29 matches
-
a fost reprodusă în paginile revistei Tinerama nr. 210 din 21-27 decembrie 1994]. Interesul Securității pentru László Tőkés se manifestă cu adevărat abia în iarna anului 1985, când Direcția de Informații Externe află că László Tőkés este în vederile organizațiilor iredentei maghiare. În 1988, preluat de emisari speciali trimiși din Occident, Tőkés citește la posturile de radio Kossuth și Europa Liberă scrisori privitoare la acțiunea „Villages roumains” - Salvați satele românești, acuzând statul român că vrea să demoleze satele maghiare [Ulterior, așa cum
Laszlo Tokes – Portretul unui agent de influență I [Corola-blog/BlogPost/93279_a_94571]
-
în ce colț de țară te-ai afla și indiferent cărei categorii sociale aparții, fie că ești țăran de la Vinț, ortac din Roșia ori scriitor în Târgu-Mureșul în care până și filiala locală a Uniunii Scriitorilor a ajuns în mâna iredentei maghiare, prin notabile și bine pregătite scenarii cu largul concurs al oportunismului și lașității românești. Fapt ce va genera desigur masivul exod al celor care mai au un strop de demnitate către filialele altor orașe în care se mai simte
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352371_a_353700]
-
activitatea românilor de pretutindeni,în serviciul patriei pentru desăvârșirea unității naționale și statale. Ambasada Statelor Unite de la Roma,de pildă,a adresat încă în iulie 1918 o scrisoare Comitetului de acțiune,declarând că: ,,Guvernul S.U.A. observă cu simpatie și interes progresul iredentei române în admirabila sa cooperare cu Italia și cu alți cobeligeranți împotriva dușmanului comun”. Dacă în Franța și Italia organizarea românilor s-a realizat pe o scară relativ largă,în celălalt mare stat european aliat,Anglia, formele de organizare au
ACŢIUNI POLITICE ROMÂNEŞTI ÎN DIRECŢIA REALIZĂRII MARII UNIRI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362506_a_363835]
-
revolte în Herțegovina și Muntenegru. Alături, deși concomitent cu războiul franco-italo-austriac, dubla alegere a lui Al. I. Cuza sporește încărcătura irascibilă a situației internaționale. Pentru Prokesch-Osten și atâția alții, unirea românilor echivala cu începutul dezmembrării Imperiului Otoman și al mișcării iredente față de Austria, cu o pistă de lansare a ideilor subversive către Ungaria, cu un adăpost și sprijin pentru luptătorii mișcării de emancipare a popoarelor (polonezi, unguri, bulgari ș.a.). Se întrezărea spectrul redeschiderii „chestiunii orientale” cu o adițiune nedorită în centrul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
țară. Consiliul Suprem Interaliat consfințește, la 8 aprilie 1919, unirea Basarabiei cu România. Sovieticii, care cer f...r... succes organizarea unui plebiscit, nu recunosc alipirea, aceasta, În opinia lor, neavînd corespondent În voința maselor muncitoare, și consider... regiunea p...mint „iredent”. Cunoașterea istoriei foarte agitate a teritoriilor de mai sus pare indispensabil... pentru a Înțelege atît hoț...rîrea Înverșunat... a succesorilor tarului de a le „recupera”, cît și voință nu mai puțin Înverșunat... a populațiilor de a-si p...stră independența
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
Belgradul pentru Încheierea unui tratat În baza căruia Serbia urma a deveni „un satelit al Austro-Ungariei”, Încât accesul ei la condiția de Regat (În 1882) să Întrunească Îndeplinirea unor condiții impuse de cei de la Ballplatz și care vizau, cu prioritate, iredenta sârbească. Or, În cazul României, un acces condiționat, În aceeași manieră, la statutul de Regat era de neconceput, contravenind „tradiției” și perspectivei Înfăptuirilor naționale. În mod necesar, proclamarea Regatului României a avut ținuta unui energic fapt Împlinit, un adevăr a
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
Berlin, 2/14 mai 1898. </ref>. Asta era, desigur, ceea ce propovăduia un grup restrâns de consilieri ai Maiestății Sale, pentru că altfel, faptul că AustroUngaria era parte esențială a glacisului ce proteja România constituia o realitate pe care nucleul dur al iredentei române - Ionel Brătianu, Take Ionescu ... &Co., laolaltă cu cei mai mulți dintre exponenții elitei politice române, nu a reușit nicicum să o Înțeleagă. Urmarea, cel puțin În parte, a eforturilor de reconciliere depuse de guvernul român, după 1895, pornind de la considerente mai
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
cancelarul Caprivi, București, 29 noiembrie 1890, p. 224-225, doc. XCI, 1 martie 1891, p. 237-239. </ref>. De partea cealaltă, Ballplatz-ul condamna faptul că factorii de decizie de la București nu dovediseră suficientă energie În adoptarea de măsuri menite a stopa manifestările „iredentei române”. În contextul apropierii Franței de Rusia, Puterile Centrale Își intensificau demersurile și presiunile pentru reînnoirea alianței, al cărei termen de valabilitate expirase În 1891, cu atât mai mult cu cât Regele Carol se eschivase, pretextând ineficacitatea tratatului În caz
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
VDRO-ului, în județele Durostor și Caliacra, cu indicarea tuturor organizațiilor. Concomitent, a fost descoperită o altă organizație iredentistă, cu sediul în Brăila și cu o filială la Galați, care avea rolul de a forma o „punte de legătură între iredenta bulgară” din Dobrogea toată și cea din sudul Basarabiei. Alt caz din spionajul bulgar este cel al agentului „HC”,. care a primit dispoziții să treacă de îndată la refacerea rețelei distruse și la „crearea unui serviciu de informații în capitală
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
politici ardeleni, asigurând, astfel, beneficii pentru germani. Dar așa făcuse, atunci cu mai multă îndreptățire conjuncturală, și cu prilejul încheierii tratatului secret cu Puterile Centrale, la 1883, când l-a înlăturat pe Eminescu de la Timpul și a ajutat la anihilarea "iredentei ardelenilor", prin desființarea Societății "Carpații". În 1877-1878, în loc să fie, ca politician și gânditor (tocmai fusese ales din nou deputat, în ianuarie 1878), conștiință națională de prim-plan, el a ales îmbogățirea oneroasă, ceea ce l-a surprins profund pe Eminescu. Între
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
rapoarte informative și dări de seamă, 2092 de rapoarte informative pentru Serviciul de Informații din D.P.S., a efectuat 170 de delegații ordonate de Serviciul Cercetări și 21 acțiuni de urmărire cerute de Serviciul Filaj. Secția a II-a a supravegheat iredentele, organizațiile ruse, mișcarea evreiască, cea germană și armeană, precum și unii din străinii care au vizitat România. Mișcările de stânga au fost în atenția Secției a III-a, care a întocmit 370 de rapoarte, iar la 2 februarie 1937 a fost
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
membrii ai Gărzii de Fier, care intenționează să reacționeze la momentul oportun. O altă acțiune informativă, paralelă cu Garda de Fier, a fost „Grupul Studențesc”, condus de Mihail Stelescu, care lucrează „pe cont propriu”, însă sprijinit de anumite cercuri interesate. Iredentele ungară, rusă, ucraineană și bulgară au fost documentate că lucrează „continuu și solid” în România, astfel încât pentru anihilarea acestora erau necesare dovezi certe. Din datele deținute s-a constatat că iredentele lucrează foarte mult prin preoți și învățători, care sfătuiesc
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
pe cont propriu”, însă sprijinit de anumite cercuri interesate. Iredentele ungară, rusă, ucraineană și bulgară au fost documentate că lucrează „continuu și solid” în România, astfel încât pentru anihilarea acestora erau necesare dovezi certe. Din datele deținute s-a constatat că iredentele lucrează foarte mult prin preoți și învățători, care sfătuiesc pe tineri să nu ia parte la exercițiile străjeriei, cercetașilor sau premilitarilor organizate sub auspiciile statului. În plus, au fost constatate elemente introduse înadins în țară pentru sabotarea instrucției premilitare, dar
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
ai mișcării. Serviciul Jandarmeriei a cerut supravegherea și identificarea altor asemenea metode de cifrare între legionari. La sfârșitul anului 1936, Serviciul Jandarmeriei a editat broșura Studiu statistic al caselor de rugăciuni, întruniri și propagande pentru sectanți, curente politico-sociale subversive și iredente, pe teritoriul rural al țării, care a fost distribuită până la nivelul posturilor de jandarmi. Un studiu analitic pentru perioada 1931-1936 asupra numărului de membri din sectele religioase (Tab. 1) și din curentele politico-sociale subversive (Tab. 2) a fost distribuit prin
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
trebuia să fie român „cu sentimente verificat românești”, inteligent, discret, activ și, pe cât posibil, nemobilizabil. Informatorii trebuiau recrutați din puncte de interes (hoteluri, cârciumi, restaurante, bodegi, cooperative de consum etc.) și să fie specializați pe problematicile de interes (șvabi, sași, iredente, coloniști etc.). Informațiile culese au avut ca obiectiv principal obținerea de date privind următoarele subiecte: starea de spirit a populației române și minoritare; acțiuni de spionaj; mișcarea comunistă; acțiuni teroriste; acțiuni de sabotaj; acțiuni iredente; mișcarea germană. Raportarea datelor se
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
problematicile de interes (șvabi, sași, iredente, coloniști etc.). Informațiile culese au avut ca obiectiv principal obținerea de date privind următoarele subiecte: starea de spirit a populației române și minoritare; acțiuni de spionaj; mișcarea comunistă; acțiuni teroriste; acțiuni de sabotaj; acțiuni iredente; mișcarea germană. Raportarea datelor se efectua imediat, prin note informative, dar și lunar, prin dări de seama asupra activității desfășurate. Materialul obținut a fost studiat și analizat din două puncte de vedere: din punct de vedere politic, respectiv din punct
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
cum problemele de siguranță națională erau ținute sub control au fost asigurate prin ofițeri și agenți de poliție, rezidenți și informatori acoperiți. Din punct de vedere al Poliției de Siguranță, în Dumbrăveni existau patru probleme aflate în atenția autorităților: evreii, iredenta maghiară, legionarii și sașii. În localitate existau 69 de evrei „toți simpatizanți ai ideologiei așa-zisă democratică, recte iudeo-comunistă”, conduși de Dezideriu Verteș. Din anul 1939, ființa mișcarea „Noua Organizația Sionistă” (zisă „Bethor”, zisă „Trumpedor”), condusă de Bella Adler, care
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
localitate existau 69 de evrei „toți simpatizanți ai ideologiei așa-zisă democratică, recte iudeo-comunistă”, conduși de Dezideriu Verteș. Din anul 1939, ființa mișcarea „Noua Organizația Sionistă” (zisă „Bethor”, zisă „Trumpedor”), condusă de Bella Adler, care își desfășura activitatea în sprijinul iredentei ungare. Sașii, în număr de 548, reprezentau o problemă „mai gingașă, dacă ținem seama de complexul împrejurărilor”, în principiu datorită atitudinii lor față de conaționalii români. Iritarea provenea din cauza „conduitei și ținutei arogante și nechibzuite a unor elemente din sânul comunității
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
securitatea națională a României. La începutul anului 1942 a fost redactat Ordinul General de Informații (OGI), structurat pe două părți. Partea întâi a fixat obiectivele activității informative pe anul în curs, în care se observă îngroșarea a două probleme: - Problema iredentei maghiare și ucrainene, care au fost scoase din categoria grupelor minoritare „din cauza importanței și caracterului lor agresiv” și trebuiau urmărite „cu strășnicie” pentru a stopa propaganda periculoasă siguranței statului. În plus, O.G.I. a menționat că orice act de represiune
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Populația urbană română și minoritară. 4. Diverși cetățeni cu situații speciale în angrenajul statului. 5. Comercianții și industriașii. 6. Meseriașii, muncitorii și lucrătorii. Grevele. 7. Refugiații din teritoriile cedate. 8. Românizarea. 9. Situația economică și agricolă. 10. Curentele politico-sociale. 11. Iredenta maghiară. 12. Iredenta ucraineană. 13. Sectele religioase. 14. Spionajul, terorismul, sabotajul, alarmismul și defetismul. 15. Îndemnurile la rebeliuni. 16. Treceri frauduloase peste frontieră și incidentele de frontieră. 17. Informații din țările vecine. 18. Starea de spirit în Jandarmerie. Ca și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și minoritară. 4. Diverși cetățeni cu situații speciale în angrenajul statului. 5. Comercianții și industriașii. 6. Meseriașii, muncitorii și lucrătorii. Grevele. 7. Refugiații din teritoriile cedate. 8. Românizarea. 9. Situația economică și agricolă. 10. Curentele politico-sociale. 11. Iredenta maghiară. 12. Iredenta ucraineană. 13. Sectele religioase. 14. Spionajul, terorismul, sabotajul, alarmismul și defetismul. 15. Îndemnurile la rebeliuni. 16. Treceri frauduloase peste frontieră și incidentele de frontieră. 17. Informații din țările vecine. 18. Starea de spirit în Jandarmerie. Ca și în anii precedenți
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
ostilitate față de autoritățile de la București. Din luna mai 1944, legiunile de jandarmi de la granița de vest au constatat „o vădită tendință de simpatie în folosul puterilor anglo-americană”, dar și acțiunile antistatale ale preoților romano-catolici, care sunt „mai departe în slujba iredentei maghiare”. La 13 mai 1944 Legiunea Bacău l-a arestat pe A. Beseny, referent de presă în Ministerul de Externe al Ungariei, deoarece făcea propagandă revizionistă printre ceangăii din județ. În lunile iunie și iulie, însă, acțiunile șoviniste ale maghiarilor
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Gh. Știrbuleț); d) Subbiroul 4 Terorism (agent principal V. Vlădeanu). 4. Biroul 3 Economic - Industrial (referent tehnic diurnist H. Grințescu): a) Subbiroul 1 Economic (șef grupă P. Iliuță); b) Subbiroul 2 Industrial (agent principal P. Rădulescu). 5. Biroul 4 Minorități, Iredente, Diverse (șef grupă P. Agronomu): a) Subbiroul 1 (șef echipă R. Hariton); b) Subbiroul 2 (agent special P. Vintilescu); c) Subbiroul 3 (șef grupă N. Preoțescu); d) Subbiroul 4 (agent special N. Călăuzu); e) Agentura „M” (agent principal Gh. Boteanu
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
luate în deceniul al treilea al secolului al XX-lea. România nu s-a confruntat pînă în 1913 cu nici o criză majoră în relațiile ei externe. Ca și mai devreme, o politică externă activă nu era practică, dat fiind că iredenții români cei din Transilvania, Bucovina și Basarabia erau în continuare sub stăpînirea marilor puteri. După cum era de așteptat, reacția față de aranjamentul de la Berlin a fost extrem de negativă. Cele trei județe din sudul Basarabiei fuseseră pierdute, iar granița trasată în Dobrogea
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
etc. [expulzarea transilvănenilor din românia] Pe la sfârșitul lunii august, o știre menită să stârnească o mare agitațiune în țară este transmisă telegrafic de la Budapesta: poliția din Caransebeș a descoperit niște manifeste anti ungurești care au fost expediate din București de către Iredenta română. Aceste manifeste, tipărite cu litere roșii, au fost expediate cu poșta în Ungaria, o parte din ele au rămas în țară, unde au fost tipărite, spre a fi trimise treptat în Ardeal și în Banat. Manifestul erea semnat: „Comitetul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]