686 matches
-
mai rezista în funcția asta care mă face să mă simt Dumnezeu, să permit cuiva să-mi străpungă platoșa asta din oțel pe care o interpun zilnic între mine și zecile de solicitanți mincinoși, prefăcuți și escroci care ajung cu jalba la mine în birou. Mame care-și aruncă pruncii abia născuți în scări de bloc, sau îi omoară în bătaie și apoi vin să-mi ceară cu lacrimi în ochi să le găsim odraslele, tați care-și violează fiicele de
VANESSA BERI de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1162 din 07 martie 2014 by http://confluente.ro/Magdalena_bratescu_vanessa_magdalena_bratescu_1394193080.html [Corola-blog/BlogPost/375120_a_376449]
-
De argint ca-n toată glia. Râuri par că sorb din halbă, Întețindu-și veselia... Cu hlamida ta cea albă Ai acoperit câmpia. Saltă-n trepte bucuria Înflorind ca flori de nalbă Și pe deal, copilăria Strigă fără fel de jalbă, Sub hlamida ta cea albă... Drag de primăvară Chiar din zori, așa deodată, par a-mboboci toți merii, Saltă ghiocei sub soare și nou val de viorele, Ce-și culeg din cer culoare, să dea lumii-acum și ele Vestea cea
ANOTIMPURI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Anotimpuri_marian_malciu_1387286380.html [Corola-blog/BlogPost/363472_a_364801]
-
17 săptămâni, când colegii mei de facultate încasau al 4-lea salariu. O mână de om ascuțit ca lupta de clasă, se spunea pe atunci, având o gropiță în obraz, râdea frumos, deci este om bun. A citit pe verticală jalba mea. Mi-a zâmbit. - Picași prost, postul s-a brodit să-l poftească un nepot de ștab. Facem un troc? Renunți la post și la anul te aduc eu în capitală. - Asta nu-i troc, ci troacă, am zis fiindcă
CÂND AŞ FI VRUT SĂ FIU ŢEPEŞ? de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 570 din 23 iulie 2012 by http://confluente.ro/Constantin_t_cibotaru_cand_as_fi_vr_constantin_t_ciubotaru_1343036753.html [Corola-blog/BlogPost/354561_a_355890]
-
a XII-a, Liceul Pedagogic „D. P. Perpessicius” Prof. coord. Tatiana Daniela Bercariu (Colegiul Național „Gh. Munteanu Murgoci”) Vârste fără anotimpuri, anotimpuri fără vârste... (Școala „C.Sandu-Aldea”) „Cele patru anotimpuri ”, Ana Blandiana; Versuri, Nicolae Băciuț Membrii Cenaclului „Nicolae Băciuț”: Alina Jalbă, clasa a IX-a, Liceul Pedagogic „D. P. Perpessicius” (Primăvara, Dragi Sperietori) Cristina Terente, clasa a X-a, Colegiul Național „Gh. Munteanu Murgoci” (Vara, Orașul topit) Teodora Mazilu, clasa a X-a, Liceul Teoretic „N. Iorga” Toamna, Amintiri din copilărie
FESTIVALUL NAŢIONAL DE CREAŢIE ŞI INTERPRETARE „ANA BLANDIANA” EDIŢIA A IV-A de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/rexlibris_media_group_1430779185.html [Corola-blog/BlogPost/379105_a_380434]
-
cu cineva mai experimentat?! Cum a aflat, plină de ură și înfierbântată de gelozie - acest vierme care a distrus căsnicia mai multor activiști angrenați în munca de teren împingându-i în brațele moralei de tip burghez - a dat fuga cu jalba în proțap. Dacă stătea de vorbă cu un tovarăș cu mai multă vechime în partid, poate că acela o putea îndruma pe calea cea bună și nu ne făcea organizația de rușine. -Se pare că a stat de vorbă cu
Proză de Ion R. Popa: De necrezut? by http://revistaderecenzii.ro/proza-de-ion-r-popa-de-necrezut/ [Corola-blog/BlogPost/339266_a_340595]
-
vrut să grațieze condamnarea la moarte a unui țăran care nu a dorit să se înscrie în CAP ), cu prozele:”Fantezii răsăritene “( 1946),”Păuna Mică “( 1948 ) și ”Mitrea Cocor “( 1950). A urmat Zaharia Stancu cu “Desculț “, Alexandru Jar cu “Sfârșitul jalbelor “( 1950 ), Petru Dumitriu cu “Drum fără pulbere “ și “Pasărea furtunii “, Eusebiu Camilar cu romanul “Negura “( 1949), Eugen Barbu cu ”Groapa “ și “Șoseaua Nordului “, Aurel Baranga, Mihai Davidoglu, Lucia Demetrius, Alexandru Mirodan, etc. Mai târziu, după 1960, au apărut romane care
LITERATURA ÎN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Literatura_in_folosul_democratiei_si_democratia_in_slujba_culturii_la_romani_dar_si_in_folosul_dictaturii_comuniste.html [Corola-blog/BlogPost/356487_a_357816]
-
statuie de dăruință și sluj - față de oricare binefăcător de ocazie ce l-ar fi ajutat să „rupă pisica” Puterii ... Odinioară, când nu țintea funcții răvășite de calcule și când selecția și promovarea se baza pe „sfântul dosar” ataca frontal cu jalba centrala partidului unic, „casele albe” de la toate nivelurile, făcea „gimnastică” de bolero cu o insomnie nelecuită nici de hărmălaia psihedelică a ghitarelor și a multor alte instrumente exotice ce atrăgeau cadâne una și una ! Făcea ălorlalți în „chizmă” - acuzând „mâncărimi
BI(ZI)GOTUL POLITIC... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Bi_zi_gotul_politic_george_nicolae_podisor_1353759623.html [Corola-blog/BlogPost/351345_a_352674]
-
că împărăteasa nu e de vină, că nu știe nimic, că ea este blândă și bună, că... uite, câte frumuseți le-a adus! Că numai nemernicii de slujitori sunt vinovați. Astfel au început oamenii să murmure și să pregătească o jalbă cu toate nelegiuirile săvârșite de acești slujitori. Dar împărăteasa avea o întreagă rețea de vrăjitori-spioni conduși de unul mătăhălos, negru, cu nasul mare și ascuțit, cu ochii mici și vicleni, totdeauna îmbrăcat într-un frac negru lucitor, căruia îi ziceau
MĂRŢIŞOR- 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1421103679.html [Corola-blog/BlogPost/374298_a_375627]
-
bâigui maestrul Negru-Cioară, zic că slujitorii Măriei Tale își fac de cap. - Cum își fac de cap? se încruntă împărăteasa, urcându-se din nou pe tron. - Spun că le strică gospodăriile și le prăpădesc averile. Vor să vină cu o jalbă, să... Împărăteasa îl întrerupse nervoasă: - Slujitorii mei își fac datoria și se pare că nu și-o fac cum trebuie, dacă supușii mei murmură. Unde-i generalul Prăpădenie? Soldatul din ușă transmise mesajul: - Să vină generalul Prăpădenie! Mesajul îl trăsni
MĂRŢIŞOR- 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1421103679.html [Corola-blog/BlogPost/374298_a_375627]
-
cerut Ucrainei să recunoască românilor de peste Nistru, din Caucaz, din Siberia aceleași drepturi pe care Basarabia le recunoaște minorităților etnice. Chișinăul mai cerea administrațiilor transnistriene să notifice numărul copiilor români de vârstă școlară(50). La acest congres țăranul transnistrean Toma Jalbă a întrebat „și cu noi care trăim pe celălalt mal al Nistrului, cum rămâne fraților, pe noi cui ne lăsați?”(51) La 17 decembrie s-a organizat un congres al românilor transnistrieni la Tiraspol precedat fiind de adunări pregătitoare la
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_dolha_1476148331.html [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
ales a deschis 52 școli românești, Rada ucraineană a aprobat manualele românești tipărite la Chișinău cu litere latine, Consiliul Zemstvei din Tiraspol a început să introducă și în administratie și în justiție cunoscători ai limbii române. Timotei Pleșca și Toma Jalbă au organizat batalionul românesc, ostașii primind echipament, armament, cazarmă. Cadrele didactice nu au fost silite să urmeze cercurile de vară în limba ucraineană, ci 30 dintre ele au urmat cursuri la Chișinău. În satul Lunca s-a jucat chiar „Piatra
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_dolha_1476148331.html [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
inimoșii scriitori transnistrieni între care: Nicolae Smochină, Toader Mălai, Nicolae Țurcanu, Simion Dumitrescu, Petre Chioru, Mihai Andreescu, Mitrea Marcu, Alexandru Caftanachi, Iacob Doibani, Ion Corcin, Dumitru Bătrâncea, Nistor Cabac. Atrocitățile staliniste au mers până acolo încât în satul lui Toma Jalbă (Butor-raionul Grigoriopol) au fost împușcați 167 bărbați din cei 168(64). Datorită colectivizărilor forțate și închiderii bisericilor (încheiată în 1938) a avut loc un adevărat exod peste Nistru atât de intens încât a fost nevoie de un lagăr pentru refugiații
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_dolha_1476148331.html [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
A urat în numele Primăriei Ploiești și, în mod deosebit, în numele domnului primar Adrian Dobre numai bine și o primăvară frumoasă. La Muzeul de Artă Ion Ionescu Quintus au fost vernisate două expoziiții de pictură ale artiștilor plastici din Republica Moldova: Ghenadie Jalbă și Inga Edu. Invitați speciali au fost Tudor Zârnea, directorul Muzeului de Artă al Moldovei, și Pavel Șușaru, critic de artă. Activitatea celor doi pictori a fost prezentată de Florin Sicoe, directorul Muzeului de Artă din Ploiești. Aprecieri la adresa lucrărilor
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE „NICHITA STĂNESCU”, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1492442007.html [Corola-blog/BlogPost/369020_a_370349]
-
de Artă al Moldovei, și Pavel Șușaru, critic de artă. Activitatea celor doi pictori a fost prezentată de Florin Sicoe, directorul Muzeului de Artă din Ploiești. Aprecieri la adresa lucrărilor lor au fost făcute de criticul de artă Pavel Șușaru. Ghenadie Jalbă s-a născut la 13 octombrie 1956, la Sărata Veche, Fălești, Moldova. A studiat la Școala de Pictură pentru copii din Fălești, filiala Sărata Veche, prof. Gheorghe Sandu, la Școala Republicană de Arte Plastice „I.E. Repin (actualmente Colegiul de Arte
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE „NICHITA STĂNESCU”, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1492442007.html [Corola-blog/BlogPost/369020_a_370349]
-
universitar la U.P.S. „Ion Creangă”, Chișinău, membru al UAP din România, filiala Ploiești și al UAP din Republica Moldova. A participat la numeroase expoziții din țară și din străinătate. Pavel Șușaru a stabilit ca principale trăsături ale picturii lui Ghenadie Jalbă: monumentalitatea eroică, fundalul dramatic, manifestarea a două tipuri de realități în interiorul imaginii: una de forță-dramatism și alta de forță - fragilitate, care pune în paranteze capacitatea omului de a se exprima liber, personaje prezentate static, cu atitudini încremenite. Pictura lui poate
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE „NICHITA STĂNESCU”, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1492442007.html [Corola-blog/BlogPost/369020_a_370349]
-
deșarte, un act de exorcism împotriva “dumnezeilor” străini, neadevărați. Un paradox al înțelegerii rugăciunii: Ne rugăm lui Dumnezeu să facă Voia Să, dar practic noi așteptăm că Dumnezeu să ne între în voie, să autentifice, să pună pecete împărăteasca peste jalba lungă a cerințelor noastre mereu incompletă și reeditata. ● Rugăciunea bine primită nu constă numai în răspunsul lui Dumnezeu la cererile noastre stăruitoare, ci și răspunsul nostru la cuvintele rugăciunii pe care o rostim. Referință Bibliografica: TEOLOGUMENA - Despre Rugăciune / Marin Mihalache
TEOLOGUMENA – DESPRE RUGACIUNE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1464110727.html [Corola-blog/BlogPost/383597_a_384926]
-
vrut să grațieze condamnarea la moarte a unui țăran care nu a dorit să se înscrie în CAP ), cu prozele:”Fantezii răsăritene “( 1946),”Păuna Mică “( 1948 ) și ”Mitrea Cocor “( 1950). A urmat Zaharia Stancu cu “Desculț “, Alexandru Jar cu “Sfârșitul jalbelor “( 1950 ), Petru Dumitriu cu “Drum fără pulbere “ și “Pasărea furtunii “, Eusebiu Camilar cu romanul “Negura “( 1949), Eugen Barbu cu ”Groapa “ și “Șoseaua Nordului “, Aurel Baranga, Mihai Davidoglu, Lucia Demetrius, Alexandru Mirodan, etc. Mai târziu, după 1960, au apărut romane care
LITERATURAN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Literaturan_folosul_democratiei_si_democratia_in_slujba_culturii_la_romani_dar_si_in_folosul_dictaturii_comuniste.html [Corola-blog/BlogPost/355162_a_356491]
-
Acasă > Poeme > Devotament > JALBA POPORULUI Autor: Emilia Amăriei Publicat în: Ediția nr. 2229 din 06 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Pe Cloșca și Crișan i-ați tras pe roata, Lui Horia, asemeni, i-ați făcut, Dar niciodată, nimeni n-o să poată, Eroii să ni
JALBA POPORULUI de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2229 din 06 februarie 2017 by http://confluente.ro/emilia_amariei_1486388363.html [Corola-blog/BlogPost/344182_a_345511]
-
tremuram de frica unor hoarde Ce-au locuri pregătite-n pușcării. Nu ne mai temem de nimic, vreodată, Ne-ați antrenat în chin un sfert de veac, Din asupriți, am devenit armata. Asupritori, vă vom veni de hac! Referință Bibliografica: Jalba poporului / Emilia Amăriei : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2229, Anul VII, 06 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Emilia Amăriei : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
JALBA POPORULUI de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2229 din 06 februarie 2017 by http://confluente.ro/emilia_amariei_1486388363.html [Corola-blog/BlogPost/344182_a_345511]
-
De când mă știu, eu tot mă cenzurez Dar gata ! Simt că nu mai pot Să fiu pe plac, pe nimeni să lezez Că-mi curge-n vene sânge patriot. Îi las pe cei cu bârfa și furia Ca să reformuleze(jalnic !)jalba Să strice microfonul și hârtia Și merg între românii mei la Alba ! Să retrăim din nou Marea Unire Făcută de românii bravi și frați Ce-au re-nnodat spirituale fire Jur-împrejurul Munților Carpați ! Să nu ne mai jenăm cu românismul Să
EU MERG ÎNTRE ROMÂNII MEI LA ALBA ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1429 din 29 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1417296341.html [Corola-blog/BlogPost/371984_a_373313]
-
pompoase, acareturi pe care le vedem în jurul nostru...”. Însă, în astă vreme „robii minelor” din munții Apuseni, au o situație mai grea și decât „robii pământului” de pe moșiile nobililor. Starea jalnică a Moților manifestându-se , fie prin fugă, fie prin jalbe către Guvernul Transilvaniei de la Sibiu. Astfel, prin anul 1778, un numeros grup de Deputați ai 4 comune din munții Apuseni, precum: Vidra, Bistra, Câmpeni și Râul Mare. Gavrilă Todea de 80 de ani, a făcut și el parte din echipa
ISTORISIREA UNUI BUZOIAN DESPRE RĂSCOALA DE LA 1784 A IOBAGILOR DIN TRANSILVANIA de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/dumitru_k_negoita_1483347557.html [Corola-blog/BlogPost/353230_a_354559]
-
acest timp să vă spuneți nemulțumirile, să vă faceți cunoscute așteptările unuia față de celălalt. Și niciunul să nu-și întrerupă jumătatea din vorbă, că e important să vă cunosteți continuu. Dar, lucru foarte important, după ce v-ați spus unul altuia jalbele, apoi să le spuneți tot pe rând în rugăciune și Părintelui Ceresc. O să aveți mari surprize și o să vedeți că cele mai multe neajunsuri se estompează tocmai pe loc între etapele acestei părtășii ... Dumnezeul nostru face minuni atunci când ne bizuim pe brațul
IOSIF ŢON LA BISERICA ROMÂNǍ DIN BRUXELLES (1) de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 843 din 22 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Zaharia_bonte_iosif_ton_la_zaharia_bonte_1366628550.html [Corola-blog/BlogPost/345958_a_347287]
-
succes Vulpi sau păsări care zboară Piguini și elefanți Dorul de trofeu doboară Pantalonii lui bufanți La ce bun riscul erorii Strecurat prin filiații Când contezi pe seniorii Doamnelor cu multe grații?! Că tot scrie și rescrie: Pac campania, pac jalba Și l-a pus la pălărie Și pe împăratul Galba! Nici ofensa, nici ofensul Nici retorica majoră nu-l opresc. Numai condensul Și rugina îl devoră Pârcălabii-i cer tributul După cum dregătoria: SRL-ul, împrumutul Arta lui, oratoria Că n-
VÂNĂTOAREA CRITICĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Vanatoarea_critica.html [Corola-blog/BlogPost/355522_a_356851]
-
de epocă, făcând reverențe și invitându-te cu bună dispoziție la spectacole. Dar nu de puține ori, mergând pe străzile orașului mi se părea că văd pășind moții noștri îmbrăcați după bunacuviință în straiul strămoșesc umblând pe străzile "Vianei" cu jalbe la împăratul, purtând pe chip suferința și în suflet o scânteie de nădejde. Dunărea, atât de prețuită de vienezi, poate și pentru că era iarnă, nu m-a impresionat acolo tot atât cât o face în țara noastră, unde se simte
LA CONCERTUL DE ANUL NOU ÎN VIENA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 by http://confluente.ro/Elena_buica_la_concertul_de_elena_buica_1391511180.html [Corola-blog/BlogPost/364134_a_365463]
-
unor asemenea greutăți precum și a altor cauze nu de puține ori țăranii își lăsau viile în părăsire ceea ce nemulțumeau pe arendașii și proprietarii care nu puteau percepe otaștină. Un caz deosebit de ilustrativ în această privință este cel prezentat într-o jalbă din 1835 a lui Dumitrașco Vârbiceanu, arendașul moșiilor Bistrița și Breznița, care arăta că locuitorii refuzau de mai mulți ani să lucreze viile ce se aflau pe acele moșii și nici pe alții nu-i lăsau, și că în plus
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]