8,698 matches
-
anvergură, un om cu o cultură mare, am văzut tineri seduși. M-am simțit pe o insulă pe care vraja muzicii lui Beethoven, interpretată de Zacharias, mi-a dirijat un moment de viață. Magnetismul princiar a lui Zacharias - în dubla ipostază, de pianist și de dirijor - m-a atins. Nu sînt specialist. Interpretarea lui, în cele două roluri mai sus amintite, viziunea complexă asupra concertelor pentru pian ale lui Beethoven, dimensiunea acestei integrale, structurată pe două nopți cred că se definește
Sindromul Zacharias by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11238_a_12563]
-
inspecteze situația la München, să salveze ce se putea lua din fostul domiciliu, să sorteze maldărul de manuscrise, documentele depozitate. A căpătat de la curierii ad-hoc un raport alarmant, că nu mai persistă o cale de întoarcere, că trebuie să îndure ipostaza de proscris, să hoinărească de aici înainte cu cortul, să fie hărțuit ca o pradă de vânat. Ceea ce i-a scos din sărite printre altele pe ideologii grandomaniei naziste a fost intuiția lui T.M. care declarase că urâtul nu e
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
fără precipitări, l-a îndemnat pe maestru să vorbească, intervenind mai de grabă monosilabic. Întors din plimbare, A.K. s-a trezit invitat de Katia, soția scriitorului, să rămână și la masa de prânz. Cum el se încadrase în tipica ipostază de solicitant, nu voia să tulbure obiceiurile gazdelor. T.M. fusese gata să sacrifice siesta pentru a întreține contactul cu noile generații. În realitate, oaspetele a declarat ipocrit că trebuie să se grăbească să nu piardă trenul. Formulând acest pretext, nu
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
capcane simbolice pentru interlocutori imprevizibili. Dar cum artista manipulează memoria, creînd lumi actuale din straturile succesive ale unor posibile existențe adormite, cum timpul reprezintă, într-o măsură impresionantă, materia ei primă, în mod fatal ea își caută parteneri sau noi ipostaze în straturi succesive ale spațiului, în lumile sublimate în Cosmos. Discursul devine, astfel, un telescop uriaș, o lentilă gigantică prin care ochiul privește spre transcendență ca spre o realitate plauzibilă. Expoziția este un agregat, un mecanism de propulsie, o complicată
Paula Ribariu, între Nazca și Baikonur by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11240_a_12565]
-
și, finalmente, către un tip de privire mult mai familiar unui mediu catolic. Altfel spus, el și-a asumat, însingurat și, evident, în contratimp, o filosofie antropocentristă, o disciplină clasică și o formă de gesticulație eroică. Aproape că nu este ipostază a umanului, în accepțiune biologică, sociologică, morală și formală, pe care pictorul să n-o fi avut în vedere, să n-o fi investigat asiduu, prin reveniri și prin variante, și a cărei salvare să n-o fi rîvnit în
Organicismul picturii lui Corneliu Baba by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11262_a_12587]
-
umilința. Dimpotrivă, e înzestrat cu o luciditate acută, deoarece reducția morală căreia i s-a subordonat i-a ascuțit dureros scepticismul, negația. Amputării morale la care s-a supus i-a asociat idiomul negativ prin excelență care este ironia. Contestîndu-și ipostazele lăuntrice, și-a cîștigat dreptul de-a contesta orice, cu o demonie care e reversul malefic al sacrificiului. Replierii în empirie care constituie, incontestabil, un derapaj spiritual, i-a corespuns o tendință, expansionistă pe orizontală, a punerii în chestiune, a
Lirism extravertit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11253_a_12578]
-
la p. 185-188). Ultima treime a cărții relevă un critic literar cu o bună aplicație asupra ,instanțelor vizionare în poezia românească". Un critic ce se risipește, neașteptat, și în actualitatea literară, așa cum constatăm din eseurile și cronicile adunate în volumul Ipostaze ale actului critic (Ed. Universitaria, Craiova, 2005). Înclin să cred că nu va persevera în această direcție publicistică, unde adesea pare stânjenit. Cătălin Ghiță e un teoretician, cu înzestrare de filosof și poetician, după cum o dovedește foarte clar gândirea speculativă
Un patapievicios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11279_a_12604]
-
și lejeritatea orchestrei se completează în mod fericit cu soliditatea germanică a acestuia. S-a văzut acest lucru atât în Simfonia de César Franck, cu tendința ei ascensională încordată cât și în evanescențele debussyste. ,Marea"de Debussy, în cele trei ipostaze ale ei, a beneficiat de un aliaj echilibrat între rigoare și limpezime, tensiune și suplețe. Mixturile timbrale rafinate au avut putere de sugestie picturală, iar intervențiile solistice, deosebit de reușite (mai ales cele ale lemnelor), ne-au demonstrat virtuțile individuale ale
Totul este bine când se sfârșește cu bine by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/11286_a_12611]
-
În sfera publică națională V. Plahotniuc mai este supranumit păpușarul, fiind asociat cu persoana care trage de șforile scenei politice moldovenești. În ultima fază a campaniei electorale, fotografia lui Vladimir Plahotniuc este postată pe coperta revistei VIP Magazin într-o ipostază inedită, simulând un veritabil păpușar de la Teatrul Republican de Păpuși Licurici 13. Astfel, prin utilizarea sarcasmului și afecțiunii, a fost neutralizata dimensiunea peiorativa a păpușarului politic. Pe coperta VIP Magazin poate fi văzută imaginea lui V. Plahotniuc între păpuși de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ciubuce, narghilele, caftane, ișlicuri, șalvari, benișuri, contese etc.2, ci și un anumit mod "ritualic" de raportare la transcendență puterii 3. În lipsă reperelor materiale precum clădirile, instituțiile, lucrările de specialitate, textele de legi etc., oamenii moderni se trezesc în ipostaza de indivizi fără memorie politică. Cadrele ideologice importate din Occident se grefează acum pe un discurs al puterii destul de imprecis, nevoit să recurgă la legitimări literare și la figuri retorice 4. Nu întâmplător, se va constata mai târziu că melanjul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Dragoș Bucurenci Proiectul este un protest împotriva violenței domestice și un mecanism de strângere de fonduri pentru Programul CASABLU. Mihaela Berciu și fotograful Alex Gâlmeanu reunesc în cadrul unei expoziții de fotografie 24 de barbati fotografiați în ipostazele deloc de invidiat în care ajung prea multe femei din România din cauza indiferentei noastre. Ilie Nastase, Dan Bittman, Elan Schwartzenberg, Răzvan Ciobanu, Lucian Mândruța, Andi Moisescu, Tudor Chirilă, Alexandru Abagiu, Cătălin Botezatu, dr. Constantin Stan, Răzvan Mazilu, Andrei Gheorghe, Florin
112 by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82755_a_84080]
-
limităm din lipsa unei resurse....preferam kitch decât rafinament! totuși mai avem și mâncători de lăcuste? da,dar voi știați că lăcusta este cea mai fitzoasa insectă,nu în sensul salturilor aiurea și ostentative și nici în cel al ignorării ipostazei cuminte de pupă ci în cel al unei nebune homosexualități afișate? dragoș...cred că pot să îți spun dragoș ...nu te cunosc ca om sau că persoana,tot ce cunosc sunt însemnările de pe blogul tau.nu am tendința să citesc
Meditaţie despre fiţe by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82760_a_84085]
-
Sper ca să regreți,dacă ai conștiința, știi cum se spune? Nu există om fără regrete decât om fără memorie..Bafta! Tot ce e enumerat mai sus e deosebit, iar celor ce au reproșuri și nu se regăsesc în niciuna din ipostaze, “ne cerem scuze, nu vi se adresează!”. Voi sunteți obișnuitul, normalul.. într-un cuvânt, ceea ce ei nu își vor aminti niciodată. Utter bullshit. text trendos care prinde prin puțină grosolănie interpretată că free thinking. incredibil de real, interesant și frumos
Elogiu femeilor adevărate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82849_a_84174]
-
ascunde în spatele editorialelor din Adevărul și Adevărul literar și artistic, ori în "culisele" aparițiilor (mai rare, azi) la talk-show-uri. La noi, în România, foarte mulți sunt nemulțumiți de ceea ce fac și se visează (cu doze variabile de bovarism) în alte ipostaze: cariere, posturi, specializări. Dvs., unul, sunteți mulțumit de ceea ce faceți? - Ani de-a rândul am scris în ziar cu gândul că nu peste mult timp o să mă apuc din nou de literatură. Asta îmi dădea un soi de insatisfacție surdă
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
începînd de la cutumele atît de neobișnuite și sfîrșind cu onomastica absolut bizară. Și Stancu, și Preda (și Rebreanu, de altfel) au părăsit satul de foarte tineri. Preda s-a întors la el fără sentimentalism, dar nu și fără nostalgie: în ipostaza de cel din urmă țăran, Moromete simboliza pentru el o civilizație pe cale de dispariție. Și Stancu se întoarce mereu la sat (în Ce mult te-am iubit se întoarce, așa-zicînd, fizic, ca să-și înmormînteze mama): dar nu se regăsește în
Domnul Zaharia Stancu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14708_a_16033]
-
unde, în mașină, cei doi soți visează pentru o clipă cum ar putea dispărea fără a suporta consecințele legii. Cadru lărgit - semaforul se află chiar lîngă secția de poliție. Mai explicit de atît nici că se putea. De notat noua ipostază a lui Richard Gere în rolul soțului înșelat, un om normal, șters, liniștit și monoton - partitură despre care actorul mărturisește: "E atît de greu să fii normal! Este mult mai ușor să fii ciudat. [...]. Edward nu este nici pe de
Dramele și comediile zilelor noastre by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/14702_a_16027]
-
dematerializate, mistice: "abstracțiunile abstracțiunile/ mă sorb într-un adînc mai adînc decît marea/ într-un înalt mai înalt decît/ concentricul joc din aurul ochilor domnului" (ibidem). În genere (indiciu de compromis temperamental), concretul tinde spre abstract și invers. Pentru prima ipostază e probanta această diafanizare organică, (prea) intens luminiscenta, care trimite la eresul, menționat de Blaga, al unui pămînt la începuturi străveziu cum apă: "Îmi acopeream față cu mîinile - erau transparente/ îmi acopeream ochii cu pleoapele - erau transparente/ pielea se făcea
Un deceptionat caligrafic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14770_a_16095]
-
frăgezime uranica). Așijderea înregistrăm cutezanțe abia schițate, un elan de cabinet cu aspectul mai mult de elaborare decît de reprezentativitate a unei posturi rebele. Pe moment, poetul inhibat de cerebralitate și acuratețe, parcă nesigur de autenticitatea să într-o asemenea ipostază (de altminteri întrutotul legitimă în cazul prezent), vrea să pară altceva, isi bombează pieptul, isi îngroașă vocea, gesticulează marțial: "Aveam și vîrsta și traiectoria meteorilor;/ sfidam gîndirea plata, poftele gastronomice" (Vîrtejuri). Sau: "O arenă în soare,/ că un peisaj de
Un deceptionat caligrafic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14770_a_16095]
-
e vorba de un "îndoit omor", în timp ce Pașadia abia sugerează ideea de crimă. Cum nu știm mai nimic despre el, l-am putea bănui pe Povestitor stăpînit de curiozități balcanice, săpînd după trecutul lui Pașadia, în nici un chip însă în ipostază de detectiv de roman occidental. Și nu e vorba de o prejudecată de lectură, ci de căile pe care romanul le lasă deschise către libera speculație. înlăturînd încă o dată ipoteze neverificabile și speculații, să aducem în față textul cu propriile
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
ei) care încearcă, la rîndul ei, să se "cupleze". Personajul narator încearcă zadarnic să-și renege amiguitatea sexuală. Ar striga în gura mare că își iubește prietena. Marea piedică este însă chiar "iubita" ei care, nu se recunoaște în această ipostază, e departe de a accepta fățiș că între ele două există mai mult decît tovărășie de cameră. Pentru narator sexul este prin definiție legat de bărbați. Doar relațiile cu diverși "tipi" sînt însoțite de sex. Alex înseamnă, se pare, tocmai
Tinerii între ei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14793_a_16118]
-
pe corali risipiți/ într-un deșert care a stat mai demult/ sub apăsarea apelor./ Gestul tău încremenise la jumătatea/ dintre întîmpinare și rămas-bun,/ ochii aveau liniștea unui sanctuar de gheață" (ibidem). Evident, clima algidă, înghețul care oprește procesele vitale sînt ipostaze antibaroce. Însă următoarea splendidă secvență reabilitează barocul în maniera unui parnasianism geologic: "Tăcută, spirala melcului se albește-n adîncuri,/ octopode caline își descarcă vrăjile asupra prăzii,/ picioarele crabilor - actinii negre răsturnate,/ și hipocampi și țestoase rătăcesc prin grădinile/ coralilor morți
Barocul damnării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14797_a_16122]
-
evoluția pitoresc stilizată a mișcărilor dansului academic în cazul episodicului rol Chiva, admirabil susținut de Simona Șomăcescu; ...la evoluția în forță, definind caracterul personajului, realizată de Antonel Oprescu în rolul plutonierului; ...în rolul bețivului, Cristian Crăciun s-a adaptat unor ipostaze scenice noi, iar Cătălin Caracaș aduce elemente de caracter bine portretizate în cazul vânzătorului. Pe de altă parte, trebuie remarcat, casa de discuri "Electrecord" rămâne, la noi, una dintre puținele instituții de acest fel, instituție atașată cauzei susținerii valorilor de
Clasicism muzical by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14830_a_16155]
-
se simte încolțit de obiectele ce le-a stîrnit prin incantația sa în răspăr, aidoma unui ucenic vrăjitor: "Obiectele din care pe ușa din dos am ieșit/ Mă fugăresc prin cojile apei, mă aleargă prin mit" (Cavaler sfîșiat). Detestîndu-și nesatisfăcătoarea ipostază spirituală, urîndu-și eul la modul pascalian, se ridică împotriva acestuia prin mijlocirea unei porniri masochiste ce se amplifică printr-un sadism extrem de extensibil. Căci n-am putea interpreta altminteri înverșunatele tablouri ce ni se oferă, adevărat sabat al decreației, decît
Un optzecist întîrziat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14821_a_16146]
-
de fapt discuții mai ample, uneori cu doi sau chiar cu trei interlocutori, pe care pictorul Mihai Sârbulescu le realizează cu treisprezece pictori din prima linie a artei noastre de astăzi. Rînd pe rînd, se regăsesc în paginile ei, în ipostază de actori principali, pentru că unii revin și în contexte în care accentul nu cade pe prezența lor, Gheorghe Berindei, Horia Bernea, Sorin Dumitrescu, Constantin Flondor, Paul Gherasim, Ion Grigorescu, Mihai Horea, Florin Mitroi, Horia Paștina, Ștefan Sevastre, Afane Teodoreanu, Mircea
Regizorul și actorii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14832_a_16157]
-
am educat ieșirile și pornirile mele colerice. Am devenit mult mai introvertit, mai înțelept, mai răbdător. Cu toți și cu mine. Am simțit că este nevoie să alternez practica, munca de actor cu cea de profesor. Fiind în beneficiul ambelor ipostaze. Momentul Danaidele, unde l-am secondat pe Silviu Purcărete, a fost o intermediere, o trecere importantă de la experiența de scenă, la cea pedagogică, la alt tip de disciplină. În patru luni, am inventat zeci de exerciții, de teme, de modalități
Am fost vindecat de blazare - interviu cu Paul Chiribuță by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14855_a_16180]