93 matches
-
ordinea în numele dreptății și atunci nu vei mai avea nici o societate înlăuntrul căreia să poți pronunța cuvîntul dreptate. Dar și invers, cînd, din dorința de a asigura ordinea, ajungi să emiți și să aplici cu scrupulozitate prea multe legi (summum ius, summa iniuria), atunci nu numai că dreptatea e inexistentă, dar în plus chiar și ordinea va avea de suferit. Hățișul legislativ este tot atît de distrugător ca și vidul legislativ: naște haos, iar haosul împinge nedreptatea la o treaptă insuportabilă
Capcanele dreptății by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10518_a_11843]
-
divină" în pricini penale și civile. Părțile adverse se înfruntau personal sau (cînd era vorba de clerici, femei sau mari feudali) prin reprezentanți. În Moldova și }ara Românească "duelul judiciar" nu a prea fost practicat și nu este atestat în ius valachicum. Totuși, în documente folclorice au supraviețuit unele ecouri ale "duelului judiciar", dar nu cu arme, ci prin "luptă/trîntă voinicească". Cînd în basme sau balade eroii au de ales să se înfrunte "în săbii", "în puști" sau "în luptă
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
Alpii Iulieni” sau „Alpii Iulii”; p. 64, nota 19: „The letter to Aëtius mentions Julian’s amnesty for dissident Christians” - p. 137, nota 19: „Scrisoarea către Aëtius menționează amnistierea de către Iulian a creștinilor răsculați (sic!) /corect, „disidenți” - n.n./”; p. 73: „Ius senatorum et auctoritatem eius ordinis...” (‘The right of the senators and the authority of the class...’) - p. 153-154: „Ius senatorum Eteocles (sic! pentru et) auctoritatem eius ordinis... („Dreptul senatorilor și autoritatea acelei clase (sic!) /în loc de „acelui ordin” - n.n./...”)”; p. 79
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
sa întregurile vrăjite: al lumii și al meu, care, acum, închipuiau o pereche, dincolo și mai departe de orice popi, fără tălmăcire și fără violență. Și așa, fără s-o fi știut, romanul lui García Márquez s-a bucurat de ius-ul primae noctis, asupra mea, pînă cînd m-a preschimbat în cavalerul tristei figuri al sfîrșitului său. Și l-am primit pe de-a-ntregul, și am fost, "niciodată înc-odată", una cu el: post scriptum omne animal triste. Cum s-o
Heimatograma by Călin-Andrei Mihăilescu () [Corola-journal/Imaginative/11461_a_12786]
-
o însușim corect (sau cât mai corect, cel puțin); "a noastră" are sensul nu de a o stăpâni, ci mai degrabă de comodat, fiind obligați să ne comportăm față de ea asemenea unui bun proprietar, s-o sporim chiar, însă fără ius abutendi. A folosi cuvintele cu o indiferență manifestă față de sensurile ce le sunt posibile înseamnă o sărăcire a lor. De la a crede am trecut la a avea; proprietatea ca formă de credință contemporană. De altfel una eficientă în plan pragmatic
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
argumentarea obligativității juridice, obiectul liberului arbitru. Kant este considerat inițiatorul erei pozitivismului juridic. În Introducere În teoria dreptului, Immanuel Kant dă o definiție clară conținutului acestei teorii: „Totalitatea legilor pentru care este posibilă o legislație exterioară se numește teoria dreptului (Ius)”. Putem vorbi de drept pozitiv, atunci când o astfel de legislație este reală, iar cel care se ocupă de drept se numește expert juridic (Iurisconsultus). Immanuel Kant distinge, așa cum procedează În toată opera sa, Între planul empiric și cel transcendental, - universal
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
mea (originară sau ulterioară) este În comun cu a celorlalți”. Prin acest tip de posesiune comună se presupune un liber arbitru al tuturor, și nu unul unilateral, și totodată se interzice oricărui alt posesor Întrebuințarea privată a lucrului. Dreptul real (ius reale) nu poate funcționa decât În societatea civilă, deoarece, un om izolat nu poate poseda un obiect exterior, neexistând nici un raport de obligativitate Între el ca persoană și celelalte lucruri exterioare ale naturii. Deci, prin noțiunea de „drept real, nu
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
un om izolat nu poate poseda un obiect exterior, neexistând nici un raport de obligativitate Între el ca persoană și celelalte lucruri exterioare ale naturii. Deci, prin noțiunea de „drept real, nu se Înțelege, de altfel, doar dreptul asupra unui lucru (ius in re), ci și totalitatea legilor referitoare la ceea ce este al meu și al tău real”. Potrivit lui Kant, prima achiziționare a unui lucru nu poate fi decât cea a pământului, care, raportat la bunurile mobile, este o substanță, pe când aceste
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
civilă (status civilis), iar ea este posibilă doar Într-un stat, dând naștere la existență socială. De asemenea, avându se În vedere și relațiile dintre popoare, dreptul public mai poartă și denumirea de drept de stat internațional sau drept cosmopolit (ius gentium sau ius cosmopoliticum). Immanuel Kant accentuează faptul că principiile dreptului public sunt a priori. Distanțându-se de Jean Jacques Rousseau, consideră că starea naturală este lipsită de justiție. Omul trebuie să depășească această stare, În care fiecare se conduce
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Ordinul nr. 23/15/2021 a fost emis în temeiul dispozițiilor art. 13 lit. a), așa cum au fost modificate de OUG nr. 192/2020, reclamantul a concluzionat că acesta este un act juridic subsecvent, astfel că intervine principiul resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis. Prin urmare, incidența acestui motiv de nulitate face ca analiza celorlalte motive invocate prin cererea introductivă și notele ulterioare de ședință să devină superfluă. Reclamantul a solicitat să se menționeze în dispozitiv că, în ipoteza rămânerii definitive a hotărârii
SENTINȚĂ nr. 139 din 21 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263123]
-
147. Rezolvarea raporturilor juridice dintre părți presupune, în mod necesar, o aplicare a normei de drept la situația de fapt, pentru că acesta este conținutul funcției jurisdicționale, respectiv de a spune dreptul situației de fapt (da mihi factum dabo tibi ius), așa încât evaluarea compatibilității unei calificări juridice făcute în legătură cu un raport juridic concret și o dezlegare impersonală a unei chestiuni de drept, prin intermediul instrumentului procedural reglementat de art. 519 și următoarele din Codul de procedură civilă, constituie
DECIZIA nr. 31 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273361]
-
precum Zoroastru, toga praetexta fiind aici simbolul rafaelit menit să sublinieze și să individualizeze calitatea de mag, de sacerdot al anticelor mistere. În afară de Zoroastru, un singur personaj îndeplinește acest criteriu, fiind în întregime îmbrăcat în alb. El a fost acceptat (ius non scripta) de toate siteurile de popularizare de pe Internet, în frunte cu Wikipedia, fără a se indică vreo sursă documentara cu Hypatia din Alexandria, femeia filosof a atichității păgâne, si asta în ciuda asemănării izbitoare a personajului din frescă cu Portretul
Un get la Școala din Atena by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3719_a_5044]
-
administrativ și judecătoresc, vornicul de târg având competența să judece pricinile ivite în hotarele acestor sate. Satele boierești. Fără îndoială, încă înainte de constituirea statelor feudale, multe din sate au fost aservite sau cumpărate de mari familii feudale. În baza lui ius eminens, după constituirea statelor feudale, domnul le-a recunoscut aceste drepturi de proprietate asupra satelor. Satele mănăstireștierau proprietatea mănăstirilor și erau administrate de egumenul mănăstirii. Hrisoavele de imunitate privind satele mânăstirești erau mai largi decât în cazul satelor boierești. Satul
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
formulată, interpretarea dată dispozițiilor art. 23 din Legea nr. 554/2004 tinde să confere, în domeniul interpretat, caracter absolut principiului anulării actului subsecvent (actul administrativ individual) ca urmare a anulării actului inițial (actul administrativ cu caracter normativ) - resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis. ... 67. Observând că, în materie civilă, dispozițiile art. 1.254 alin. (2) din Codul civil consacră expres efectele nulității și stabilesc că „Desființarea contractului atrage, în condițiile legii, și desființarea actelor subsecvente încheiate în baza lui“, Curtea precizează că, potrivit
DECIZIA nr. 208 din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299748]
-
acesta. Numai când este justă o lege merită considerație. El apără justiția împotriva dreptului, afirmând că "există uneori nedreptăți rezultate dintr-un anumit abuz al legii și dintr-o interpretare extrem de ingenioasă, dar înșelătoare a dreptului. De aceea maxima summum ius, summa iniuria (maximum de drept, maximum de injustiție) a devenit un proverb intrat în uz"220. Anterioritatea legii în fața justiției este susținută de Rousseau care afirma că "numai legii îi datorează oamenii dreptatea și libertatea. Acest instrument providențial rezultat din
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
de fapt noțiuni complementare în justificarea conceptului de "drept", iar "pedeapsa", ca instrument de constrângere, nu se opune libertății persoanei, fără de care nu putem vorbi despre demnitatea umană 95. Realizarea practică a constrângerii este încredințată statului care are exercițiul lui ius punienti. Dreptul de a împiedica prin forță comiterea unei violențe revine persoanelor fizice individuale, însă pedeapsa nu o poate aplica decât statul, deoarece numai el poate emite legi pozitive 96. Legislatorul este persoana împuternicită și obligată să asocieze legea cu
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
eine kommunistische Regierung aufzuzwingen, um einen Baustein mehr in einen cordon sanitaire zwischen der Sowjetunion und Mitteleuropa einzusetzen. Die rechtliche Basis einer solchen Einmischung war nicht vorhanden, wenn man vom alten, in der Neuzeit moralisch immer mehr in Mißkredit geratenen ius gladii, das Recht des Eroberers, früher „Recht des Schwertes“ genannt, absieht. Zwar geschehen solche Interventionen auch heute - Israel hält seit Jahrzehnten, trotz internationaler Proteste, die Golanhöhen besetzt, eine Besetzung, die von der Staatengemeinschaft nicht anerkannt wird, oder: die USA hatten
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Schesaei. Saxonis Transilvani, Ruinae Pannonicae. Libri quatuor. Statum rei publicae et religionis in Ungaria et Transsilvania temporibus Joannis Sigismundi ZĂpolya complexi. Ex editione Wittenberg. Ann. MDLXXXI recusi. Acceserunt nunc notitia litteraria de Schesaeo, notae deinde et excursus ad historiam et ius publicum Transsilv. adtinentes cum indice critico duplici opera Josephi Caroli Eder. Scholae Normalis Cibiniensis Directoriis. Cibinii. Typis sumtibusque Martini Hochmeister, MDCCXCVII; ediția princeps a apărut în 1571, și nu în 1581 cum rezultă din foaia de titlu a acestui volum
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
răposații prinți sunt asemănați cu Castor și Pollux ... Merge încet, cu preotesele după ea. Și mai important este însă rolul jucat de noile construcții care au fost recent integrate în for, ca mărturie a politicii imperiale. Dincolo de porticul lui Ga ius și Lucius, pe care-l cunoaște doar din auzite, se înalță tem plul dinastic al divinului Iulius, așezat între cele două arcuri triumfale care sărbătoresc victoria lui Augustus de la Actium și succesul său în Parția. Totul conceput ca o idee
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
poate înceta printr-o decizie majoritară a contractanților (art. 422 din Tratatul de la Versailles, art. 26 din Pactul Societății Națiunilor, art. 108 din Carta O.N.U. ș.a.). Limitările aduse acestui drept ipoteza în care tratatul constituie o normă de ius cogens, drepturile pe care le au statele terțe (pacta tertius nec prosunt), cazul tratatelor prin care se prevede un beneficiu general, ori al celor generale, nu funcționează atâta vreme cât, printr-o nouă convenție sau în orice alt mod, se menține libertatea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
această dimineață. Metus corda glaciat - frica îngheață inimile; dialogarum libertate gestiendum - trebuie să ne lăsăm duși de libertatea dialogurilor; glabraria - femeie îndrăgostită de un sclav depilat (glaber, sclav tânăr depilat, amant al unui bărbat), jecmănită de acesta de toată averea; ius gladii - drept de viață și de Moarte; gladium recondere in vaginam - a vârî sabia în teacă; ex hanc maxima libertate tyrannus gignitur - din această libertate nemărginită ia naștere tirania; ad maiora natura nos genuit - natura ne-a creat pentru lucruri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
realizează o reformă. Tot în epoca preexilică, se pare că regelui îi revenea un fel de patronaj asupra templului din Ierusalim, ceea ce îl obliga să finanțeze întreținerea edificiilor cu bani publici, și totodată să îndeplinească funcțiunile de mare preot și ius reformandi. De altfel, același lucru se întâmpla și în cazul regilor fenicieni, ceea ce i-a făcut pe unii savanți să afirme și că data începutului și a sfârșitului lucrărilor de construcție a templului reflectă elemente din ciclul anual al zeului
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
Liber Amicorum DREPTUL mai presus de toate (ubi societas, ibi ius) EDITURA JUNIMEA IAȘI 2008 Inițiatori ai omagierii și, totodată, coordonatori ai volumului: Andrei Popescu Aurel Preda Dumitru Țâncu Moto Ergo: Nemo censetur legem ignorare ! Fiat iustitia ! PARTEA I A) Personalitatea și contribuția prof. univ. dr. ION M. ANGHEL la dezvoltarea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
umane. "De perfecțiunea legilor depinde virtutea cetățenilor, iar perfecțiunea legilor depinde de progresele omenești. Pentru a fi cinstit, trebuie să fii luminat" (Cl. A. Helvetius). Nu există și nici nu s-ar putea imagina o societate fără reguli de conduită (ius), care să li se aplice oamenilor și care trebuie să fie respectate de ei (iustitia). Legea reprezintă pentru oameni, un datum sau un sine qua non, precum oxigenul pentru viețuitoare, pentru că orice persoană, oricare i-ar fi profesia, gradul de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
cu timpul, o seamă de convenții adoptate sub auspiciile Conferinței de la Haga de drept internațional privat nu mai prevăd inserția în dreptul intern al statelor părți a regulilor stabilite de aceste convenții după demersul clasic al unificării convenționale a dreptului privat (ius unum, lex multiplex), ci dispun aplicarea de către statele părți a convenției, adică a normelor sale cu titlu de reguli de drept internațional privat convenționale care ar putea coexista cu regulile de drept internațional privat naționale, ale fiecărui stat parte, partajându
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]