3,133 matches
-
nichitastănescian. Într-una din încăperi, vitrinele oferă imaginea universului poetic, cu cărți, manuscrise, diplome, distincții, deasupra tuturor ridicându-se Cununa de aur” a poeziei, cu care Nichita Stănescu fusese încoronat în 1982, la Serile de la Struga, din Macedonia pe atunci iugoslavă. Într-o altă cameră sunt o parte din cărțile familiei Stănescu, precum și cărți ale lui Nichita și despre Nichita, cărți cu autograf primite de la diverși scriitori.” În „Posteritatea necuvintelor” - Nicolae Băciuț spune: „Nici un poet postbelic n-a influențat suflul scriiturii
,EDITURA NICO, TÂRGU-MUREŞ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/_mi_e_dor_de_nichita_ca_de_limba_romana_nicolae_baciut_nichita_stanescu_cu_coltul_inimii_editura_nico_targu.html [Corola-blog/BlogPost/351197_a_352526]
-
valoroase, atât sub aspect informativ, cât și prin profunzimea detaliilor. Este uimitor drumul străbătut timp de 63 de ani de octogenarul stabilit astăzi la Phoenix Arizona. Din mărginimea Sibiului până în capitala Arizonei, aventura lui nea Mitica trece prin supliciile lagărului iugoslav, prin munții Italiei, spre libertate. Orașul luminilor - fastuoasa capitală a Franței - este pentru Mitică Sinu o țintă intermediară, un răgaz înainte de aventura peste Atlantic. Anii petrecuți în Canada, la Montreal, întoarcerea la Paris și în final cei 30 de ani
O FRÂNTURĂ DIN ISTORIA EMIGRAŢIEI ROMÂNEŞTI de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/O_frantura_din_istoria_emigratiei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/356529_a_357858]
-
arătăm reacția vehementă a liderilor ortodocși sârbi împotriva condamnării la 11 octombrie anul 1946, într-un simulacru de proces, arhiepiscopului de Zagreb, monseniorul Ste �pinać (condamnat la 11 ani de muncă forțată). Discursul oficial al ortodoxiei române, bul �ga �re, iugoslave se plasează pe coordonatele constatării gravității pericolului comunist îm �po �triva “ordinii morale și sociale” și pentru “iluminarea spiritelor în lumina adevărului”. Regimul sovietic, și mai ales dimensiunea sa stalinistă, a fost atras de conceptul “ingineriei sociale”, iar această construcție
ORTODOXIA SI STATUL SUB REGIMUL TOTALITAR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ortodoxia_si_statul_sub_regimul_totalitar_.html [Corola-blog/BlogPost/356013_a_357342]
-
alt grup, în alt lagăr de muncă). Deși condițiile de lucru și traiul erau acceptabile, fiecare dintre cei aflați acolo se gândea la o modalitate de evadare și de urmare a drumului ce avea să-i conducă spre prosperitate. „Oficialitățile iugoslave se purtau ca niște comuniști veritabili, convinși” - relatează profesorul Cunia, pentru că de-abia italienii și francezii i-au considerat pe refugiații români „amici ideologici”, în calitatea lor de opozanți ai comunismului. Tiberiu Cunia reușește să evadeze, împreună cu câțiva colegi, dar
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
de evadare. Rămâne în așteptarea unui moment favorabil, care vine de la sine într-o bună zi, când un lucrător de la fabrică îi ajută să părăsească lagărul: „Am pariat din nou pe șansă și am câștigat” - accentuează domnul Cunia. După ce grănicerii iugoslavi îi deposedează de toate bunurile valoroase ce le mai dețineau, ajung pe pământul italian. Parcă cineva din umbră mânuise mersul lucrurilor așa fel încât refugiații să poată trece „bariera roșie” spre lumea liberă. Să fi fost o comandă politică a
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
depinde de mine! Vremea probei venise!” Drumul spre vest: Trieste - Cinecitta - Grugliasco (Torino) Se știa în cercurile intelectualității românești din diaspora că Franța este idealul occidental pentru desăvârșirea studiilor multora dintre refugiații acelor timpuri. Șase luni de viață în lagărele iugoslave fuseseră și pentru Tiberiu Cunia prilej de meditație, atât cât se putea medita în acele condiții de incertitudine, pentru făurirea unor idealuri de viitor. Primul pas era făcut: scăpase de Iugoslavia și ajunsese în Italia, care nu era altceva decât
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
1947 - octombrie 1948 se ascunde, fiindu-i teamă, iar apoi hotărăște împreună cu soția lui să părăsească România plecând spre Israel, via Iugoslavia. Acesta era în linii mari, trecutul omului pe care nea Mitică îl cunoscuse, împreună cu soția sa, în lagărul iugoslav. Destinul a făcut ca în anii ce au urmat, nea Mitică să-i reîntâlnească. Familiei Bunescu nu i-a plăcut în Israel și a plecat de-acolo în Franța, iar după doi ani, cei doi soți au trecut Atlanticul și
DACĂ VREI SĂ REUŞEŞTI ÎN VIAŢĂ FĂ-ŢI CEL PUŢIN UN PRIETEN EVREU (CAPITOLUL XX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Daca_vrei_sa_reusesti_in_viata_fa_ti_cel_putin_un_prieten_evreu_capitolul_xx_.html [Corola-blog/BlogPost/345099_a_346428]
-
Pancevo era cea mai veche pușcărie de pe timpul imperiului austro-ungar, care a durat cincizeci și unu de ani, din1867 și până în1918; de abia în anul 1918, Serbia s-a unit cu Muntenegru, Regatul sârbilor, croaților și slovenilor, formând Regatul Iugoslav. „În timpul celui de al II-lea război mondial, Serbia a fost un stat marionetă al Germaniei hitleriste; teritoriul său includea Serbia Centrală de azi și partea vestică a Banatului. În 1945, Serbia a devenit parte a unei federații, cea de
O ISTORIE DE VIAŢĂ DESPRE EŞEC ŞI REUŞITĂ ÎN VREME DE RĂZBOI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 200 din 19 iulie 2011 by http://confluente.ro/O_istorie_de_viata_despre_esec_si_reusita_in_vreme_de_razboi.html [Corola-blog/BlogPost/340426_a_341755]
-
sportivilor din țările balcanice.” (din Balcani și sufixul -iadă), recent a dobândit sensul denotativ „Lupte interetnice care se desfășoară în Balcani”: „Demersurile de până acum arată că nu va fi vorba în nici un caz de o nouă sângeroasă de inspirație iugoslavă.” Tl., 90-92/1993, p.12 Deși semantic nu au comună decât denumirea regiunii de unde provin participanții la competiție sau unde se desfășoară acțiunea, le considerăm polisemantice din cauza originii comune. Universiadă „Competiție sportivă internațională la care participă tineretul din universități” (din
ASPECTE ALE POLISEMIEI ÎN LIMBAJUL PUBLICISTIC ACTUAL de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1459081733.html [Corola-blog/BlogPost/342588_a_343917]
-
de 79 m), fațada este îmbrăcată în marmură albă; 16.000 mp. - mozaic. 2005 - Asociația de construire a catedralei a sărbătorit 110 ani de la înființare. Catedrala poate fi remarcată din toate părțile Belgradului. Încă un obiectiv turistic: Muzeul de storie Iugoslavă. S-a numit anterior Muzeul 25 Mai, deoarece această dată era ziua de naștere a lui Iosif Broz Tito, președintele Republicii Iugoslavia, care a murit în 1980. Muzeul dedicat lui expune obiecte care i-au aparținut. La funeraliile lui Tito
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/belgrad-o-vacanta-de-o-zi/ [Corola-blog/BlogPost/92445_a_93737]
-
fost cândva pichetul de grăniceri. Paznic de nădejde a graniței cu vecinii noștri sârbi, ochi magic al statului nostru în zona de sud vest. Aici erau cartiruiți grănicerii care vegheau ca nimeni să nu privească cel puțin spre malul fost iugoslav, unde foarte mulți români își căutau fericirea spre occidentul care azi ne refuză. Dunărea a fost cel mai fidel grănicer de a lungul istoriei de veacuri a spațiului carpatic, ducându-și apele mai întotdeauna învolburate în aval, acolo unde le
PICHETUL DE GRANICERI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 by http://confluente.ro/Pichetul_de_graniceri.html [Corola-blog/BlogPost/371228_a_372557]
-
pp. 191-198; Alegerea, hirotonia și instalarea noului ierarh al Episcopiei Caransebeșului, Preasfinția Sa Dr. Laurențiu Streza, în revista "Altarul Banatului", Timișoara, nr. 7 - 9/1996, pp. 7 - 13; Academia Teologică din Caransebeș, 70 de ani de la înființare, în vol. Banatul iugoslav, trecut istoric și cultural, Novi Sad, 1998, pp. 277 - 282 (în lb. română și sârbă); Crâmpeie din istoria unei vechi și valoroase biblioteci bănățene, în revista "Altarul Banatului", Timișoara, nr. 4 - 6/1999, pp. 73 - 76; Relatări despre Revoluția Română
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT DR. IONEL POPESCU, BUCURIA SLUJIRII PRIN CUVÂNT – ARTICOLE, ESEURI, ÎNSEMNĂRI, REPORTAJE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1486723245.html [Corola-blog/BlogPost/375483_a_376812]
-
reporter de război, redactor de emisiuni complexe, redactor-prezentator... Trei decenii și jumătate sunt fidel acestei instituții, chiar dacă, odată cu schimbările constituționale, s-au schimbat denumirea statului în care trăim și denumirea Casei mele de RTV, care a fost și JRT - Radioteleviziunea Iugoslavă și RTS - Radioteleviziune Serbiei și RUV - Instituția de Radiodifuziune a Voivodinei sau Postul Public al Voivodinei. Anul acesta ați fost decorat cu Ordinul Național ,,Pentru Merit“ în grad de Ofițer, de către președintele României, Traian Băsescu. Cum v-ați simțit în
Munca de jurnalist este o revelaţie by http://uzp.org.ro/munca-de-jurnalist-este-o-revelatie/ [Corola-blog/BlogPost/94187_a_95479]
-
nu avea nici o interferență : sala de festivității a școlii găzduiește Congresul internațional feroviar, la care iau parte emisari ai unor state de pe alte continente America de Nord și Asia (S.U.A., China, India, Japonia) dar și reprezentanți europeni din Franța, Germania, Spania, spațiul iugoslav, scandinav, al Țărilor de Jos, din Anglia, Elveția dar și pe cele din nordul, nord-vestul și estul Regatului întregit al României Mari: Polonia, Ungaria, Cehoslovacia, Austria, Rusia ori Ucraina. Printre participanți, reprezentanți de firme private, corporații transfrontaliere, ale statului, toți
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xiii_.html [Corola-blog/BlogPost/355452_a_356781]
-
cărora făcea parte, legionarii: nici ei nu au făcut nimic pentru România - îi spusese cătrănit lui Dumitru Sinu. Era un om inteligent și drept, cu suflet mare, plin de bunătate. În țară, Stoian Brăiloiu fusese învățător. Cum câmpurile de muncă iugoslave erau amplasate în diferite regiuni, mai mult sau mai puțin aproape de granițele iugoslave cu țările care deschideau drumul refugiaților către libertate, fiecare risca după cumcredea de cuviință, alegându-și calea de trecere dincolo de barierele roșii. Stoian Brăiloiu se pare că
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4.html [Corola-blog/BlogPost/356446_a_357775]
-
spusese cătrănit lui Dumitru Sinu. Era un om inteligent și drept, cu suflet mare, plin de bunătate. În țară, Stoian Brăiloiu fusese învățător. Cum câmpurile de muncă iugoslave erau amplasate în diferite regiuni, mai mult sau mai puțin aproape de granițele iugoslave cu țările care deschideau drumul refugiaților către libertate, fiecare risca după cumcredea de cuviință, alegându-și calea de trecere dincolo de barierele roșii. Stoian Brăiloiu se pare că a urmat un traseu inedit, trecând în Italia, apoi în Grecia. Dar ținta
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4.html [Corola-blog/BlogPost/356446_a_357775]
-
o parte din bogatul tezaur muzical-artistic al românilor din Voivodina. În cariera dumneavoastră, sunteți o solistă vocală apreciată, cu numeroase premii și distincții, înregistrări și concerte. Care dintre realizările de până în prezent v-au marcat? - Pot aminti concursul de rang iugoslav „Zvuci Panonije”, („Sunetele Panoniei”) desfășurat la Osijek, ediția 1974, la care am interpretat piesa „Bade bădișor” semnată de T. Jurjovan, acompaniată de Orchestra de tamburași a Postului de Radio Novi Sad, dirijată de Sava Vukosavljev. La acest concurs am obținut
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte by http://uzp.org.ro/talente-avem-tineri-muzicieni-romani-instruiti-cu-academii-avem-dar-ceva-ne-lipseste/ [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
Copiilor din Voivodina. În ceea ce privește emisiunile realizate de Ileana la Radio Novi Sad, de remarcat ar fi cea intitulată „Din sălile de concerte”. În emisiunile pe care le-a redactat, a prezentat distinși cântăreți de operă, celebrii soliști instrumentiști, dirijori, muzicologi iugoslavi și străini, realizând convorbiri cu foarte mulți dintre ei, precum: Octav Enigărescu, Nicolae Florei, Florin Georgescu, Lucia Țibuleac, Maria Slătinaru Nistor, Valentin Gheorghiu, Cristian Mandeal, Elena Gaja, Ion Iancu, Angela Similea, Cornel Constantiniu, Viorel Cosma și alții. Iată câteva titluri
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte by http://uzp.org.ro/talente-avem-tineri-muzicieni-romani-instruiti-cu-academii-avem-dar-ceva-ne-lipseste/ [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
înștiințarea Bucureștiului, primea delegații străine, era ca un stăpân la Craiova și de aici a plecat cu avionul la Moscova. Înaintea lui, la Moscova fusese o delegație trimisă de el. Rușii au publicat documentele. Ce a cerut, printre altele, delegația iugoslavă? Banatul românesc, susținând, mai ales, că au nevoie de Reșița. Stalin i-a întrebat: ... ,<Păi, dacă dumneavoastră sunteți de acord, se rezolvă problema>...” În prelungirea aceluiași năduf și oftat istoric, Ștefan Andrei a evocat noi și noi detalii: ,,...Ei tot
Portret în linii fugoase de Ştefan ANDREI: ,,TITULESCU este foarte actual, astăzi!” (I) by http://uzp.org.ro/portret-in-linii-fugoase-de-stefan-andrei-titulescu-este-foarte-actual-astazi-i/ [Corola-blog/BlogPost/93621_a_94913]
-
dumneavoastră sunteți de acord, se rezolvă problema>...” În prelungirea aceluiași năduf și oftat istoric, Ștefan Andrei a evocat noi și noi detalii: ,,...Ei tot băteau monedă să trecem pe relațiile dintre comunitatea sârbo-croată din România și comunitatea română din Banatul iugoslav, ca punte de legătură. Și am ajuns, până la urmă, cu ei la o gravă neînțelegere, pentru că ei contestau drepturile românilor din Timoc. Aici se afla o mare parte a românilor. Noi aveam înainte comunități puternice și în Macedonia, ca și
Portret în linii fugoase de Ştefan ANDREI: ,,TITULESCU este foarte actual, astăzi!” (I) by http://uzp.org.ro/portret-in-linii-fugoase-de-stefan-andrei-titulescu-este-foarte-actual-astazi-i/ [Corola-blog/BlogPost/93621_a_94913]
-
momente concertistice din ultimii ani. Lepa Brena este cea mai bine vândută solista din istoria Blacanilor, cuantumul vânzărilor depășind 30 de miloane de discuri în întreaga lume. Împreună cu orchestră să, au fost printre primii artiști care au combinat muzică populară iugoslavă tradițională cu cea modernă, pop, înregistrând un succes uriaș. Concertul de la Timișoara face parte din turneul de promovare al celui mai recent material discografic “Zacarani krug”, turneu ce a debutat la începutul acestui an în Germania. Alături de orchestră să, Slatki
Concertul divei balcanice LEPA BRENA la Timisoara a fost confirmat by http://www.zilesinopti.ro/articole/2055/concertul-divei-balcanice-lepa-brena-la-timisoara-a-fost-confirmat [Corola-blog/BlogPost/99596_a_100888]
-
volum antum al lui Nichita Stănescu, Oase plângând, alcătuit în octombrie-noiembrie 1982, însumând 33 de poeme, «o continuare de aur a volumului Belgradul în cinci prieteni», «s-a tipărit în colecția de poezie a revistei Lumina din orașul Panciova (Voivodina iugoslavă), revistă care apare în limba română și este editată de un harnic și inspirat colectiv de tineri cărturari din Banatul sârbesc» (AmNS, 42). În majoritatea lor, poemele din acest volum au fost scrise de Nichita Stănescu în vreme ce se afla ca
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1389834185.html [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
cărora făcea parte, legionarii: nici ei nu au făcut nimic pentru România - îi spusese cătrănit lui Dumitru Sinu. Era un om inteligent și drept, cu suflet mare, plin de bunătate. În țară, Stoian Brăiloiu fusese învățător. Cum câmpurile de muncă iugoslave erau amplasate în diferite regiuni, mai mult sau mai puțin aproape de granițele iugoslave cu țările care deschideau drumul refugiaților către libertate, fiecare risca după cum credea de cuviință, alegându-și calea de trecere dincolo de barierele roșii. Stoian Brăiloiu se pare că
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX by http://balabanesti.net/2011/12/09/exilul-romanesc-la-mijloc-de-secol-xx-6/ [Corola-blog/BlogPost/339932_a_341261]
-
spusese cătrănit lui Dumitru Sinu. Era un om inteligent și drept, cu suflet mare, plin de bunătate. În țară, Stoian Brăiloiu fusese învățător. Cum câmpurile de muncă iugoslave erau amplasate în diferite regiuni, mai mult sau mai puțin aproape de granițele iugoslave cu țările care deschideau drumul refugiaților către libertate, fiecare risca după cum credea de cuviință, alegându-și calea de trecere dincolo de barierele roșii. Stoian Brăiloiu se pare că a urmat un traseu inedit, trecând în Italia, apoi în Grecia. Dar ținta
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX by http://balabanesti.net/2011/12/09/exilul-romanesc-la-mijloc-de-secol-xx-6/ [Corola-blog/BlogPost/339932_a_341261]
-
București)? De altfel, în drum spre Moscova (unde plecase, la 8 ianuarie 1948, cu trenul) Milovan Djilas face o “escală” la București pentru o cină cu Ana Pauker și alți demnitari de-ai noștri. Cum comentați enunțurile din textul comunistului iugoslav despre această întâlnire a tatonărilor reciproce, mai ales cel referitor la „conștiința neputinței și a supunerii autorităților românești”? (reper: volumul lui Milovan Djilas, Întâlniri cu Stalin; Traducere și postfață de Dorin Gămulescu, p.90; Editura Europa, Craiova): a/- „Toți iugoslavii
INTERVIU CU ISTORICUL IOAN SCURTU LA ANIVERSAREA CELOR 75 DE ANI DE VIAŢĂ de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 by http://confluente.ro/paul_polidor_1450429345.html [Corola-blog/BlogPost/368470_a_369799]