploma leopoldină de la 1701 nu a fost aplicată de dieta celor trei națiuni privilegiate: maghiarii
DRAMA ROMÂNILOR ORTODOCȘI DIN ALBA -IULIA LA 1701, STUDIU DE DR. IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1449757440.html [Corola-blog/BlogPost/369715_a_371044]
-
lehuze și geamăt mocnit de prizonier. Doar bisericuța în formă de turn a rămas în picioare și constituie mostră palpabila din ceea ce a fost la apogeu, incinta arhitectonica, lovită pe rând și fără de milă, de Hoara de Aur, de răzmeritele iobăgești, războaiele mondiale și... măcinișul lent dar sigur al vremurilor de pace relativă pe care o trăim azi. În crepusculul zilei de vară caduca, celelalate vestigii ale uneia dintre cele mai opulente abații ale Europei medievale poate fi numai ghicite sub
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Vara_leoaicei_fragment_din_romanul_in_lucru.html [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
Viena întru catolicism, Atanasie Anghel, să treacă la Unire. Printre mirenii ortodocși Unirea era percepută ca o afacere popească în vederea satisfacerii intereselor clerului. Ortodocșii mireni care își lepădau credința și treceau la uniți nu erau scutiți de dări și corvezile iobăgești și nu erau trecuți în rândurile cetățenilor statului ardelean. De privilegii se bucurau doar preoții care trădau credința strămoșească, dar și aceștia nu toți pentru că Diploma leopoldină de la 1701 nu a fost aplicată de dieta celor trei națiuni privilegiate: maghiarii
DRAMA ROMÂNILOR ORTODOCŞI DIN ALBA IULIA LA 1701. CAZUL TRAGIC AL NOBILULUI ROMÂN GAVRIL NAGSZEGI de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ionut_tene_1450229972.html [Corola-blog/BlogPost/369900_a_371229]
-
întrunea caracteristicile generale ale evoluției feudale. Baza economiei feudale era agricultura. Proprietatea asupra pământului domanial aparține în exclusivitate stăpânului feudal. Iobagul este posesorul sesiei sau delniței, acestuia rămânându-i doar răsplata muncii lui. În interiorul proprietății feudale exista și o proprietate iobăgească care se transmitea pe linie ereditară, din tată în fiu. Țăranul, locuitor obligatoriu al domeniului, putea să aibă proprietatea lui, achiziționată prin cumpărare sau defrișare, de care putea să dispună. În ceea ce privește repartiția pământului iobăgesc, tabela conscripțiilor înregistrează pământul de arătură
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mircea_botis_1473651027.html [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
proprietății feudale exista și o proprietate iobăgească care se transmitea pe linie ereditară, din tată în fiu. Țăranul, locuitor obligatoriu al domeniului, putea să aibă proprietatea lui, achiziționată prin cumpărare sau defrișare, de care putea să dispună. În ceea ce privește repartiția pământului iobăgesc, tabela conscripțiilor înregistrează pământul de arătură și fânațul care, pentru satul Ulmeni, avea următoarea componență: 272 iugăre - pământ arabil și 70 iugăre - fânațul. Mărimea pământului de cultură reprezenta și criteriul de bază pentru clasificarea și, mai bine zis, ierarhizarea iobagilor
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mircea_botis_1473651027.html [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
Acestea condamnau de acum înainte pe toți țăranii locuitori, oriunde în Transilvania, la veșnică șerbie, având obligația de a rămâne definitiv pe domeniul stăpânului și putându-se muta de pe acesta, doar cu acordul acestuia. Din rândul celor care prestează sarcini iobăgești, o categorie aparte o formează preoții care, și ei, aveau condiție iobagă. Ei totuși, în comparație cu marea masă a iobagilor, erau privilegiați, având drept de folosință asupra pământului,scutiri de taxele bisericii, dispunând și de pământ în regim familial. Dotarea preotului
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mircea_botis_1473651027.html [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
iunie 1889 la București. A fost al șaptelea dintre cei unsprezece copii ai căminarului Gheorghe Eminovici, provenit dintr-o familie de țărani români din nordul Moldovei, coborând (pe linie paternă) din Transilvania, de unde familia a emigrat în Bucovina, din cauza exploatării iobăgești și a persecuțiilor religioase. Aproape toți frații și surorile i-au murit. O posibilă explicație este aceea că în secolul al XIX-lea speranța de viață depășea cu greu vârsta de 40 de ani, epidemiile de tifos, tuberculoză, hepatită erau
163 DE ANI DE LA NASTEREA LUI EMINESCU de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/163_de_ani_de_la_nasterea_lui_eminescu_vavila_popovici_1358205476.html [Corola-blog/BlogPost/342343_a_343672]
-
de poartă folosită în conscripția din 1552, de casă la 1559 sau 1652. La sfârșitul secolului al XVI-lea, în unele locuri 6 supuși constituiau o poartă , iar la începutul secolului al XVII-lea, la 1609, poarta cuprindea 4 case iobăgești sau 12 case de jeleri Dacă se ia media de două unități iobăgești pe poartă și indicele mediu pentru o familie de 4 , atunci situația locuitorilor satului Bălnaca ar fi următoarea: 1552 — 6 porți — 12 familii — 48 de locuitori iar
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
La sfârșitul secolului al XVI-lea, în unele locuri 6 supuși constituiau o poartă , iar la începutul secolului al XVII-lea, la 1609, poarta cuprindea 4 case iobăgești sau 12 case de jeleri Dacă se ia media de două unități iobăgești pe poartă și indicele mediu pentru o familie de 4 , atunci situația locuitorilor satului Bălnaca ar fi următoarea: 1552 — 6 porți — 12 familii — 48 de locuitori iar în 1559 — 15 case — 30 familii — 120 locuitori. Pentru secolul al XVI-lea
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
în comparație cu Nicolae David, care avea 2 boi, 3 câble de porumb, 3 clăi de fân. Dacă în prima jumătate a secolului al XVIII-lea funcția de jude era o cinste, la sfârșitul secolului devine o servitute nedorită, din cauza sporirii obligațiilor iobăgești și a abuzurilor stăpânirii Din documentele cercetate pentru secolele XVII—XVIII rezultă faptul că în fruntea satului Bălnaca s-au aflat următorii juzi: la 1699 Steph.Berbențe, când localitatea este conscrisă împreună cu localitatea Aștileu , la 1712 Gabriel Groza, la 1720
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
secolului al XVIII-lea, populația ajungând să se dubleze, sau chiar mai mult după 1780. Cauzele de ordin general ar fi sporul natural și o perioadă de stabilitate politică, socială și economică în comitat. Se constată o diminuare a obligațiilor iobăgești în deceniile 6-7, așa cum reiese din conscrierea din 1770: locuitorii satului Bălnaca nu plăteau dijmă, aveau dreptul la pescuit și să-și ducă porcii în pădure, aveau o moară proprie, în schimb trebuiau să facă lemne pentru construcții și foc
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
fi specificate, ele aduceau un venit anual de 10 florini. Exista la 1779 și o cârciumă domenială, în care se vindea vinul și țuica fiscului. Dacă în prima jumătate a secolului al XVIII-lea se mai păstrează încă obligațiile tradiționale iobăgești, în a doua jumătate a secolului acestea se înmulțesc simțitor. În cadrul obligațiilor urbariale întrau: censul, robota, nona. Iobagii și jelerii cu casă plăteau în 1779 censul câte un florin anual de fiecare casă. Robota era stabilită după totalul sesiilor, la
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
Hădăreni (în trecut "Hădărău"; în sau "Aranyoshadrév") este un sat în comuna Chețani din județul Mureș, Transilvania, România. Localitatea Hădăreni este atestată documentar prima dată în anul 1270 sub denumirea de "Hadrevet". În Evul Mediu era un sat iobăgesc, aparținând domeniului latifundiar al familiei nobiliare din localitatea învecinată Luncani. În 1588, satul a fost cumpărat de cetățenii sași și de notarul Lucas Trauzner din Cluj. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 125), localitatea apare sub numele de
Hădăreni, Mureș () [Corola-website/Science/300582_a_301911]
-
de om. Doar capelă a mai rămas întreaga din străvechiul locaș și constituie mostră palpabila din ceea ce a fost la apogeu incinta arhi tec tonica, lovită, mai apoi, pe rând și fără milă, de Hoarda de Aur, de raz meritele iobăgești, războaiele mondiale și... măcinișul lent dar și gur al vremurilor de pace relativă pe care o trăim la începutul Mileniului Trei. în crepusculul zilei de vară matură, celelalte vestigii ale uneia dintre cele mai bogate mănăstiri din Europa de Est, pot fi
Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/97_a_208]
-
în extrasezonul muncilor agricole și „cât era nevoie” în perioadele de vârf ale acestora; transporturi și cărăușii; încartiruirea și întreținerea oastei; de "crâșmărit"; obligații militare etc. Din punct de vedere al componenței sociale, în sat trăiau: "iobagi", dotați cu „sesii iobăgești” în suprafață de 10-15 jugăre; "jeleri" fără sesii, dar obligați să presteze și ei anumite „robote”; "plăieși" ce erau obligați a păzi granițele țării; "pușcași", "curieri" și "libertini", unul dintre aceștia fiind Ion Bobanga, menționat în anul 1765, căsătorit cu
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
Leopold l-a întărit prin cunoscuta "Diplomă solemnă a unirii" din 16 februarie 1699, prin care se primea și se întărea unirea, acordându-se bisericii unite drepturile, privilegiile și scutințele celei romano-catolice, clerul unit fiind și el scutit de sarcinile iobăgești și dotat cu sesii parohiale, completată prin alta din 26 august 1699. Privitor la Racovița, în documentele bisericești s-a păstrat numele protopopului Toma, primul slujitor al altarului cunoscut al satului, care a semnat și el "Cartea de Mărturie". La
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
de persoane. În legătură cu proprietarii satului Marin din sec. XIX: În 1808 au fost recenzați membrii familiilor nobile, a proprietarilor, groful Bánffy și baronul Bánffy din Marin. În total au fost 7, în mâna cărora erau în total 51 de sesii iobăgești vechi și 17 sesii iobăgești noi. Cele mai multe sesii le avea groful Bánffy Gyorghy (13 vechi și 5 noi). Baronul Bánffy János avea 13 vechi. Mărinanii au fost implicați și în mișcarea memorandistă din 1892, prin preotul din Marin, Laurențiu Sima
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
Marin din sec. XIX: În 1808 au fost recenzați membrii familiilor nobile, a proprietarilor, groful Bánffy și baronul Bánffy din Marin. În total au fost 7, în mâna cărora erau în total 51 de sesii iobăgești vechi și 17 sesii iobăgești noi. Cele mai multe sesii le avea groful Bánffy Gyorghy (13 vechi și 5 noi). Baronul Bánffy János avea 13 vechi. Mărinanii au fost implicați și în mișcarea memorandistă din 1892, prin preotul din Marin, Laurențiu Sima, care a fost desemnat delegat
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
a fraților Czaran (Antal, Janos,Istvan și Kristof),în schimbul unei sume de 100.000 de florini.Cu această ocazie se face o nouă reglementare de hotar.Din suprafață de 19.000 de iugăre o suprafață de 2028 iug.reprezentand sesiile iobăgești,au fost repartizate în felul următor: - terenuri arabile 1.378 iug. - Fânețe 200 iug. - Pășuni 450 iug. În anul 1848 suprafață pământurilor țărănești era de 1306 iug.,în anul 1898 ajungând la 2147 iug.+ 350 iug.pășune comunala. În 2009
Șepreuș, Arad () [Corola-website/Science/300305_a_301634]
-
energie, dar fără succes, episcopul unit Iocențiu Micu Klein în 1736. Din punct de vedere al componenței sociale, majoritatea locuitorilor satului erau "iobagi" ai Cetății Sibiului, sub jurisdicția primarului, la care aveau drept de apel. Fiecare iobag poseda o sesie iobăgească a cărei suprafață a variat între 10 și 15 jugăre și pe care nu o putea vinde sau zălogi. Aceasta era indivizibilă și era muncită în comun de către toți membrii familiei căreia îi era atribuită. Din cauza deselor emigrări și răscoale
Comuna Racovița în Evul Mediu () [Corola-website/Science/311047_a_312376]
-
din Scoreiu, în 1688. În anul 1750, numai în „partea iobăgită” a satului sunt consemnate un număr de 39 sesii pustii, proprietarii acestora părăsindu-le între anii 1690 - 1748. Alături de iobagi, în sat trăiau "jelerii" care erau țărani fără sesie iobăgească. Ei erau obligați la rândul lor să presteze anumite robote în folosul „domnilor”. Sporadic, în conscripțiile satului apar și „"vagii"”, țărani pribegi care nu aveau locuințe statornice și deci, care se deplasau mereu pentru a-și câștiga cele necesare traiului
Comuna Racovița în Evul Mediu () [Corola-website/Science/311047_a_312376]
-
a cetăților de graniță, asigurată până la acea dată de către detașamente ale armatei regulate. Arhivele sibiene au păstrat documente în care sunt consemnate nume ale plăieșilor racoviceni dintre anii 1749 - 1760: "Pușcașii" formau o altă categorie de locuitori ridicați din starea iobăgească. Cunoscuți în documente ca „"sclopetari"”, „"venatores"”, „armaliști” sau „pixidari”, aceștia erau înarmați cu puști și în schimbul unor scutiri erau obligați să întrețină cetățile în timp de pace și să le apere în timp de război. În sarcina lor mai cădea
Comuna Racovița în Evul Mediu () [Corola-website/Science/311047_a_312376]
-
VI-VII, iar descoperirile arheologice atestă prezenta omului încă din neolitic. Primele atestări documentare în care este menționat numele satului Peteritea, ungurește "Petoret, "în secolul al XV-lea sunt semnalate de Coriolan Suciu. În acea peioadă, Peteritea era o așezare iobăgească, iar variantele de nume și lista anilor preluate după aceste atestări sunt: Întemeietorul satului ar fi fost un anume Peter - Racz, la început ar fi avut denumirea “"Câmpul lui Peter"” și ar fi aparținut de "Cetatea Ciceu." Corneliu Mirescu în
Peteritea, Maramureș () [Corola-website/Science/301584_a_302913]