21,599 matches
-
e un apaș. Bobiță mănîncă ștrudel cu mere, garnisit cu sos de vanilie ,Nu-i așa că nu sînt grăsuț?" întreabă din trei în trei minute. ,Woher kommen Sie, was sind sie?" (De unde sînteți? Ce sînteți?) Ghiciți. ,Italiener". Toți ne cred italieni. Nu-i rău. în Grinzing. Teodor Dună e în sfîrșit în elementul lui. Se lasă purtat de poteca îngustă care urcă sub soarele după-amiezii pe lîngă turnul bisericii. Rupe o frunză roșcată de iederă și o pune în buzunarul de la
Șase poeți români în căutarea unui donator de sînge vienez by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11218_a_12543]
-
zece ani mai târziu, producțiile scăzuseră la aproximativ un sfert. Acest fenomen a creat o breșă pentru westernurile spaghetti, făcute cu actori americani migrați temporar la Roma. Era vorba de o resuscitare a genului, dar și de o înnoire, peliculele italiene fiind ceva mai cinice în privința unor valori susținute până acum ferm, dar și mai rafinate ca imagine. Nota bene, pentru că aceasta e linia pe care a conservat-o Eastwood în Unforgiven și a abandonat-o în O fată de milioane
Un regizor de milioane - la propriu by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11239_a_12564]
-
Prezzolini) pe care mai tîrziu a repudiat-o, iar în anii '30 a fost un adept al lui Mussolini căruia îi dedică Storia della letteratura italiana. Duecento e Trecento (1937), primul (și singurul) volum dintr-o monumentală istorie a literaturii italiene care a rămas neterminată. Spectrul activității sale variază de la filosofie la critică literară și beletristică, volumele sale ocupînd lejer vreo două rafturi de bibliotecă. O (mică) parte din cărțile sale au fost traduse și în română, scriitorul italian fiind cunoscut
Papini and Papini by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11242_a_12567]
-
a literaturii italiene care a rămas neterminată. Spectrul activității sale variază de la filosofie la critică literară și beletristică, volumele sale ocupînd lejer vreo două rafturi de bibliotecă. O (mică) parte din cărțile sale au fost traduse și în română, scriitorul italian fiind cunoscut la noi mai ales ca autor al lui Gog (1931) și al romanului Un uomo finito (1912). Ultimul dintre ele, vă amintiți probabil, face parte din reperele literare proprii pe care adolescentul Eliade le inventariază în Romanul adolescentului
Papini and Papini by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11242_a_12567]
-
a Editurii Corint, Chipuri de oameni, a apărut la aceeași editură, în 1995, tot în traducerea lui Mihai Banciu. Volumașul - deloc peiorativă formula, întrucît e vorba de o sută și ceva de pagini de o calitate surprinzătoare! - apare în ediția italiană în 1940, deci cumva spre finalul carierei, sau dacă vreți, în plină maturitate. Autorul se exersase anterior în arta ,portretului", publicînd pe la începutul anilor '30 Portrete italiene și Portrete străine, deși e limpede că în volumul de față creionarea unor
Papini and Papini by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11242_a_12567]
-
o sută și ceva de pagini de o calitate surprinzătoare! - apare în ediția italiană în 1940, deci cumva spre finalul carierei, sau dacă vreți, în plină maturitate. Autorul se exersase anterior în arta ,portretului", publicînd pe la începutul anilor '30 Portrete italiene și Portrete străine, deși e limpede că în volumul de față creionarea unor ,chipuri" e un simplu pretext pentru etalarea unor abilități care le depășesc (și, deci, le înglobează) pe cele pur descriptive. E un volum care pare să scape
Papini and Papini by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11242_a_12567]
-
care le-au subliniat conștiincios. Citez: "O distribuție britanică decentă se luptă cu mocirla și cu un dialog îngrozitor". Iar articolul se termină cu îndemnul adresat spectatorilor de a evita acest film "cam ca pe ciumă". Ei, dar cu Renașterea italiană, lucrurile se îmbunătățesc simțitor. Vezi Neguțătorul din Veneția, în regia și co-scenariul lui Michael Radford. De o modestie adecvată: "Am scris scenariul cu colaboratorul meu William Shakespeare. El n-a făcut decât să contribuie cu dialogul, intriga, povestea și personajele
Istoria se repetă... by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11306_a_12631]
-
în scopul de a pune în evidență, dincolo de plăcerea efemeră a sonorității prețioase, sensurile muzicii în toate detaliile lor. O citire foarte elaborată în care culoarea și accentele reliefează înțelesul fiecărei silabe cântate: dicția este impecabilă deopotrivă în franceză, germană, italiană - arta rostirii cuvântului cântat transformă fiecare lied într-un poem emoționant. Nimic nu este exterior sau inutil în acest demers de fină intelectualitate, de la apariția scenică sobră, severă chiar, până la edificarea dramaturgiei unui ciclu atât de amplu ca ,Dragoste de
Momente de vârf by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/11307_a_12632]
-
Pauză publicitară. Și ce-am mai văzut la televizor ? -Un recital de excepție al violonistului Nigel Kennedy, în cadrul Festivalului și Concursului Internațional ,George Enescu"; -pe marea actriță Mariana Mihuț într-un dialog exemplar moderat de Eugenia Vodă în cadrul emisiunii ,Profesioniștii"; -filmul italian ,O viață fragilă" (Național Tv), care ne-a întors - dar am făcut-o cu plăcere - la filmele psiho-sociale lipsite de cruzimi și violențe; -pe domnul Emil Constantinescu care a descoperit la ,Realitatea Tv" cât de înțelept este... Păcat că n-
Nepremiantul nostru președinte by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11311_a_12636]
-
muzician cum este Mariana Sârbu, prima violină a cvartetului, este o artistă a cărei faimă de virtuoz al expresiei violonistice era acreditată încă din perioada anilor de studiu petrecuți la Conservatorul bucureștean, că formația deține un excepțional set de instrumente italiene de epocă. Am fost atras în importantă măsură de alegerea judicioasă a programului, anume, lucrări ale romanticului secol XIX, creații majore ale secolului trecut, lucrări semnate de Dmitri Șostakovici, de asemenea de compozitorul Lucian Mețianu, actualmente stabilit la Lausanne. Lucrarea
Un florilegiu al evenimentelor muzicale by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11308_a_12633]
-
studiile post-coloniale, în primis, de lucrările lui E. Said. În mod succesiv, eseul lui Terrusi se deplasează de la planul strict istoriografic la analiza unor cazuri literare deosebit de semnificative sau de la prezența lingvistică și ideologică a figurii lui Moro în nuvelistica italiană și europeană din secolele al XV-lea și al XVI-lea, iar tema Orientului - în Orașele invizibile ale lui I. Calvino 4. Tot asupra domeniul literar se insistă și prin lucrarea lui Ollendorf. Autoarea ne readuce în actualitate, exodul dramatic
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
libertà ideologiche, giuridiche, libertà che certo non și vuol sop-primere mă che esasperate politicamente finiscono con îl sopprimere proprio colui che dovrebbero tutelare e paradossalmente garantire, cioè l'uomo, Amitav Ghosh riporta la testimonianza di Onestă Carpene, una volontaria cattolica italiană în missione în Cambogia nei meși susseguenti alla caduta del regime di Pol Pot: Non potevo pensare che în una situazione del genere la gente pensasse alla musica ed alla danza. Eppure la gente continuava ad affluire în teatro che
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Studium dieser Wissenschaft, Krüll, Ladshut 1803, pp. 35-48, (cfr. trad. it. a cură di Giulio Preti, în Friedrich W. J. Schelling, L'empirismo filosofico e altri scritti, La Nuova Italia, Firenze 1967; mă și è anche esaminata un'altra traduzione italiană specifică del testo schellinghiano a cură di Carlo Tatasciore, Friedrich W. J. SchellingFilosofia della natură e dell'identità. Scritti del 1802, Guerini e Associati, Milano, 2002, în particolare pp. 56 e ss.). 39 Cfr. Norbert Elias, Îl processo di civilizzazione
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
quest'ultima, che ha trovato spazio sempre maggiore nel dibattito interno agli studi letterari, accompagnando la singolare parabolă della Europäische Literatur în Italia: prima sostanzialmente ignorată se non ingloriosamente stroncata (ad esempio da Croce e Petronio); poi, dopo l'edizione italiană del 1992 a cură di Roberto Antonelli, divenuta quasi onnipresente nel bagaglio bibliografico dello studioso tipo degli ultimi decenni; oggi, oggetto di una ricezione più critică e problematică proprio în ragione della monolitica fede în un'identità europea unitaria, che
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
questo caso, l'Europäische Literatur di Curtius, dedicată a rintracciare i topoi (tematici o discorsivi) comuni alla tradizione mediolatina, e insomma 'i luoghi comuni che fecero l'Europa', per parafrasare îl titolo di una recensione di Cesare Segre alla traduzione italiană dell'opera 13. Per fare un altro esempio macroscopico, si pensi ai motivi e alle ideologie veicolate dal romanzo, genere spesso considerato come luogo privilegiato dello 'spirito europeo' (la cui essenza, scrive Milan Kundera, sarebbe appunto "deposta come în uno
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Said, Orientalism,Vintage-Random, New York, 1979. 11 D. Chakrabarty, Provincializing Europe. Postcolonial thought and historical difference, Princeton University Press, Princeton-Oxford, 2000. 12 M. Domenichelli, Îl canone letterario europeo, în XXI secolo. Comunicare e rappresentare, diretto da Ț. Gregory, Istituto della Enciclopedia Italiană, Romă, 2009, pp. 65-75. Mă cfr. anche M. Fusillo, Europa / Mondo: raccontare la letteratura oggi, în P. Boitani, M. Fusillo (edd.), Letteratura europea, UTET, Torino, 2014, vol. 1, pp. 31-39. 13 C. Segre, Quei luoghi comuni che fecero l'Europa
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
di 'saraceni, musulmani' all'altezza del primo Furioso (1516), mă come agg. già a fine '400 ha valore di 'africano' (Masuccio), 'servo o schiavo negro' (Macinghi Strozzi), o 'musulmano' (Luca Pulci): cfr. M. Cortelazzo, P. Zolli, Dizionario Etimologico della Lingua Italiană, Zanichelli, Bologna, 1998, vol. 3 (I-N), e W. Schweickard, Deonomasticon Italicum. Derivați da nomi geografici, vol. 3 (M-Q), Walter de Gruyter, Berlin, New York, 2009, s v. 19 Cfr. ad esempio R. Girardi, Raccontare l'Altro. L'Oriente islamico
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
1998, vol. 3 (I-N), e W. Schweickard, Deonomasticon Italicum. Derivați da nomi geografici, vol. 3 (M-Q), Walter de Gruyter, Berlin, New York, 2009, s v. 19 Cfr. ad esempio R. Girardi, Raccontare l'Altro. L'Oriente islamico nella novella italiană da Boccaccio a Bandello, Liguori, Napoli, 2012; P. Pucci, Barbari fratelli: identità cristiane e mussulmane nelle novelle del Bandello, "Italian Quarterly", 45 (2008), pp. 5-19; Id., "La vertù ancoră appresso ai barbari è onorată": limiti all'incontro interreligioso nelle novelle
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Cinzio, Gli Ecatommiti, Salerno Editrice, Romă, 2012, ț. I, p. XXIII (da qui tutte le citazioni della novella, pp. 612-26). 21 Significativo è îl timore da Disdemona manifestato alla moglie dell'Alfieri, che dal fallimento della sua unione "le donne italiane imparino di non și accompagnare con uomo, cui la natură e îl cielo e îl modo della vită disgiunge da noi" (39): affermazione în cui non și legge tanto îl cedimento del personaggio (e dell'autore) ai pregiudizi contro le
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Italo Calvino, "Studi novecenteschi", XXIV (1997), pp. 411-31: 413. 33 "Confessa cosa contrabbandi", rinfaccia Kublai a Marco, "stați d'animo, stați di grazia, elegie!" (p. 442). 34 Cfr. ad esempio M. Zancan, Le città invisibili di Italo Calvino, în Letteratura italiană, Le Opere, IV, Îl Novecento, ÎI, La ricerca letteraria, Einaudi, Torino, 1996, pp. 875-929. 35 Calvino, Presentazione, cît., p. VIII. 36 Ho trattato questo tema în I nomi non importano. Funzioni e strategie onomastiche nella tradizione letterarie italiană, ETS, Pisa
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
în Letteratura italiană, Le Opere, IV, Îl Novecento, ÎI, La ricerca letteraria, Einaudi, Torino, 1996, pp. 875-929. 35 Calvino, Presentazione, cît., p. VIII. 36 Ho trattato questo tema în I nomi non importano. Funzioni e strategie onomastiche nella tradizione letterarie italiană, ETS, Pisa, 2012 (cap. XII, Îl 'grado zero' onomastica delle Città invisibili di Italo Calvino, pp. 195-217). 37 Cfr. șu questo anche della Colletta pp. 418-19, che riprende îl concetto di 'ripetizione platonica' di Deleuze: Venezia è l'originale di
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
città invisibili, Mondadori, Milano, 1993. CALVINO, Italo, "Cibernetică e fantasmi", în Id., Una pietra sopra, Mondadori, Milano, 1995. CHAKRABARTY, Dipesh, Provincializing Europe. Postcolonial thought and historical difference, Princeton University Press, Princeton-Oxford, 2000. CORTELAZZO, Manlio, Zolli, Paolo, Dizionario Etimologico della Lingua Italiană, Zanichelli, Bologna, 1998. CURTIUS, Ernst Robert, Letteratura europea e Medio Evo latino, La Nuova Italia, Firenze, 2000. De BEAUVOIR, Simone, Îl secondo sesso, Îl Saggiatore, Milano, 1961. Della COLLETTA, Cristina, "L'Oriente tra ripetizione e differenza nelle Città invisibili di
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
în Studi novecenteschi, XXIV (1997). Di STEFANO, Paolo, "Scoprire nei romanzi l'identità europea", în Corriere della seră, 13.04.2014. DOMENICHELLI, Mario, "Îl canone letterario europeo", în XXI secolo. Comunicare e rappresentare, diretto da Gregory, Tullio, Istituto della Enciclopedia Italiană, Romă, 2009. FANON, Frantz, Pelle nera, maschere bianche. Îl nero e l'Altro, Tropea, Milano, 1996. FELICIANO ATTAR, Karina, "Genealogy of a Character: A Reading of Giraldi's Moor", în Toși, Lăură, Bassi, Shaul, (edd.), Visions of Venice în Shakespeare
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
în Boitani, Piero, Fusillo, Massimo, (edd.), Letteratura europea, UTET, Torino, 2014, vol. 1, pp. 31-39. GIRALDI, Cinzio, BATTISTA, Giovan, Gli Ecatommiti, a cură di Susanna Villari, Salerno Editrice, Romă, 2012. GIRARDI, Raffaele, Raccontare l'Altro. L'Oriente islamico nella novella italiană da Boccaccio a Bandello, Liguori, Napoli, 2012. JAUSS, Hans Robert, Alterità e modernità nella letteratura medievale, Bollati Boringhieri, Torino, 1989. KUON, Peter, "Critică, e progetto dell'utopia: Le città invisibili di Italo Calvino", în Barenghi, Mario, Canova, Gianni, Falcetto, Bruno
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Quei luoghi comuni che fecero l'Europa", Corriere della seră, 24.12.1992. SORRENTINO, Vincenzo, "Michel Foucault: îl limite, l'altro, la libertà", Lo Sguardo, 4 (2010). TERRUSI, Leonardo, I nomi non importano. Funzioni e strategie onomastiche nella tradizione letterarie italiană, ETS, Pisa, 2012. TERRUSI, Leonardo, "Disdemona e îl Moro: îl destino în un nome e un nome mancato", îl Nome nel testo, XVI (2014). WICKHAM, Chris, L'eredità di Romă. Storia d'Europa dal 400 al 1000 d.C, Laterza
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]