325 matches
-
dar ei nu poposeau niciodată în satul acela de la marginea pustiei, că n-aveau ce găsi folositor acolo. De data aceasta, poate s-ar fi întâmplat la fel și cu acești oameni, așa cum se întâmpla adesea cu toate grupurile de izraeliți care se îndreptau către Ierusalim. Iar omul amărât, sfârșit, care stătea la marginea drumului în fața casei sale, ar fi stat acolo mult și bine, neluat în seamă, nefiind nimic pe chipul lui, sau prin preajma casei sale, care să ofere interes
SMOCHINUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1434460462.html [Corola-blog/BlogPost/374810_a_376139]
-
trebuie acordată evreilor decît pe bază de cereri individuale și fiecare caz în parte să fie analizat. Esența concepției lui Eminescu despre evrei este cuprinsă într-un articol (Dacă proiectul majorității, 7 iulie 1879): “Nu există dar români de rit izraelit, pentru că nu există izraeliți cari-n familie să vorbească românește, pentru că nu există izraeliți cari să intre în relații de căsătorie cu românii, c-un cuvînt evreul e evreu, se simte evreu și pînă acuma nici n-a voit să
XENOFOBIA LUI EMINESCU de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Xenofobia_lui_eminescu_radu_parpauta_1326636873.html [Corola-blog/BlogPost/348222_a_349551]
-
pe bază de cereri individuale și fiecare caz în parte să fie analizat. Esența concepției lui Eminescu despre evrei este cuprinsă într-un articol (Dacă proiectul majorității, 7 iulie 1879): “Nu există dar români de rit izraelit, pentru că nu există izraeliți cari-n familie să vorbească românește, pentru că nu există izraeliți cari să intre în relații de căsătorie cu românii, c-un cuvînt evreul e evreu, se simte evreu și pînă acuma nici n-a voit să fie altceva decît evreu
XENOFOBIA LUI EMINESCU de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Xenofobia_lui_eminescu_radu_parpauta_1326636873.html [Corola-blog/BlogPost/348222_a_349551]
-
să fie analizat. Esența concepției lui Eminescu despre evrei este cuprinsă într-un articol (Dacă proiectul majorității, 7 iulie 1879): “Nu există dar români de rit izraelit, pentru că nu există izraeliți cari-n familie să vorbească românește, pentru că nu există izraeliți cari să intre în relații de căsătorie cu românii, c-un cuvînt evreul e evreu, se simte evreu și pînă acuma nici n-a voit să fie altceva decît evreu” . Marius Mioc spune pe blogul său (eu nu sînt aici
XENOFOBIA LUI EMINESCU de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Xenofobia_lui_eminescu_radu_parpauta_1326636873.html [Corola-blog/BlogPost/348222_a_349551]
-
plutește într-un abis, că dincolo de el se află limanul norocos al făgăduinței, un pustiu confuz de unde un Rabin sau un Moise, cu toiagul în mâini, îi făcea semne să se apropie. Șatra i se păru a fi un trib izraelit în pustiu, așa cum și-l imagina ea când asculta povestirile tatălui său, în zilele de Pesah. Simți că nu mai are aer și se prăbuși fără cunoștință, sub arșița fierbinte a soarelui necruțător. * Când deschise ochii, nu a realizat unde
(II) ?' IAȘI, IUNIE, 1941 de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1495208302.html [Corola-blog/BlogPost/372134_a_373463]
-
se „construiește” religia și autonomia ei în raport cu societatea. Și acest „cult” luptă pentru a câștiga adepți, nu tolerează „revizionismul”, are o „inchiziție” și ca în orice credință, sensibilitatea fidelilor nu poate fi înțeleasă decât de cei uniți de sacralizarea Holocaustului - izraeliții, protestanții și mai nou ortodocși moldo-valahi. Curând acest cult se va practica și la București, cu toate că tranziția de la vechia izolare încă nu s-a încheiat. Românii nu sunt pregătiți de a dialoga cu Roma și a ieși în lume. Benedict
2013) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 by http://confluente.ro/Viorel_roman_benedict_xvi_2_viorel_roman_1361695289.html [Corola-blog/BlogPost/359336_a_360665]
-
în anul 1214, micul târg de frontieră strălucește astăzi sub emblema „Municipiul Salonta” premiată recent la Gala Top Branduri din Bihor, prin titlul de excelență acordat primarului După ce sâmbătă, 7 iunie 2014, autoritățile au descoperit o placă comemorativă la Obeliscul izraelit ridicat în semn de omagiu pentru cinstirea memoriei victimelor Holocaustului, marcând astfel 70 de ani de la tragicul moment al deportării evreilor din Salonta și din Transilvania de Nord, în lagărul de la Auschwitz-Birkenau, Duminică, 8 iunie, de la ora 16:00, la
SUNET DE RUSALII ÎN INIMA SALONTEI MARI de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 by http://confluente.ro/Sorin_petrache_1402384669.html [Corola-blog/BlogPost/361994_a_363323]
-
Salonta” premiată recent la Gala Top Branduri din Bihor, prin titlul de excelență acordat primarului Török László pentru cele mai multe locuri de muncă generate prin eficiența investițiilor atrase.După ce sâmbătă, 7 iunie 2014, autoritățile au descoperit o placă comemorativă la Obeliscul izraelit ridicat în semn de omagiu pentru cinstirea memoriei victimelor Holocaustului, marcând astfel 70 de ani de la tragicul moment al deportării evreilor din Salonta și din Transilvania de Nord, în lagărul de la Auschwitz-Birkenau, Duminică, 8 iunie, de la ora 16:00, la
SUNET DE RUSALII ÎN INIMA SALONTEI MARI de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 by http://confluente.ro/Sorin_petrache_1402384669.html [Corola-blog/BlogPost/361994_a_363323]
-
sa nu sfredeleasca oi sa stăruiască atât de mult pe lângă puteri spre a căpăta drepturi politice pentru coreligionarii lor din România, încât să ne silească a li le da. Asta ar duce la caderea actualului minister (guvern). Acum câteva luni, izraeliții se mai bucurau aici de câteva simpatii în unele cercuri, dar de când au făcut atâta tămbălău în Europa, de când presa evreiasca din toate țările atăca cu înverșunare România ori vrea sa obțină cu sila emanciparea evreilor, ei n-au nimic
CAP. 3 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Dosarele_secrete_al_istoriei_romaniei_cap_3.html [Corola-blog/BlogPost/355858_a_357187]
-
în întreaga lume, dar, mai presus de orice, trebuie să facem acest lucru pentru simplul motiv că palestinienii merită să aibă propriul lor stat. (EL) Domnule Președinte, se pare că sugestiile făcute de Secretarul de Stat al Statelor Unite ale Americii izraeliților, în timpul vizitei acestuia, includ sistarea construirii și extinderii așezărilor în Cisiordania, deschiderea blocajelor stradale, oprirea construirii zidului și expulzarea palestinienilor din Ierusalimul de Est, iar în ceea ce privește Gaza, acordarea permisiunii de a importa ciment și materiale de construcție, necesare pentru reconstrucția regiunii
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
construirii zidului și expulzarea palestinienilor din Ierusalimul de Est, iar în ceea ce privește Gaza, acordarea permisiunii de a importa ciment și materiale de construcție, necesare pentru reconstrucția regiunii. Acestea sunt sugestii bune, însă se pare că nimeni nu le dă ascultare, deoarece, în timp ce izraeliții nu permit intrarea acestor materiale în Gaza, aceștia nu ezită să exploateze în mod ilegal trei pătrimi din materialele furnizate industriei israelite a construcțiilor din Cisiordania, distrugând fără milă mediul natural înconjurător, în timp ce proprietarii de drept ai pământului nu au primit
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
românești după cucerirea independenței de stat 4.2 Conținuturi: - Constituirea și consolidarea statului român modern, 1859-1881; principalele instituții (monarhie, parlament, guvern) - Statul - agent al modernizării, până Ia primul război mondial - Românii din afară granițelor *Studiu de caz (la alegere): Statutul izraeliților, înainte și după Congresul de la Berlin; Spiru Haret și modernizarea învățământului românesc 5. Unitate și diversitate în România Mare 5.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: - Marea Unire, România Mare, stat național unitar - unificare administrativă, egalitate politică, reformele legislative
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
societății românești după cucerirea independenței de stat 4.2 Conținuturi: - Constituirea și consolidarea statului român modern, 1859-1881; principalele instituții (monarhie, parlament, guvern) - Statul - agent al modernizării, până Ia primul război mondial - Românii din afara granițelor *Studiu de caz (la alegere): Statutul izraeliților, înainte și după Congresul de la Berlin; Spiru Haret și modernizarea învățământului românesc 5. Unitate și diversitate în România Mare 5.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: - Marea Unire, România Mare, stat național unitar - unificare administrativă, egalitate politică, reformele legislative
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
658 ortodocși (34,96%), 357 greco-catolici (18,96%), 40 mozaici (2,12%), 6 evanghelici (luterani) și 16 de religie nedeclarată. În anul 1936 populația din Cacica era împărțită astfel după confesiunea religioasă: 950 romano-catolici, 700 greco-catolici, 500 ortodocși și 35 izraeliți. În anul 1940, după cedarea Basarabiei și a nordului Bucovinei către URSS, mulți ucraineni din Cacica au emigrat în Germania, unde au fost încorporați în Wehrmacht și luați pe front. Desființarea Bisericii Române Unite cu Roma prin decretul nr. 358
Biserica greco-catolică din Cacica () [Corola-website/Science/320678_a_322007]
-
asemenea în totalitate greco-catolică . Comunitatea rămâne aproape integral greco-catolică cu 231 de credincioși în 1880, 314 - în 1900, 507- în 1941 . Recensământul din 1880 indică în satul Cătălina, alături de greco-catolici, 2 reformați, iar cel din 1900 - un reformat și 6 izraeliți, situație care corespunde structurii etnice a populației întru-totul. Recensământul din 1941, realizat de autoritățile din Ungaria pentru Transilvania de Nord, indică, în Cătălina, o populație de 511 de locuitori din care 507 greco-catolici, un ortodox și 3 reformați. Populația de
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
locuitori greco-catolici și 267 locuitori reformați. În anul 1890 localitatea avea 433 locuitori din care: 177 maghiari, 1 german, 247 români și 8 locuitori cu alta naționalitate. Încadrarea lor confesionala, din același an:: 18 romano-catolici, 248 greco-catolici, 155 reformați, 11 izraeliți și o persoană de altă religie. Economia așezării este preponderent agrara, cultivarea pământului și creșterea animalelor fiind activitatea de bază a majorității locuitorilor.
Sălățig, Sălaj () [Corola-website/Science/301830_a_303159]
-
Paris, sub forma unei proprietăți, al cărei uzufruct trebuia să îi revină lui Elie Miriam Delaborde (fiul său natural). Dar, printr-un codicile revocă acest legat și cere ca uzufructul să fie acordat Societății de patronaj a muncitorilor și ucenicilor izraeliți (4 bis rue des Rosiers), instituție recunoscută din 1878 ca fiind de utilitate publică. Mai lasă o rentă anuală de 800 de franci Secțiunii de muzică de la Institut, pentru înființarea unui concurs anual de pian, ce trebuia să înceapă la
Charles-Valentin Alkan () [Corola-website/Science/298337_a_299666]
-
30 căsătoriți, 5 văduvi), 95 femei (49 necăsătorite, 34 căsătorite, 12 văduve). 1869: 225 locuitori, români greco-catolici 1880: 41 case, 186 locuitori (181 români, 3 unguri, 2 de alte naționalități); erau 176 greco-catolici, 3 ortodocși, 1 romano-catolic, 2 reformați, 4 izraeliți; 1890: 236 locuitori (224 români, 10 unguri, 2 de altă naționalitate); dintre locuitori 216 erau greco-catolici, 7 romano-catolici, 13 izraeliți 1894: 220 locuitori La recensământul agricol din anul 1895, Prodăneștiul era consemnat cu următoarele date privind avuția satului: erau 72
Prodănești, Sălaj () [Corola-website/Science/301825_a_303154]
-
186 locuitori (181 români, 3 unguri, 2 de alte naționalități); erau 176 greco-catolici, 3 ortodocși, 1 romano-catolic, 2 reformați, 4 izraeliți; 1890: 236 locuitori (224 români, 10 unguri, 2 de altă naționalitate); dintre locuitori 216 erau greco-catolici, 7 romano-catolici, 13 izraeliți 1894: 220 locuitori La recensământul agricol din anul 1895, Prodăneștiul era consemnat cu următoarele date privind avuția satului: erau 72 de gospodării care dețineau 239 iugăre de pământ arător, 18 iugăre de grădini, 106 iugăre de fânațe, 134 iugăre de
Prodănești, Sălaj () [Corola-website/Science/301825_a_303154]
-
20 bivoli, 58 porci, 47 capre, 134 oi, 274 păsări și 13 coșnițe de albine. 1900: 58 case, 274 locuitori (261 români, 11 unguri și 2 germani); 261 din aceștia aveau religia greco-catolică, 8 romano-catolică, 3 reformată și 2 erau izraeliți. Hotarul satului în 1900 cuprindea următoarele terenuri: "Coastea Mihuț, Clejia Popii, Balta Pescilor, Cânepiște, Lunca, Vârful Șanț și Valea Vacii." 1906: 326 locuitori 1910: 71 case, 350 locuitori (308 români, 35 unguri și 7 de altă naționalitate); statistica arată că
Prodănești, Sălaj () [Corola-website/Science/301825_a_303154]
-
Clejia Popii, Balta Pescilor, Cânepiște, Lunca, Vârful Șanț și Valea Vacii." 1906: 326 locuitori 1910: 71 case, 350 locuitori (308 români, 35 unguri și 7 de altă naționalitate); statistica arată că 316 erau greco-catolici, 22 romano-catolici, 7 reformați și 8 izraeliți. 1914: 366 locuitori 1920: 336 locuitori (323 români, 13 unguri), 71 de case 1930: 334 locuitori (330 români și 4 evrei); existau 322 greco-catolici, 7 ortodocși, 4 izraeliți și 1 baptist 1941: 348 locuitori (346 români,1 ungur și 1
Prodănești, Sălaj () [Corola-website/Science/301825_a_303154]
-
statistica arată că 316 erau greco-catolici, 22 romano-catolici, 7 reformați și 8 izraeliți. 1914: 366 locuitori 1920: 336 locuitori (323 români, 13 unguri), 71 de case 1930: 334 locuitori (330 români și 4 evrei); existau 322 greco-catolici, 7 ortodocși, 4 izraeliți și 1 baptist 1941: 348 locuitori (346 români,1 ungur și 1 de altă naționalitate); 342 erau greco-catolici, 5 ortodocși, 1 reformat. 1956: 363 locuitori 1966: 352 locuitori (351 români și unul de altă naționalitate) 1977: 354 locuitori români 1992
Prodănești, Sălaj () [Corola-website/Science/301825_a_303154]
-
pentru viitorul redacției "Pseudo-Românului"”. Eminescu mărturisea că în mod intenționat a lovit „în instinctele bastarde ale acelor străini, românizați de ieri alaltăieri”, care fără pregătirea necesară își permiteau să comenteze producțiile scriitorilor români „cu acea cârnire din nas proprie scriitorilor izraeliți din toate țările, cu acea suficiență care se crede superioară oricui”. În felul acesta defectele lor înnăscute vor fi temperate „pentru a nu deveni stricăcioase vieții noastre publice”. Eminescu mai afirma că modul în care se reflecta persoana lui în
Mihai Eminescu, jurnalist politic () [Corola-website/Science/314064_a_315393]
-
născut la Timișoara din părinți evrei moldoveni :Jean Rothenstein, născut la Fălticeni, și Liza născută Walder, din Galați. A studiat la Liceul C.D. Loga din orașul natal, de unde a fost exclus în urma legilor rasiale în anul 1940, apoi la Liceul Izraelit din localitate, unde a fost, între altele elevul matematicienei Maria Neumann. A lucrat în acea perioadă și la un lagăr de muncă forțată. Pasionat de științe, dar și de literatură, muzică și alte domenii culturale, a fost foarte activ în
Bernhard Rothenstein () [Corola-website/Science/333739_a_335068]
-
personalitate în viața multiculturală și socială a Timișoarei, Kastriener s-a afirmat și ca un reprezentant de frunte al comunității evreiești din localitate. Alături de dr. Adolf Vertes, președintele Comunității evreilor, și alții, a făcut parte din fondatorii și promotorii Liceului izraelit din Timișoara, care a luat ființă după unirea Banatului la România.În 1929 a fost ales membru al Societății literare maghiare „Arany János”. În calitatea de șef al departamentului cultural al comunității evreiești, Kastriener a cultivat tradiția iudaică și relații
Samuel Kastriener () [Corola-website/Science/335358_a_336687]