120 matches
-
stăruința în lucrarea binelui care ne deschide -prin iubire spre Creator - care ne umflă cu har și energie necreată -conferindu-ne puteri spirituale fortificate la maxim, generând adevărate virtuți ce converg spre “starea de înviere”. Putem înțelege astfel noblețea spirituală a isihaștilor, a duhovnicilor îmbunătățiți și a pustnicilor - acele “perle” rare ale monarhismului. Sunt prezentate rugăciunea inimii, blândețea, iubirea tuturor permanent, într-o desăvârșită smerenie, golind complet eul nostru, etapă absolut necesară pentru umplerea de har. În studiul 6 și ultimul, același
DRD. STELIAN GOMBOŞ; PROF. CRISTIAN ŞERBAN, OMUL: SUBIECT ACTUAL AL DRAGOSTEI LUI DUMNEZEU: PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE (1903-1993) OMAGIAT PRIN ŞASE STUDII TEOLOGICE... de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1397212583.html [Corola-blog/BlogPost/347786_a_349115]
-
alături în temnițe de mulți colegi de suferință, frați de crez, eroi ai Neamului, partizani ai neîngenuncherii, mărturisitori ai suferințelor și ai dragostei de țară: țăranul Aurel Nicșoreanu-Merghindeal, croitorul verde Ionel Cristian-Viștea de Sus, Iuliș Cristea-Brașov, Aurel Maxim-martir, fratele marelui isihast Virgil Maxim, părintele Dâmboiu-Drăguș, Paul Goma pe care l-a îngrijit, frații Clonțea-Brașov, Octavian Comănici-Brașov, Augustin Răduț-Făgăraș, Ioan Motoc, Ioan Petrișor, Mihai Ungvari, țăranul Bașotă-Banat, fiica lui fiind ucisă de Securitate, maramureșanul Ștefan Tufea, părintele Dascălu, care oficia slujbe în
VASILE BUCELEA – EROU AL REZISTENŢEI ROMÂNE ANTICOMUNISTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1455074302.html [Corola-blog/BlogPost/367473_a_368802]
-
la noi înșine când ne întâlnim cu o situație fără limite, fără ieșire... - O întâmplare semnificativă petrecută în viața mea este, aș spune, întâlnirea cu marele părinte și duhovnic Ghelasie Gheorghe, pe care am descris-o în cartea „Cuviosul Ghelasie Isihastul”. Această întâlnire providențială, aș spune, pe lângă faptul că mi-a oferit chei la situații aparent fără ieșire, nu a rămas importantă doar pentru mine. Acest fapt a reprezentat un punct de pornire în dialogul cu ceilalți, făcându-mă să conștientizez
PUTEREA CUVANTULUI INTERVIU CU SCRIITORUL FLORIN CARAGIU de VICTORIŢA DUŢU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_puterea_cuvantului_interviu_cu_scriitorul_florin_caragiu.html [Corola-blog/BlogPost/342491_a_343820]
-
focul acesta al instabilității, sau, altfel spus, nu te ține locul. Frăsineiul a avut dintotdeauna mari trăitori în Iisus Hristos. - Trăind puterea rugăciunii isihaste în aceeași perioadă cu părintele Ghelasie, ați putea delimita traiectul spiritual și ascetic al acestui atipic isihast? - Noi am fost contemporani, el ajungând doar cu câteva luni înaintea mea în mănăstire. Eram din aceeași zonă, aveam aceleași idealuri, asemănându-ne în dorul permanent după Dumnezeu și după rugăciune, fiind cu toată ființa iubitori ai Sfântului Calinic. Pentru
INTERVIU CU Î.P.S. ACAD. PROF. UNIV. DR. IRINEU POPA – ARHIEPISCOPUL CRAIOVEI ŞI MITROPOLITUL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Interviu_cu_ips_acad_prof_univ_dr_stelian_gombos_1350302941.html [Corola-blog/BlogPost/346423_a_347752]
-
Astro... și Retorică și mai ales, Teologie ! Scrie de : Sfântul Dumitru, "Sintaxa lui Ptolomeu" Revelează Isihasmul, pe Palama și DUMNEZEU ! Sfântul de Thessaloniki, Simeon, cu drag îi zice : "Fericitul ! cel ce-vinge în Credință, e ferice !" Zicea ca Mistic-Teolog, (dar nu Isihast total) : "O Mistică Liturgică, dar și în plan Cultural ! Unirea formelor de Cult, cu viața Duhovnicească Sunt Sacramentele ce fac, Creștinismul ca să crească!" Pro Ioan Cantacuzen ; pe zeloți i-a înfierat, Prin asprul "Rechizitoriu...", ce-n public l-a prezentat
SF.NICOLAE CABASILA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1434995402.html [Corola-blog/BlogPost/365892_a_367221]
-
lumii bizantine: pe de o parte, din Palestina secolelor VII-VIII, de unde ne vin exegezele spirituale ale Sfântului Maxim Mărturisitorul († 662) și profundele omilii ale Sfinților Andrei Cretanul († 740) și Ioan Damaschinul († 749), iar, pe de altă parte, din zona Athosului isihast al secolului XIV, de unde provin omiliile și exegezele duhovnicești ale Sfinților Teolipt al Filadelfiei († 1322), Grigorie Sinaitul († 1347) și Grigorie Palama († 1359). La o privire mai atentă se poate observa că insistența pe misterul Schimbării la Față din partea acestor mari
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470046320.html [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
raționalismului și secularizării, căreia îi va cădea pradă civilizația occidentală modernă, cât și o pregătire pentru marea încercare istorică reprezentată de cotropirea și aservirea de către otomani a popoarelor ortodoxe din Balcani. Atât în secolul XIV, cât și în secolul XVIII, isihaștii au simțit acut atât încordarea dintre forță și iubire manifestată în conflictul dintre islamul otoman și Bizanțul creștin, cât și tensiunea internă („lupta nevăzută”) ce începea să se manifeste în Europa Occidentală între „luminile” abstracte și aride ale inteligenței raționaliste
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470046320.html [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
hēsychastēria), nu a avut un rol atât de hotărâtor, în susținerea luptei de apărare a teritoriului național, ca în țările românești” . Într-un important studiu din anul 1962, Mitropolitul Tit Simedrea (1886-1971) atrăgea atenția asupra unui pasaj din „Viața” marelui isihast din secolul XIV care a fost Cuviosul Maxim Kavsokalivitul (Arzătorul de Colibe) (cca 1280-1375), scrisă în a doua jumătate a secolului XIV de Teofan , episcopul Perithorionului din Turcia, fost egumen la Vatopedu: „Iar domnul Grigorie Sinaitul, ajungând acolo la Paroria
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470046320.html [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
reflexul unei lumini ce vine din afară și se răsfrânge pe față, ca razele soarelui izbite de corpurile fizice, ci este numai efectul exterior și vizibil, iradiația în afară a unei explozii de lumină lăuntrică, nefizică sau supranaturală”, pe care „isihaștii o identifică cu strălucirea feței transfigurate a Mântuitorului Iisus Hristos pe muntele Tabor”. Inundat de această lumină spirituală, contemplativul „nu vede numai această lumină orbitoare de sus, ci se vede și pe sine însuși inundat, pătruns și făcut străveziu de
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470046320.html [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
a veacului al XIV-lea și a veacurilor următoare, l-a dat Sfântul Grigorie Palama. [...] Lumina aceasta e lumina care l-a învăluit pe Domnul Iisus Hristos transfigurat pe Muntele Taborului și pe care au văzut-o cei trei ucenici. Isihaștii desăvârșiți văd nu o lumină asemănătoare, ci chiar lumina de pe Muntele Tabor. Este strălucirea divinității. Strălucirea este necreată și lumina taborică este necreată”. Așa cum a accentuat Sfântul Grigorie Palama împotriva adversarilor experienței mistice isihaste, „în lumina care a strălucit pe
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470046320.html [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
lumina de pe Muntele Tabor. Este strălucirea divinității. Strălucirea este necreată și lumina taborică este necreată”. Așa cum a accentuat Sfântul Grigorie Palama împotriva adversarilor experienței mistice isihaste, „în lumina care a strălucit pe Tabor și care se manifestă și în contemplarea isihaștilor nu apare ființa lui Dumnezeu însăși, ci numai acțiunea sau energia dumnezeiască. Prin aceste energii Dumnezeu Se transmite făpturilor, devine comunicabil, le asimilează și le îndumnezeiește. Este extrem de interesant să subliniem că efectul energiei necreate sau al harului în sufletul
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470046320.html [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
răsăritene: și anume acela de a ajuta la descifrarea sensului formelor văzute ce cad sub privirea noastră pentru a descifra în ele sensul dumnezeiesc. Cea de-a treia caracteristică a trăirii duhovnicești răsăritene este tendința comunitară (chinovială) ca spiritualitate eclezială. Isihaștii - cei mai mari reprezentanți ai literaturii duhovnicești a Răsăritului Creștin, sunt convinși că rugăciunea desăvârșită înflorește exclusiv în pustie, în singurătate. Dar Crucea lui Iisus Hristos reabilitează întreaga realitate și atunci creștinul nu mai poate exclude și această posibilitate: aceea
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_desavarsire_in_viziunea_parintelui_dumitru_staniloae_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/355878_a_357207]
-
Op. cit., p. 237 - 238 [12] Ibidem, p. 242 - 243 [13] Ibidem, p. 248 - 249 și Christos Yannaras, Persoană și Eros, Editura Anastasia, București, 2000, p. 150 [14] Părintele Arhim. Iuvenalie Ionașcu ni-l oferă ca exemplu în acest sens pe isihast; A se vedea lucrarea: Experiența rugăciunii lui Iisus în spiritualitatea românească, Editura Anastasia, București, 2001, p. 192; precum și efectul acestei transformări lăuntrice, p. 150 - 151 [15] Ibidem, p. 152 precum și Ionuț Țene, Reflecții..., p. 40 [16] Ps. 121, 6 [17
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 by http://confluente.ro/Ierusalimul_cel_pamantesc_si_ceresc_aflat_intre_istorie_si_eshatologie.html [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
să facem ceea ce și ea a făcut, ca să ne putem învrednici de înfierea ei. Căci, fiii Maicii Domnului cunosc plinătatea rodnică și sacră a votului tăcerii. Îndeosebi ei sunt marea armată tăcută a monahilor isihaști. Și noi știm că tăcerea isihaștilor rugăciune este. (Cf. Liviu Petcu - http://ziarullumina.ro/despre-maica-domnului-la-parintii-filocalici-38295.html - 18.10.2009/05.04.2016). Prin urmare, se cuvine ca noi să avem mare credință în mila cea nemărginită a Domnului nostru Iisus Hristos, ca, prin rugăciunile Preacuratei Maicii
CÂTEVA INDICII ISTORICE ŞI REFERINŢE CULTURAL – SPIRITUALE CU PRIVIRE LA ICOANA MAICII DOMNULUI “PRODROMIŢA” DE LA SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 20 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1467783799.html [Corola-blog/BlogPost/375822_a_377151]
-
Cojanu - Să nu facem fapte bune numai din obligație că atunci devenim cazoni. Părintele Arsenie Papacioc - Dumnezeu iubește pe păcătoși mai mult decât pe credincioși. Părintele Arsenie Papacioc - Dumnezeu îngăduie necazurile dar ne mângâie când nu mai putem rabdă. Iosif Isihastul - Iubirea lui Dumnezeu este o iubire care arde dar nu se mistuie. Iosif Isihastul - Când îmi este greu mă gândesc la cuvintele Domnului: „Iubește-Mă cât te-am iubit Eu” și atunci prind puteri. Iosif Isihastul - Cei din iad vor
CITATE MEMORABILE (76) de ION UNTARU în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Citate_memorabile_76_ion_untaru_1388805368.html [Corola-blog/BlogPost/363842_a_365171]
-
Arsenie Papacioc - Dumnezeu iubește pe păcătoși mai mult decât pe credincioși. Părintele Arsenie Papacioc - Dumnezeu îngăduie necazurile dar ne mângâie când nu mai putem rabdă. Iosif Isihastul - Iubirea lui Dumnezeu este o iubire care arde dar nu se mistuie. Iosif Isihastul - Când îmi este greu mă gândesc la cuvintele Domnului: „Iubește-Mă cât te-am iubit Eu” și atunci prind puteri. Iosif Isihastul - Cei din iad vor suferi când își vor da seama cât de mult i-a iubit pe ei
CITATE MEMORABILE (76) de ION UNTARU în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Citate_memorabile_76_ion_untaru_1388805368.html [Corola-blog/BlogPost/363842_a_365171]
-
mai putem rabdă. Iosif Isihastul - Iubirea lui Dumnezeu este o iubire care arde dar nu se mistuie. Iosif Isihastul - Când îmi este greu mă gândesc la cuvintele Domnului: „Iubește-Mă cât te-am iubit Eu” și atunci prind puteri. Iosif Isihastul - Cei din iad vor suferi când își vor da seama cât de mult i-a iubit pe ei Dumnezeu, dar dreptatea lui Dumnezeu îi ține acolo. Părintele Arsenie Papacioc - Omul devine ceea ce gândește. Buda - Drumurile sunt făcute pentru călătorii, nu
CITATE MEMORABILE (76) de ION UNTARU în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Citate_memorabile_76_ion_untaru_1388805368.html [Corola-blog/BlogPost/363842_a_365171]
-
Rugăciunea lui Iisus face din inima fiecăruia o chilie monahală unde se află „singur cu Singurul”, în tăcere. Nevoitorul învață să tacă. Dar tăcerea creștină nu poate fi despărțită de un cuvânt mereu reînnoit. La un moment dat, cel tăcut, isihastul, primește harisma cuvântului de viață, care merge de la inimă la inimă, cuvântul - sămânță”. Olivier Clement. Astăzi, a vorbi despre rugăciune, într-o lume în care avem atât de multe alte preocupări mult mai „palpabile și mai rentabile”, constituie, de cele mai multe
MODERNĂ ŞI IMPACTUL ACESTEIA ASUPRA VIEŢII SECULARIZATE DE ASTĂZI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1480421491.html [Corola-blog/BlogPost/372969_a_374298]
-
lumii bizantine: pe de o parte, din Palestina secolelor VII-VIII, de unde ne vin exegezele spirituale ale Sfântului Maxim Mărturisitorul (� 662) și profundele omilii ale Sfinților Andrei Cretanul (� 740) și Ioan Damaschinul (� 749), iar, pe de altă parte, din zona Athosului isihast al secolului XIV, de unde provin omiliile și exegezele duhovnicești ale Sfinților Teolipt al Filadelfiei (� 1322), Grigorie Sinaitul (� 1347) și Grigorie Palama (� 1359). La o privire mai atentă se poate observa că insistența pe misterul Schimbării la Față din partea acestor mari
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_schimbarea_la_fata_in_traditia_ortodoxa_p_i_.html [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
raționalismului și secularizării, căreia îi va cădea pradă civilizația occidentală modernă, cât și o pregătire pentru marea încercare istorică reprezentată de cotropirea și aservirea de către otomani a popoarelor ortodoxe din Balcani. Atât în secolul XIV, cât și în secolul XVIII, isihaștii au simțit acut atât încordarea dintre forță și iubire manifestată în conflictul dintre islamul otoman și Bizanțul creștin, cât și tensiunea internă („lupta nevăzută”) ce începea să se manifeste în Europa Occidentală între „luminile” abstracte și aride ale inteligenței raționaliste
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_schimbarea_la_fata_in_traditia_ortodoxa_p_i_.html [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
hēsychastēria), nu a avut un rol atât de hotărâtor, în susținerea luptei de apărare a teritoriului național, ca în țările românești” . Într-un important studiu din anul 1962, Mitropolitul Tit Simedrea (1886-1971) atrăgea atenția asupra unui pasaj din „Viața” marelui isihast din secolul XIV care a fost Cuviosul Maxim Kavsokalivitul (Arzătorul de Colibe) (cca 1280-1375), scrisă în a doua jumătate a secolului XIV de Teofan , episcopul Perithorionului din Turcia, fost egumen la Vatopedu: „Iar domnul Grigorie Sinaitul, ajungând acolo la Paroria
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_schimbarea_la_fata_in_traditia_ortodoxa_p_i_.html [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
reflexul unei lumini ce vine din afară și se răsfrânge pe față, ca razele soarelui izbite de corpurile fizice, ci este numai efectul exterior și vizibil, iradiația în afară a unei explozii de lumină lăuntrică, nefizică sau supranaturală”, pe care „isihaștii o identifică cu strălucirea feței transfigurate a Mântuitorului Iisus Hristos pe muntele Tabor”. Inundat de această lumină spirituală, contemplativul „nu vede numai această lumină orbitoare de sus, ci se vede și pe sine însuși inundat, pătruns și făcut străveziu de
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_schimbarea_la_fata_in_traditia_ortodoxa_p_i_.html [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
a veacului al XIV-lea și a veacurilor următoare, l-a dat Sfântul Grigorie Palama. [ ... ] Lumina aceasta e lumina care l-a învăluit pe Domnul Iisus Hristos transfigurat pe Muntele Taborului și pe care au văzut-o cei trei ucenici. Isihaștii desăvârșiți văd nu o lumină asemănătoare, ci chiar lumina de pe Muntele Tabor. Este strălucirea divinității. Strălucirea este necreată și lumina taborică este necreată”. Așa cum a accentuat Sfântul Grigorie Palama împotriva adversarilor experienței mistice isihaste, „în lumina care a strălucit pe
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_schimbarea_la_fata_in_traditia_ortodoxa_p_i_.html [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
lumina de pe Muntele Tabor. Este strălucirea divinității. Strălucirea este necreată și lumina taborică este necreată”. Așa cum a accentuat Sfântul Grigorie Palama împotriva adversarilor experienței mistice isihaste, „în lumina care a strălucit pe Tabor și care se manifestă și în contemplarea isihaștilor nu apare ființa lui Dumnezeu însăși, ci numai acțiunea sau energia dumnezeiască. Prin aceste energii Dumnezeu Se transmite făpturilor, devine comunicabil, le asimilează și le îndumnezeiește. Este extrem de interesant să subliniem că efectul energiei necreate sau al harului în sufletul
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_schimbarea_la_fata_in_traditia_ortodoxa_p_i_.html [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
Rugăciunea lui Iisus face din inima fiecăruia o chilie monahală unde se află „singur cu Singurul”, în tăcere. Nevoitorul învață să tacă. Dar tăcerea creștină nu poate fi despărțită de un cuvânt mereu reînnoit. La un moment dat, cel tăcut, isihastul, primește harisma cuvântului de viață, care merge de la inimă la inimă, cuvântul - sămânță”. Olivier Clement. Astăzi, a vorbi despre rugăciune, într-o lume în care avem atât de multe alte preocupări mult mai „palpabile și mai rentabile”, constituie, de cele mai multe
DESPRE RUGACIUNEA LUI IISUS SI IMPACTUL ACESTEIA ASUPRA LUMII POSTMODERNE SI SECULARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 16 din 16 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_rugaciunea_lui_iisus_si_impactul_acesteia_asupra_lumii_postmoderne_si_seculare.html [Corola-blog/BlogPost/344935_a_346264]