290 matches
-
cu importante evoluții de-a lungul timpului - a termenilor cei mai uzitați în relația muncă-răsplată. Materialul documentar vast care a stat la baza acestei curajoase întreprinderi - o mare parte din el inedit -, documente oficiale de o bogăție onomasiologică uimitoare (hrisoave, izvoade, catastife, răvașe, țidule, pravile, arătări, așezăminte, bugete, nizamuri, norme, rezoluții, danii, diete, tocmeli etc.), a condus-o pe cercetătoare deseori la confluența mai multor domenii de cercetare și, implicit, la relevarea unor aspecte extralingvistice deosebit de interesante. Interpretarea nuanțată a faptelor
Despre strămoșii salariului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15016_a_16341]
-
cele mai interesante și viabile scrieri ale sale sunt nuvelele Elegie pentru Ana-Maria, o povestire despre consecințele războiului, o compătimire reflectată sadovenian într-o comuniune cu natura, prea filosofardă pe alocuri din dorința de a depăși lirismul, și ampla nuvelă Izvodul zilei a patra, bine construită și atentă la reverberațiile fiorului dramatic. Aici se vede că Vasile Vasilache a absolvit cursurile superioare de scenaristică la Moscova. Însă prestigiul scriitorului provine din ceea ce Mihai Cimpoi numește ,disponibilitatea carnavalescă" și ,filiația directă cu
Un roman comic izvodit dintr-o snoavă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11562_a_12887]
-
transpune în cântec, asemenea lui Calidasa și Homer, universul frumuseților inteligibile, "lumea cea gândită" - "atunci lumea cea gândită pentru noi avea ființă" -, adică lumea ideilor platonice: "Nu-i acea altă lume a geniului rod căreia lumea noastră e numai un izvod.. frumoasă ea cuprinde pământ, ocean, cer în ochi la Calidasa, pe buza lui Omer". (Icoană și privaz) A găsi frumuseți și sensuri noi în toposuri consacrate este un har poetic. Eminescu prin motivele utilizate, în cazul de față Orfeu, se
Istoricul și harul orfeic by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Imaginative/12329_a_13654]
-
în mormânt. Un pă valah dă mâna cu ânt să dea pământ și leagănul ridică la goarne îngerești înjefuit argintul albinei din povești captivă născând faguri în tremur stins răsfrânt la scăpărări fugare în stupul cât un schit de unde trei izvoade - trei trepte își deschid Stăpân al lumii Tatăl cu Fiul lângă El și Sfântul Duh - aůra/ împărechiat inel iluminând troița: o Mamă și un Prunc un prunc sugând de-apururi înaltul din adânc pământul legănându-și pre/clasicul mormânt.
Poezie by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/12466_a_13791]
-
zăpezi de in îi iese cu plinul plin Maica Domnului Emin surâsul luceafărind mângâie cu miere vin mâni mioape lemurin împământenit colind brăduță cum ai cusut ii cu nori înrâurați îngerilor inspirați le vei coase zbor căzut Ochiul Mare la izvod vatră-nscrie prin ochean într-un spațiu dochiean rază centru și prohod născătoare lăcrimări cercul astrului blajin îl închid și ninge spini Maica florilor de măr strâng troiene în cununi cât în urma ei rămân cu o vamă mai bătrân zăbava să
Maica florilor de măr by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/14250_a_15575]
-
Astfel, catalogul lui Marcel Lupșe, deși a însoțit o remarcabilă expoziție care a inaugurat galeriile Liceului ,,Corneliu Baba" din Bistrița, este, în esență, un obiect perfect autonom. Realizat în două planuri sensibil autonome, unul care se referă, prin reproducerea cîtorva izvoade folosite de către iconarii pe sticlă, la spațiul memoriei culturale, iar celălalt la momentul de astăzi al picturii lui Lupșe, la interesul său manifest pentru un fel de memorie a lumii vegetale, pentru plantele care capătă o anume hieratică prin uscăciune
Artă și parteneriat by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16240_a_17565]
-
Nu se pomenește-n lume mai a dracului otravă"). Adevărul fabulei, adică al limbajului esopic, e întotdeauna cu două tăișuri: "E țesut în frumusețea graiului, cu meșteșug./ Poate fi când poezie, când surâs, când pișcătură,/ După cum se-ntoarce acul și izvoadele te fură,/ Altădată-n căptușeală, pe furiș, dar azi pe față./ Alte timpuri, alte vorbe, altă lume, altă viață". Avem aici, cum nu se poate mai clar deconspirat, tot arsenalul de tertipuri al literaturii subversive, așa cum e ea servită de
Literatura subversivă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8493_a_9818]
-
A fost o bună ocazie de a conștientiza și corespondențele stilistice cu ansamblu de opțiuni componistice românești, ținând cont de faptul că primii trei au fost formați la conservatorul bucureștean. Vom reveni cu unele considerații după prezentarea lucrărilor din program. Izvoade I de Anton Zeman - reputat muzician, inegalabil profesor de armonie a conservatorului ieșean - este o valorificare intens imaginativă a relației dintre monodia liberă, solistică și suprafețe sonore texturale cu efect global. Raportul/alternanța dintre concretețea melodică și sonoritatea ambiguă a
Crea?ia simfonic? a compozitorilor ie?eni la Filarmonica de Stat ?Moldova? by Laura VASILIU () [Corola-journal/Journalistic/84237_a_85562]
-
Renașterii etc., Milorad Paviș își construiește romanul pe "taina împărătească". Scriitorul se încumetă să aducă în ficțiune chiar taina Învierii, uluind prin două revelații: Sfântul Giulgiu a ajuns la Torino de la Țarigrad (înfricoșând pe Sfinții Părinți când au văzut că izvodul arăta o persoană cu patru mâini, două capete, patru picioare) și este chiar Sfântul Graal. Dar Milorad Paviș nu se dezminte, formula se dovedește una rafinată, de palimpsest. Există mai întâi povestea ce se desfășoară în prezent, în Belgradul secolului
Palimpsest inițiatic by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7050_a_8375]
-
că acest mic acoperământ parcă păstrează urma trupului lui Hristos din față și din spate. Desigur, știi că Sfinții Părinți din vremuri de demult s-au înfricoșat atunci când le-a fost arătat acest giulgiu ca fiind "Sfântul Graal" văzând că izvodul arată o persoană cu patru mâini, două capete și patru picioare. Indiferent de autenticitatea giulgiului, povestea despre Graal poate fi înțeleasă și în alt mod, ca simbol al dublării trupului lui Hristos. Așadar, ca o poveste despre celălalt trup al
Celelalt trup - Milorad PavicMantra by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8898_a_10223]
-
piezișe, viscolele pătrund lesne înlăuntrul bisericuței, grăbind stricăciunile timpului. Iar la poalele obcinelor bucovinene, ploile reci, zburlite rău, viscolele, adesea, siberiene, își fac de cap cam jumătate de an. După atestări istorice (în pomelnice, pisanii și alte inscripții, în felurite izvoade) și cercetări dendrocronologice, dar și după informațiile sugerate de tradiția orală, uneori, învăluită în legende, cu miezul lor de adevăr, vechimea lăcașului e apreciată la cel puțin șase veacuri. Biserica n-a fost dintotdeauna pe locul în care o vedem
Monument în primejdie: Biserica de lemn de la Putna by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8204_a_9529]
-
însuși nu e străin. Și el e un plastograf, care-și îmbunătățește originea pentru un scop rizibil, mai ales față de minuția cu care e plănuit: să-și dea copiii la școala de cadeți de la Petersburg, ambiție pentru care închipuie un izvod, al lui Clănău, păcălește cîțiva oameni de bună credință sau, hélas!, bun cumpărați, și-l citează, culmea falsului, în Arhondologie. Dar, printr-o neglijentă nepotrivire de ani, care-i sare în ochi lui Ghibănescu, și prin imaginația care împinge cinurile
(P)omul discordiei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6855_a_8180]
-
rădicați de domnul M. Sturza din proști, neguțitori birnici a țării, Bulgari." O superioritate, romantică, a neamului pămîntean, cît ar fi el de slăbit, se simte printre rînduri. În povestea lui Boldur adie unda unui interes (el a tipărit pomenitul izvod), cu risipă de onoruri, cuvenite și altora ce sînt "moldovani drepți", din ce în ce mai sufocați de vinitură. Iată și fraza care l-a supărat pe Iorga, pînă la a refuza să-i scrie lui Șeicaru prefața la antologia pamfletului românesc, dacă-l
(P)omul discordiei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6855_a_8180]
-
Țăranului Român îl reprezintă și Târgul iconarilor și al meșterilor cruceri. Timp de trei zile, copiilor și celor care vor să cunoască atelierul nevăzut al icoanelor și al crucilor de mână, le facem invitația de a descoperi cum se desenează izvoadele și se zugrăvesc sfinții, cum se însemnează și se încrustează pristolnicele și icoanele de vatră în cadrul unor ateliere-întâlniri cu câțiva dintre iconarii și crucerii al căror drum dezvăluie căutări și reconstituiri personale ale meșteșugului Icoanei, dar și o raportare adecvată
Vino să te întâlnești cu Mircea Daneliuc, la Zilele Muzeului Ţăranului by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72543_a_73868]
-
acestei teme: Muzeul Național al Țăranului Român, Complexul Național Muzeal "Astra", Muzeul Național al Agriculturii. De asemenea, copiii, precum și cei care vor să cunoască atelierul nevăzut al icoanelor și al crucilor de mână, sunt invitați să descopere cum se desenează izvoadele și se zugrăvesc sfinții, cum se însemnează și se incrustează pristolnicele și icoanele de vatra, la Târgul iconarilor și al meșterilor cruceri. Cinefilii sunt așteptați la o retrospectivă Mircea Daneliuc, care va avea loc la Studioul Horia Bernea. Regizorul, scenaristul
Zilele Muzeului Țăranului continuă. Nu ratați evenimentul cheie by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/71454_a_72779]
-
lui cele mai cunoscute, Decebal către popor. Originalul e de prin 1893 și publicat în 1896, parodia, Pierirea dacilor, tot de pe-atunci, și publicată în Universul Literar zece ani mai târziu, în 1903. Nu în luptă dreaptă, cum scrie izvodul oficial, au murit strămoșii, ci de sete de vin: „Deci luați învățătură,/ Regilor, în viitor:/ Dac-aveau ce soarbe dacii,/ Poate și-azi trăiau săracii.” Neculce, nici el foarte cucernic, e răstălmăcit în Cetatea Neamțului. Timpul, spațiul și legenda se
Modernitatea lui Coșbuc by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4860_a_6185]
-
bărbat/ căci harul lui abia atunci scânteie/ când de-un surâs se lasă fecundat./ Abia atunci gândirea sa adâncă/ Rămâne grea, și plină e de rod/ Când mintea i se sparge ca de-o stâncă/ În țăndări, de al rochiei izvod./ Artistul e-a domniței lui mireasă/ Și-n grele chinuri naște mintea sa;/ Deși din carnea lui a fost să iasă,/ Poemul e asemeni și cu ea./ Pătrunde, deci, din nou în al meu gând/ Să-ți nasc copii, ce
O seară la operă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4705_a_6030]
-
infinitiezimal. Se pot număra pe degete momentele în care izbucnirile eticiste sunt izolate de rest. De exemplu în micul blestem de la pp. 153 - 154, în care, dincolo de mimare, se străvede plăcerea perversă a cititorului de mai vechi sau mai noi izvoade injurioase: „Te cheamă pe tine Radu? Te cheamă Vlad? Te cheamă Tudor? Te cheamă Vasile? Te cheamă Dumitraș? Te cheamă Adrian? Te cheamă, pocitanie nădușită la subsuori, mai bine nu te-ar chema ! Îți lucesc ochii în cap ca două
Abăza dezlănțuit by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3668_a_4993]
-
Dimitrie Cantemir - Descriptio Moldaviae”; „Cine uită, nu merită.” (Nicolae Iorga); „Limba noastră-i o comoară.../ Limba noastră-i foc ce arde.../ Limba noastră-i numai cântec.../ Limba noastră-i graiul pâinii.../ Limba noastră-i frunză verde.../ Limba noastră-i vechi izvoade.../Limba noastră Îi aleasă.../ Limba noastră-i limbă sfântă.” (Alexe Mateevici - Limba noastră); „Sărut vatra și al ei nume/ Care veșnic ne adună,/Vatra ce-a născut pe lume,/Limba noastră cea română.” (Grigore Vieru) Citatele sunt Însoțite de stema
Ziua limbii române sub privegherea Sfinxului. In: Editura Destine Literare by Elena Trifan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_398]
-
felinar, livezi înflorind pe balcoane...” „Mărite, dictează mai rar!” „...să chiote vinul pe masă ulcelelor - danț sub ulcior! Vreau roua de stele culeasă în cântec să-i pun sub picior. Vison ca omătul pe munte mai fin decât șoapta-n izvod spre ea să-mi-ntindeți ca punte când norii luceferi slobod...” „Dar dacă șuvoiul, Mărite?” „Din cer și din moarte îl smulg! Tu, taci, scrie-n semne-aurite tăcerea de clopot din fulg. Ea vine sub voalul de noapte, ca pasul
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
de-abia acum răscoapte, fără aparentă legătură, în timp și spațiu, cu înclinațiile deiste programatice ale celor amintiți. Părând a recapitula, în forme canonice diamantine, plăcerea pe care incantația Logosului Divin o producea sacerdoților meditativi întru Dumnezeu, poezia mistică, de izvod biblic, a lui Eugen Dorcescu produce o indicibilă uluire și un catharsis profund, atât ateului încercat de frumuseți păgâne, cât și profanului instruit în arta cuvântului. Sensibilizând legătura organică, ombilicală a Verbului creaționist cu Ființa, poetul excelează în reformularea poesisului
POEZIA CA INSPIRAŢIE DIVINĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382432_a_383761]
-
Nimeni, în locul tău, nu poate să scrie Stațiunea. Nu-ți convine: construiești romanul singur, nu ți-l dictează nimeni! E o iluzie; dacă vei primi Nobel-ul, să știi că asta nu va fi decât confirmarea că ai transcris corect izvodul cosmic. Și Romancierul - în povestea ta - așterne o carte... Dacă pentru asta - în realitate - va primi Goncourt-ul? FILOZOFUL. Sunt tot mai ostenit. Mi-am întemeiat o parte din viață pe convingerea că pot deveni nemuritor. Eram tânăr; îmi priveam pielea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
și locuitorii din „cartierul” Sălașele, care nu poate fi un cătun locuit de răzeșii din Fruntești; sălașe, după cum menționează documentele medievale, se referă la adăposturi ale robilor țigani. Un document din 11 februarie 1812 „o împărțeală Î în chip de izvod între frații Ilie Roset, Dracachi Roset căminarul, Vasile Roset spătarul, cu iscălitura Ecaterinei Roset vorniceasa, de moșii, țigani, case părinteștiî” ne determină s credem că și pe moșia Filipeni erau robi țigani. Până la eliberarea din robie (în 1844 Grigore Alexandru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mai sus s-a pomenit, regularizăm următoarele: 1. Din această avere să se plătească datoria de 3000 galbeni la casa răposatului postelnică Alecu Krupenski; 2. Să se mai plătească alte datorii mărunte de ale unele pentru care tot acum înfățișez izvod lămurit sub a mea iscălitură; 3. Să se răspundă zestrea fiicei noastre Catinca cu domnul Iamandi, în sumă de 3000 galbeni, după actul de înzestrare; 4. Fiilor noștri Dimitrie și Ștefan să li se deosebească și să li se dea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
să vorbească despre robii țigani de pe moșia Filipeni a boierilor Rosetti, dar acești robi au existat cu siguranță în Runc, Sălașele, în Dobreana și în Valea Boțului. De asemenea, despre împărțirea robilor igani între moștenitorii familiei Rosetti, stă mărturie un izvod de moștenire și departajare a bunurilor în care sunt menționați și robii considerați „de moșie”. începând cu a doua jumătate a secolului al XVIII-lea și la începutul secolului al XIX-lea se observă o accentuare a dependenței țăranilor față de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]