293 matches
-
suma de 62.066,76 lei, reprezentând circa circa 13.790 de euro. Cele mai modeste deplasări ale lui „Canoe” Miculescu, din punct de vedere al cheltuielilor decontate de Radio România, au fost „Vizită la Radio Chișinău, la invitația d-Iui Valentin Niculescu, manager Radio Chișinău” pentru care s-a decontat 2.370,9 de lei, adică vreo 526 de euro, și „Participarea la manifestările ocazionate de cea de a 80-a aniversare a Radiodifuziunii Bulgare” care a costat 2.698
Incredibil: Directorul Radio România, Ovidiu Miculescu, a tocat în doi ani pe deplasari 180.000 de euro [Corola-blog/BlogPost/93108_a_94400]
-
ca să se poată înfierbînta bine. Cînd sfîrîie picătura de apă pe piatra încinsă, pui păstrăvii pe ea, apoi te dai deoparte și numeri pînă la 500. De ce pînă la 500? întrebă Virgil nedumerit. Bărzăunul abia așteptase întrebarea, mai ales din partea Iui Virgil. Zîmbi cu înțeles spre Ilinca și răspunse imediat: Ca să nu te-adoarmă mirosul de pește fript și să te trezești cu el făcut scrum. Și trase un hohot de rîs cum numai el se pricepea, stîrnind ecouri prelungi în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
terestru, de ruinele bisericii (surprinse de asemenea Într-o ipostaz? static?), sinistru monument În piatr? al „str?inelor dureri", triste?i ?i deziluzii: „Biserica-n ruin? St? cuvioas?, trist?, pustie ?i b?trân?, ?i prin ferestre sparte, prin u?i ?iuie vântulSe pare c? vr?je? te ?i c?-i auzi cuvântul??untrul ei pe stâlpii i, p?re?i, iconostas, Abia conture triste ?i umbre-au mai r?mas ". „Cuvioas?", „trist?", „pustie" ?i „b?trân?" st?? ?i fiin?a poetului
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
amorf, nesecurizant), de ruinele aflate sub „luciul v?l" al ghe?îi, peisajul reprezint? proiec?ia sentimentului propriului sfâr?it pe care poetul Îl tr?ie?te În mijlocul acestui univers desacralizat (imaginea bisericii cu ferestre sparte, u?i prin care ?iuie vântul, marcând astfel c?derea din sacralitate, triste?ea, pustietatea, ruinarea). Configura?iile peisajului cumuleaz? În modul acesta o expresivitate tragic? izvorât? din sentimentul pierderii credin?ei care, pentru poet, este echivalent? cu o moarte a sufletului. De aceea, luna
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
r?pesc privirii o bun? partea-a z?rii dep?rtate Dar stând aici ?i preajma contemplând o, creeaz? mintea-mi..." . Poezia are privilegiul de a transcende limită oric?rui spa?iu finit. „Perdeaua de tufe nalte" desemneaz? În versurile Iui Leopardi „limită" dincolo de care se sugereaz? o continuitate a spa?iului că „infinitate non definit?" (dup? cum o denume?te Assunto În studiul „Interpret?ri ale spa?iului"). Poetul aspir?, prin urmare, la crearea unor imagini deta?ațe de orice
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
unde Iggy era privit ca un erou. Multe dintre iubitele sale neglijate Îi duceau dorul. Lirelete amțeninau să inter și ele În gervă. Pe cetâva zdiuri se vaedeu deja așife scirse de mănâ chmeând la relovtă. Era, așadar, naceser să iua msuări rugent. Răsărind, soarele trimitea către cilindrul În care locuia Vera, aflat nu departe de sediul firmei 1= ?, batalioane de raze tinere și zvelte. Firmele luminoase care stăpâniseră până nu demult orașul, cu rafalele lor de trasoare multicolore, băteau În
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
pentru a începe un nou capitol, cu noi întâlniri, în apusurile interminabile din Aagd, în duminicile la Petkwo, în petrecerile de la Palatul Sidro. Chipul unei fete cu păr negru tăiat scurt și fața prelungă apăruse pentru o clipă din valiza Iui Ponko, imediat ascuns de el sub o cămașă ca de pușcărie. În camera de la cucurigu, care până acum fusese camera mea și avea să fie a lui de-acum înainte, Ponko își scotea lucrurile și le așeza în sertarele pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
de a fi reglat pe cale diplomatică acordul prin care Butamatari, dezarmând comandoul și punând stăpânire pe manuscrisul lui Flannery, garantează restituirea acestuia autorului, cerând în schimb ca el să scrie un roman dinastic, justificând încoronarea imperială a liderului și tendințele Iui anexioniste asupra teritoriilor învecinate. „Cel care a propus formula acordului și a condus tratativele am fost eu. Din momentul când m-am prezentat ca reprezentant al agenției «Mercur și Muzele», specializată în exploatarea publicitară a operelor literare și filozofice, situația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
tot ce nu se supune stăpînului său. Dacă el nu mai este slobod, nimic să nu mai fie! Ca ticăloșii, exact ca ticăloșii cei mai ticăloși dintre oameni, cu toate că nu-i decît un animal." Basarab Cantacuzino își plimbă alene privirea iui grea, fără nici o sclipire, asta nu însemna deloc că mintea sa ar fi fost aidoma! "domnule dihrector, am aphreciat întotdeauna talentul dumnea voasthră înnăscut de, hm, să-i zicem, de a suphraviețui, de a depăși toate stăhrile phrimejdioase în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
adevărat că pare puțin acceptabil faptul de a limita orice alegere publică la o comparație între doar două soluții. Dar, chiar aban-donînd această condiție contestabilă, nu se rezolvă imposibilitatea revelată de Arrow. 4.2.2.3.2. Teorema imposibilității a Iui Sen Amartya Sen (în 1970) reia problema pusă de Arrow, renunțînd la al 5-lea postulat. Potrivit concepției sale, o regulă a alegerilor colective trebuie să respecte patru condiții: primele trei condiții ale lui Arrow (principiul unanimității, nondictaturii, nonlimitării a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
173 4.2.2.2. Funcția bunăstării sociale 174 4.2.2.3. Teoremele imposibilității ale lui Arrow și Sen 177 4.2.2.3.1. Teorema imposibilității a lui Arrow 178 4.2.2.3.2. Teorema imposibilității a Iui Sen 179 4.3. Teoria organizațiilor 180 4.3.1. Raționalitatea organizațiilor 182 4.4. Evaluarea și controlul activităților publice 183 4.4.1. Evaluarea activităților publice 184 4.4.2. Controlul politicilor publice 186 4.4.3. Teoria agentului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
majore din ultima perioadă amplificate de creșterea cursului valutar au făcut ca interesul populației pentru investiții de amploare să scadă. Nici proprietarii nu au reacționat suficient, în ciuda faptului că pe destul de multe segmente au fost atinse prețuri minime record în iuie. Totuși, ritmul de ieftinire a apartamentelor nu a compensat scăderea apetitului pentru achiziții din partea cumpărătorilor", a declarat, în comunicatul de pe site-ul imobiliare.ro, directorul general Adrian Erimescu. În București, prețul mediu al unei locuințe în luna iulie a atins
Preţurile locuinţelor în principalele oraşe au atins noi minime by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/51985_a_53310]
-
cade în nici unul din păcatele acestea (deși nu-i lipsește cinismul de a le trece în revistă pe câteva dintre ele în capitolul al doilea, și ultimul de altfel, al cărții). Dacă-i adăugăm și subtitlul, Un an din viața Iui Leon W., devine destul de limpede de ce. Preocupată fiind de latura morală, eseisticii lui Mihăieș îi lipsește moralismul păgubos. Într-un anume sens, toate cărțile lui (iar Despre doliu nu face excepție) amintesc de cele ale lui Lucian Raicu sau Livius
Utopia cărții by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6526_a_7851]
-
sat? Leana se apropie de gard și începe să-și facă cruci: -Vuulpe maică! Știi că azi zboară Rusaliile? -Nu știam bre! Acu aflu! -Da măiculiță! Mie îmi luară de lângă mine găina și zburară cu ea! Auzii că la ai Iui Ghindăroiu le luă o oaie și zburară cu ea de nu rămase nici urmă de oaie! -Eu cu Lia ascultam pe Leana cu gura căscată, neștiind dacă vorbește serios! Ea continuă: -Am uitat să pun usturoi și frunze de nuc
INGRID(6)- FRAGMENT (DEDICAT SĂRBĂTORII RUSALIILOR) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373608_a_374937]
-
despre darul sau harisma cunoașterii, oferită de Dumnezeu celor ce s-au curățit de patimi și au dat expresie în viața lor, virtuților. Pentru ei, treapta supremă de cunoaștere este "sfânta cunoștință cea mântuitoare", trăită ca o "gustare din dulceața Iui Dumnezeu". Astfel, ajungem în esența gnoseologiei creștine. Spiritualitatea răsăriteană vorbește despre darul sau harisma cunoașterii, ca fiind o stare harică deosebită la care ajung Părinții duhovnicești, ce se îndeletnicesc cu rugăciunea curată și neîncetată. În această stare, potrivit lui Calist Catafygiotul
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
nevoie una de alta. Atât în cunoaștere, cât mai ales în rugăciune, credinciosul trăiește legătura sa cu Dumnezeu într-o formă paradoxală prin profunzimea și, totodată, prin simplitatea ei. Cu alte cuvinte, atitudinea teologiei și spiritualității ortodoxe, în problema cunoașterii Iui Dumnezeu, este una existențială, angajându-l pe om în întregime, în întegritatea ființei sale, și aceasta deoarece "teologia trebuie să fie mai puțin o căutare de cunoștințe pozitive cu privire la ființa dumnezeiască, cât mai degrabă o experiență a ceea ce este mai
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
lui Dumnezeu decât numai acesta, care este de alt neam?"(Luca 17, 17-18). Lăsând la o parte faptul că cei nerecunoscători erau iudei, iar singurul recunoscător era samarinean, să remarcăm că recu �noștința, este desemnată în cuvintele "a da slavă Iui Dumnezeu"pentru binele pe care ni-l face, a mulțumi Lui. Pentru aceea, termenul frec �vent în traducerile ortodoxe ale Scripturii, când este vorba de recunoștință, este acela de "mulțumire"ca atestare a darului primit și îndato �rarea pe care
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
Leu, Carte și arte, 2010,George Rocă, Curentul Internațional, 14 aug.2010; Liviu Ofileanu, Agero,sept.2010, Daniel Lăcătuș în Cuib Literar, oct.2010, Lucian Manailescu, Ferestre , Mizil, Republica de proza, Londra, nov.201, Mircea Popa, în Gând Românesc, Albă Iuia 2011, Poeme în Mișcarea Literară din Bistrița, iunie 2011 Referință Bibliografica: Melania Cuc / Melania Cuc : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 193, Anul I, 12 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Melania Cuc : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
MELANIA CUC de MELANIA CUC în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367087_a_368416]
-
identic cu cel menționat anterior, dar cu evidențierea contrariului îl găsim în psalmul 143, 3-4 unde citim: "Doamne, ce este omul că Te-ai făcut cunoscut lui, sau fiul omului că-1 socotești pe el? Omul cu deșertăciunea se aseamănă. Zilele iui ca umbra trec". Un loc similar avem în ps. 102, 15-16, unde de asemenea stă scris: "Omul ca iarba, zilele lui ca floarea câmpului... Că vânt a trecut peste el și nu va mai fi și nu se va mai
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
Mai mare de-un bade, Ce-a muncit o viață, Și n-o vede că prin ceață, Ce știe a respecta, Și om și viața și pământ, Tot ce-i Bine și e Sfânt, Zâmbind și-a celui copil, Creșterii Iui se face util, Statuiându-l prin justețe, Iubindu-l cu acuratețe, Îi arătă ceea ce-i drept, I-arată cum să fie deștept, La greu să nu se îndoaie, Să iubească chiar de ploaie În sufletu-i astfel candid, Ne-aplecat la
NU-I NIMIC PREA MARE.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1821 din 26 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369948_a_371277]
-
handicap în prezentarea personajelor sale feminine. Așa stau lucrurile și cu românul „Puterea destinului” care cucerește în chip deosebit prin frumusețea și profunzimea gândirii și a stilului aforistic. Prof. univ. dr.. Ion Dodu BĂLAN Scriitor, critic literar, istoric, folclorist București, Iuie, 2014 Generoasă, cu rafinament și elegantă stilistica precum slovele făurite ale tălmăcirilor ce se ivesc cu atâta firesc și savoare din vârful condeiului, Rodica Elenă Lupu a creat cu inspirație, talent și tenacitate un univers inedit, caracterizat prin diversitate tematica
PROFIL DE SCRIITOR SAU „TAINELE MĂRII NU SE CUNOSC DE PE MAL” de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369299_a_370628]
-
sa și se exclude din sânul Bisericii, fie lasă să pară că se îndoiește, păstrând în același timp nădejdea de a dovedi adevărul și de a ajunge la el prin puterea minții sale; dar puterile minții nu ajung până la adevărul iui Dumnezeu și neputința omenească se manifestă în neputința de a dovedi. A nu accepta decât Scriptura și a întemeia Biserica doar pe ea, înseamnă în realitate a respinge Biserica și a spera să o creezi din nou prin puterile tale
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS – ÎN VIZIUNEA TEOLOGULUI ORTODOX RUS ALEXANDRU HOMIAKOV [Corola-blog/BlogPost/357117_a_358446]
-
sensul opreliștii din Vechiul Testament. Dar icoana (acest mod de a scrie în culori numele lui Dumnezeu) sau imaginea sfinților Săi, fiind făcută din iubire, nu este interzisă de Duhul adevărului. Să nu spui: „vor trece creștinii la idolatrie", căci Duhul iui Iisus Hristos, Care păzește Biserica, este mai înțelept decât înțelepciunea ta calculată. De aceea tu poți fi mântuit chiar fără icoană, dar nu ai dreptul să respingi icoanele. Biserica primește orice ritual care exprimă năzu �ința duhovnicească spre Dumnezeu, la
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS – ÎN VIZIUNEA TEOLOGULUI ORTODOX RUS ALEXANDRU HOMIAKOV [Corola-blog/BlogPost/357121_a_358450]
-
în noi prin Iisus Hristos, fie în credință, fie în nădejde sau în iubire; noi nu facem decât să ne supunem lucrării Sale; dar nimeni nu se supune în întregime. De aceea mai trebuie și îndreptarea prin Patimile și sângele iui Iisus Hristos. Cine mai poate vorbi despre meritele sale proprii sau despre o rezervă de merite prisositoare și de rugăciuni? Doar cei care mai trăiesc sub legea robiei. Tot ceea ce este bun, este împlinit în noi de către Iisus Hristos, noi
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS – ÎN VIZIUNEA TEOLOGULUI ORTODOX RUS ALEXANDRU HOMIAKOV [Corola-blog/BlogPost/357121_a_358450]
-
dorește ca banii pe care ii câștigă să îi dăruiască tatălui său, pentru a înlocui pierderea pe care acesta o avusese cu afacerea sa. Așteaptă emoționat Ziua Recunoștinței, când, în fața întregii familii, a lui Lee și a Abrei, îi oferă Iui Adam toți banii câștigați. Dar, ca in povestea lui Cain si Abel, darul lui este refuzat, iar vorbele tatălui îl lovesc: „N-am să-i vreau niciodată. Aș fi fost atât de bucuros dacă mi-ai fi putut da ceea ce
John Steinbeck: La răsărit de Eden. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339290_a_340619]