48 matches
-
plecat-au în concedii, "se relaxau" pe un ogor... Unii-au dat hrana cea trupească ; alții cea spirituală Mulți trudit-au în Spitale ; destui în fiecare Școală ! Cei mulți clădit-au șantiere, uzine și hidrocentrale Pe care le-au vândut "isteții" pe la străini pe 3 parale... Prețu' acela derizoriu, e "transparent" pentru popor Dar valoarea cea reală, o au în conturi în offshore... Ei merg iarna pe la plaje, iar vara la schiat în munți Uitând că își făcură "cheagul" din pensia
PENSIONARILOR CE AU MUNCIT O VIAȚĂ de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1478126552.html [Corola-blog/BlogPost/379425_a_380754]
-
cred, așa, ca la cinci ani, Cum că aș fi o fabrică de bani ! Cum viața pare-a fi un ieftin teatru, Eu sunt atent și stau cu ochii-n patru, Să nu mai cred, precum odinioară, În toate ce isteții le strecoară. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Scamatorii / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 304, Anul I, 31 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
SCAMATORII de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scamatorii.html [Corola-blog/BlogPost/375135_a_376464]
-
mofturi ale "Telegrafului", și ale "Romînului" și de fabrica d-voastră de palavre din Dealul Mitropoliei! Căci nu credem să puteți cere ca noi să confundăm mătăsăriile de Lyon cu blagomaniile d-lui N. Ionescu, nici postavurile de Manchester cu istețiile d-lui Popovici-Ureche. Ciudată țară într-adevăr! Pe cei mai mulți din acești domni statul i-au crescut, adică i-au hrănit prin internate, ca după aceea să-și câștige, printr-un meșteșug cinstit, pâinea de toate zilele. Dar statul a ajuns
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
avea pe umerele ei decât 80 de oameni, încît la 30 000 de suflete venea un boier, și încă și acela cu trebuințe foarte mici; adică 80 de oameni cari îmblau cu zilele în palmă și țineau neatârnarea tării prin isteție și adesea prin sacrificiul persoanei sau al averii lor, adică compensau pe deplin munca socială care-i purta. Astăzi avem zeci de mii de liberali cari nici îmblă cu zilele-n palmă, pentru că nici turc, nici leah, nici ungur nu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
fim politicoși, pentru că prin acte nesocotite și prin aventuri copilăroase și neprevăzătoare pun în primejdie o formațiune istorică care trăiește de șapte sute și mai bine de ani, și trăiește numai prin încordarea cea mai mare, fie a brațelor, fie a isteției poporului românesc. Tot d-nia lor sânt aceia cari, printr-un exagerat liberalism și prin legiuiri cosmopolite, au prefăcut țara într-un loc neutru de colonizare pentru toate elementele străine de primprejur; cari, prin favorizarea culpabilelor comitete revoluționare bulgărești, au grăbit
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
lui Brătianu îndeosebi. * Nu numai în romanele și în dramele moderne, ci și în cronica judecătorească și politică ne întîmpină câte un personaj asupra originei și tendințelor căruia e răspândit un semnificativ întunerec. Îl vedem pe acel personaj conducând cu isteție țesături fine de intrigi, îl vedem contrazicîndu-se cu el însuși prin vorbe și fapte. Îl vedem pretextând una, făcând alta, și ne vedem în imposibilitatea de a înțelege unitatea acțiunilor lui, până ce nu dam de cheia acestora. Din acel moment
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
banii pentru cele trei mese zilnice, pentru mijloacele de transport; și-n plus, să afli - paralel - de scandalurile cu băncile devalizate, cu "evaporarea" flotei maritime românești, să-ți dorești o casă a ta, o căsătorie, un rol patern, matern, în vreme ce "isteții lumii" (aceiași, insă într-alte blănuri de oaie) se răsfăța în toate anotimpurile, săptămîna de săptămînă, zi de zi; încît te și întrebi din ce fel de postav vor fi fiind croiți dumnealor, daca - întotdeauna - pun interesul personal înaintea interesului
Chirurgia sufletului by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17441_a_18766]
-
lor pentru arhitectură nu se releva, deși, abstracție făcând de Constantinopol, Atena și Belgrad, ei și bulgarii sunt singurii arhitecți în triunghiul iliric. E în adevăr de mirare cum acești munteni primitivi, cari abia știu mânui creionul, rezolvă numai cu ajutorul isteției și a talentului lor înnăscut cele mai grele probleme arhitectonice, precum clădirea de poduri cu mai multe arcuri, cupole de biserici ș. a. E drept că nu putem aplica acestor opere arhitectonice cea mai strictă măsură critică în privirea purității stilului
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
că numai noi am fost capabili a avea instinctul neatârnării, când, la dreptul vorbind, n-am făcut decât a mănținea cu mult mai mult ori mai puțin succes ceea ce ei au câștigat fie prin sângeroase lupte, fie prin dezvoltarea unei isteții extraordinare, puse amândouă adeseori în serviciul acestei unice preocupațiuni, a păstrării neamului și țării. E drept că prezentul, cu graiul lui viu, cu ambițiile și pretențiile lui, e un advocat foarte elocvent pentru meritele sale, fie reale fie închipuite, față
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
că numai noi am fost capabili a avea instinctul neatârnării, când, la dreptul vorbind, n-am făcut decât a mănținea cu mult mai mult ori mai puțin succes ceea ce ei au câștigat fie prin sângeroase lupte, fie prin dezvoltarea unei isteții extraordinare, puse amândouă adeseori în serviciul acestei unice preocupațiuni, a păstrării neamului și țării. E drept că prezentul, cu graiul lui viu, cu ambițiile și pretențiile lui, e un advocat foarte elocvent pentru meritele sale, fie reale fie închipuite, față
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ți va ținea la căpătâi un discurs cât toate zilele; daca te lovește vreo nenorocire, părerile de rău ale cunoscuților, după cari în genere se ascunde părerea de bine, îți mai îngreuiează încă sarcina vieții. Nu a fost lipsit de isteție muritorul acela care, pentru întîia dată, a observat că soarta nu este numai rea, ci și răutăcioasă: că ea n-aduce numai suferințe, ci te ironizează totdeodată într-un chip oarecare pe când ți le dă. Astfel s-a constatat de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
tron a lui Ștefan cel Mare, uzurpator și el, dar mai norocit decât ceilalți. De la 1459 - 1504 se văd din nou efectele stabilității. A fost domnia cea mai glorioasă a Moldovei. El nimicește influințele de dinafară cu sabia și cu isteția. Și cu toate aceste se știe din relațiile medicului venețian că, cu toată gloria și lunga sa domnie, Ștefan a trebuit să asigure prin călău urmarea fiului său pe tron. Cu venirea lui Ștefan cel Tânăr pare a fi prins
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
astăzi reprezentantul Angliei are vot în consiliul de administrație al companiei și accentuează influența morală câștigată prin acele tranzacțiuni. El arată că veniturile a crescut cu 17 procente, pe când cheltuielele n-au crescut defel și justifică prin urmare corectitudinea și isteția politicei Canalului de Suez. Marchizul Hartington din contra critică atitudinea guvernului și crede că a pierdut cu totul cumpănirea unei politice mai înalte și că această discuție îi va servi de lecțiune, ca să nu să mai amestece în afacerile comerciale
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
turcești și arăbești. Abia călătoria ce au făcut-o împreună cu unchiul lor Abdul-Aziz la espoziția universală din Paris în a. 1867 a trezit în ei dorința de-a deprinde o leacă de franțuzească. Abdul-Hamid au arătat mai multă pătrundere și isteție decât frate - său; el desprinse în curând câteva vorbe franțuzești, pe care le mestecă cu multă predilecție în conversația sa. Apoi singurele cărți străine în biblioteca sa, compusă din opuri turcești și arăbești, sunt un dicționar ș-o gramatică franțuzească
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
adaptarea unei prelucrări germane sau franceze a unor motive din Halima. Alte traduceri care, prin tipărire și răspândire, i-au mărit faima sunt Risipirea cea de pre urmă a Ierusalimului (după o prelucrare maghiară din Flavius Josephus, 1821), Toată viața, istețiile și faptele minunatului Tilu Buhoglindă (după originalul german Til Eulenspiegel, 1840), Nașterea și toată viața minunatului Piticot de un cot și cu barbă cu tot (după o prelucrare folclorică germană, 1842), Tragedia lui Samson în cinci perdele (după o versiune
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285616_a_286945]
-
Cei trei frați gheboși sau Trei bărbați și o muiare, Brașov, 1843. Traduceri: Flavius Josephus, Risipirea cea de pre urmă a Ierusalimului, București, 1821; O mie și una de nopți. Istorii arabicești sau Halima, I-VIII, Brașov, 1836-1840; Toată viața, istețiile și faptele minunatului Tilu Buhoglindă, Brașov, 1840; Nașterea și toată viața minunatului Piticot de un cot și cu barbă cu tot, Brașov, 1842; L. A. Riccoboni, Tragedia lui Samson în cinci perdele, Sibiu, 1859; Fazekas Mihály, O paradigmă a leneșului Pipelea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285616_a_286945]
-
o scorbură de nuc”. Ion Badiu, de 30 de ani din Gârceni, a fost la fel de „norocos” atunci când, întorcându-se de la Pungești în ziua zaverei, a găsit aruncate de alții în colbul drumului câteva obiecte ce au fost găsite apoi de către isteții „geandarmi” taman la el acasă: „...7 jirbinți de ață, 2 cordele, un val de materie neagră și o batistă mare pe care le-am dus acasă”. Vinovată de ascunderea acestor lucruri într un coșar cu păpușoi, tot nevasta omului se
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
apărători să prefere capitularea... Devenit stat elenistic, Egiptul se Înscrie În spiritul vremii: zidul păstrează blocuri fasonate de bine de rău, deși acum fierul devenise o obișnuință, doar pe exterior, interiorul fiind o massă amorfă din tot felul de sfărâmături. Isteții de greci inventează o altă cale de a simplifica execuția: Coloanele Partenonului sunt așezate nu pe o suprafață perfect netezită, ci pe o tablă din plumb care se mulează pe - nu imperfecțiuni - ci pe o tăietură expeditivă. Zeii sunt nemulțumiți
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
bogat și din aceeași pricină. Știu să Înot chiar foarte bine, dar nici să traversez Mediterana. Mai bine să mă Îmbarc pe una dintre corăbiile neguțătorilor, veniți hăt-hăt, din Grecia... lăsându-mă furat, cât de mult n’ar fi riscat isteții de greci, dreptu-i pe atunci doar minonieni; căci nimeni nu putea să mă atingă, pe mine, oaspetele de neînlocuit la masa faraonului, fără ca făptașul să nu sfârșească linșat. Iată cum am ajuns să pozez pentru frescele cretane, Încă acum vreo
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
zid, deci piatra. Care o fi la locul ei, plină de naturalețe, la munte, nu la șes, unde poluează, mai ales prin sfărâmăturile de la cioplire. Cei vechi iubeau Însă Natura și o protejau chiar dacă Încă nu venise ceasul poluării. Iar isteții de greci au născocit un astfel de zid, ecologic avant la lettre. Tot de mine inspirați, căci au băgat de seamă cu câtă grijă Îmi ascund fireștile deșeuri. O magnifică simplitate a așezat pietre frumos cioplite pe două rânduri paralele
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
poate aloca un sens considerat esențial pentru propria supraviețuire. Am invocat mai înainte maniera pragmatică în care Platon vorbește despre înțelepciune și filosofie. El spune că „orice știință lipsită de simțul dreptății și de rostul virtuții se vădește a fi isteție, nu înțelepciune”. Dacă virtutea este un dar al zeilor, filosoful-rege este un înțelept și conduce cetatea în numele unui mandat divin. Totuși știința lui poate fi sterilă dacă nu se confirmă la nivelul unui debușeu istoric căci „așa cum stau lucrurile, se
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
dat numele - Israel - și promisiunea, formidabilă, unică, de a fi, de a deveni „principiul” unei națiuni care avea să stăpânească lumea!Ă. Unul care era și trebuia să fie Totul, iar asta cu un mileniu și mai bine Înainte ca isteții, genialii Greci să vorbească de Unitatea lumii, de unul și totul, reducând Însă și simbolizând materia și viața la vreo 12 forme sau energii. Zeii, ce se deosebeau unii de alții, cu istoriile și certurile lor, cu capriciile și privilegiile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
era un bătrân bun și prietinos, vesel și glumeț la petreceri, îngăduitor cu supușii lui și, unde trebuia, își punea și el mâna ca să mai ușureze greul. El nu-nvățase multe-n viața lui, dar avea o înțelepciune și o isteție firească (s.n.) care prețuiau mai mult decât pretențiosul semidoctism de azi323. Se potrivește cu ceea ce spune Matei, fratele poetului: Tata avea ochi albaștri; caracter foarte violent, dar în schimb foarte bun la suflet 324. Moartea tatălui apare descrisă în aceeași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
ochiul meu în strălucitele șiruri? Oare nu-i acela teribilul Damian Cușmălungă? Și oare cine te întrece în fapte strălucite pre tine, de berbeci adunătorule Curcă? Și v-am văzut și pe voi pe calea mărirei, pre tine, între toți isteții mai cu cap Văsălie Cotcodac, și pe tine, Neagule a lui șolomon. Iară asemenea unui chip nepieritor prin chipuri omenești și trecătoare, asemenea unui cîrnațiu făcut cu gingășie între cartaboșii cei mari, strălucește un tânăr viteaz în întunecată mulțime. Tânăr
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
glumeț la petreceri, îngăduitor cu supușii lui și, unde trebuia, își punea și el mâna ca să mai ușureze greul. El nu-nvățase multe-n viața lui, pe vremea aceea nici nu se cerea multe, dar avea o-nțelepciune și o isteție firească care prețuiau mai mult decât pretențiosul semidoctism de azi. Altfel vecinic la moșie, viața-l costa puțin, deși trăia ca un Vodă, căci, dacă cunoaște cineva mai de-aproape viața din curțile boierilor mari, acela va trebui să conceadă
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]