90 matches
-
1926 - a murit Radu Rosetti (n. 1853) 12.02.1924 - s-a născut Banu Rădulescu (m. 1998) 12.02.1930 - s-a născut Teodor Vârgolici 12.02.1939 - s-a născut Boris Crăciun 12.02.1942 - s-a născut Petru Jaleș 12.02.1943 - a murit Dumitru Nanu (n. 1873) 12.02.1950 - s-a născut Ioan Viorel Boldureanu 12.02.1982 - a murit Hajdu Zoltan (n. 1924) 13.02.1877 - a murit Costache Caragiali (n. 1815) 13.02.1880 - s-
Calendar by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/2795_a_4120]
-
450 m), colorat în dungi de gresii și argile albastre, roșiatice, galbene, negre, în care timpul s-a întrecut pe sine sculptând parcă o imensă orgă cu mii de tuburi colorate... În covorul vegetal, de asemenea, unicat, cresc plante orientale (jaleșul plecat, de exemplu), dar și stejari pufoși, care amintesc de vremurile când în zonă clima era tropicală, apoi garoafa sălbatică specifică numai acestor locuri, orățelul, cârcelul, grozama etc. ( O. N.) Concert internațional Ca în fiecare an, sala de festivități a
Agenda2005-52-05-turism () [Corola-journal/Journalistic/284554_a_285883]
-
Belgia (1871), Spania (1873), Italia (1873) și Grecia (1876). LUNI, 3 OCTOMBRIE PRIMUL JUDEȚ MENȚIONAT În 1385, Dan I (care a domnit din 1383 până în 1386) a dăruit mănăstirii Tismana 400 de găleți de grâu din dijma percepută în județul Jaleș. Aceasta este prima menționare a unui județ din Țara Românească. UNIFICAREA CELOR DOUĂ GERMANII Se împlinesc 15 ani de la reunificarea Germaniei. După 45 de ani de divizare (rezultat al pierderii celui de-al doilea război mondial), Berlinul a redevenit capitala
Agenda2005-40-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284280_a_285609]
-
marilor sfinți, care se cântă la slujba privegherii în mănăstiri. Fiind iscusit protopsalt și imnograf, „pripealele” sale s-au răspândit, prin secolele XV-XVIII, în toate bisericile ortodoxe din Peninsula Balcanică [11]. Vâlcea apare ca cel mai vechi județ românesc, după Jaleș, care este atestat documentar în anul 1385. Județele erau împărțiri administrative ale Țării Românești, care își au începuturile, probabil, în perioada de dinaintea formării statului, în uniunile de obști, grupate de obicei pe fluviile unor râuri sau într-o regiune apărată
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
ale țărăncii c-un singur nume din Muscelul de ieri și de azi, dintotdeauna. Nu știe că guvernanții i-au refuzat dreptul la înființare după ce Ceaușescu a împărțit țara în județe iar pe primul, atestat istoricește (Pădureții sau Muscel, alături de Jaleș, pe la 1300 și ceva), a preferat să-l treacă uitat. Însă ea, lăstărind într-un fel cine știe cum, mereu a omis (intenționat!) să pună - la expeditor pe plic sau carte poștală, atunci când dragul de rudele îndepărtate o covârșeau - satul, ca aparținând
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
o bandă portocalie dezvoltată în zona submarginală a aripilor posterioare. Specia este destul de variabilă ca desen și culoare: există și exemplare aproape negre, dar și deshise la culoare. Subspecia P.bavius hungarica trăiește în pajiștile stepizate din Câmpia Transilvaniei cu jaleș cârn (Salvia nutans), formate pe soluri argilo-nisipoase, pe pantele colinelor cu orientare sud-sud-vest. P. bavius hungarica are o singură generație, care zboară în perioada aprilie-mai, aproximativ 3 săptămâni. Începutul perioadei de zbor poate varia considerabil în funcție de
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
stadiul de pupă anumite intervenții (de exemplu incendierea vegetației sau suprapășunatul) pot afecta populațiile de obicei cu un efectiv numeric redus. 6. Cerințe de habitat Pseudophilotes bavius trăiește în pajiști stepizate, deschise, de unde nu lipsește planta gazdă a speciei, jaleșul cârn (Salvia nutans). Extinderea vegetației lemnoase, atât în mod natural (succesiunea naturală a speciilor de arbuști autotoni, mai ales porumbar, păducel, măceș etc.), cât și artificial, prin plantarea unor specii de arbori și arbuști alohtoni (salcâm, cătină, pin negru etc.
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
Descriere 1. Specia Pseudophilotes bavius hungarica; Cod EUNIS: 90590; Directiva Habitate 92/43 EEC - Anexele II și IV 2. Informații specifice speciei În aria naturală protejată R0SCI0040 Coasta Lunii se întâlnește doar subspecia Pseudophilotes bavius hungarica. Planta gazdă a speciei este jaleșul cârn (Salvia nutans) întâlnit pe pajiști stepizate formate pe soluri argilo-nisipoase, pe pantele colinelor cu orientare sud-sud-vest. P. bavius hungarica are o singură generație care zboară în perioada aprilie-mai aproximativ 3 săptămâni. 3. Statutul de prezență (temporal) () rezident
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
ață... Îmi plâng viorile în tâmplă Iar eu nu știu ce mi se-ntâmplă, De ce mi-e-ntortocheat tot drumul Și scai m-agață cu duiumul? Citește mai mult Îmi plâng viorile în tâmplăIar eu mă-ntreb ce se întâmplă;De ce arcușul sună-a jaleși-un mărăcine-mi iese-n cale?Acest „de ce” e o problemă,Iar eu sunt prinsă-ntr-o dilemă:Putea-voi să mă-nalț spre steleCu toate gândurile mele?Putea-voi să mă-nalț din tină, Ca să mă umplu de lumină
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
am plecat genunchii de Elenă Farago, publicat la Craiova, în 1926, este preluat poemul cu același titlu, C. D. Fortunescu scriind un articol, Operă poetei Elenă Farago. Aici mai publică versuri Coca Farago, alături de ea apărând și Eugen Constant, Const. Jaleș, Aurel Chirescu, Ada Umbră, Sabina Paulian, Lucian Costin, Mia Cerna, Al. Negura, George Voevidca, Valentin Al. Georgescu, V. Ciocâlteu, Nicolae Segărceanu, Aurel Tita, Alexandru Marius, George Fonea, Ion Mara, Doina Bucur, N. G. Nicolescu, Horia Petra-Petrescu, George Aria, Mihail St
ARHIVELE OLTENIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285449_a_286778]
-
în literatură. Colaborează cu poezie, în această atmosferă de nostalgie a operelor clasice, „pilduitoare”, Al. Iacobescu, Marcel Romanescu, Volbură Poiană-Năsturaș, Radu Gyr, Constantin Nisipeanu, Eugen Constant, dar și Leonard Divarius, Dem. Bassarabeanu, Dumitru Cosma sau H. Hortopan. Semnează proză Const. Jaleș (Jertfa îngerilor, fragment de roman), Paul Constant, Sabina Paulian, Gh. I. Chițibura și V. Cernăianu. În traducerea lui Al. Iacobescu se publică Demonul de Al. Pușkin. Cronica dramatică înregistrează spectacolele Teatrului Național din Craiova cu Doamna lui Ieremia de N.
CRAINICUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286473_a_287802]
-
cu Doamna lui Ieremia de N. Iorga și Idiotul, dramatizare de Arcadie Baculea, după romanul omonim al lui Dostoievski. La „Cronica literară”, Gh. I. Chițibura și V. Cernăianu comentează volume de Al. Lascarov-Moldovanu (Cohortele morții), C. Argintaru (Agonia soarelui), Const. Jaleș (Arabescuri), Ion Dongorozi (Țucu) și A. C. Calotescu (Duel de epigrame). Alți colaboratori: Al. Popescu-Telega, Octav Sargețiu, Virgil Tempeanu, Al. Constantinescu, Daniel Aramă. A.S.
CRAINICUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286473_a_287802]
-
JALEȘ, Const. (pseudonim al lui Constantin Mateescu; 7.I.1906, Craiova - ? ), poet, prozator, dramaturg și gazetar. Timp de douăzeci de ani, între 1927 și 1946, face parte din redacțiile mai multor periodice, pe unele chiar conducându-le. Astfel, este prim-redactor
JALES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287664_a_288993]
-
1926; Icoane, Craiova, 1928; Cu duhuri rele, Craiova, 1928; Arabescuri, Craiova, 1929; Liniște, Craiova, 1934; Versuri, Craiova, 1934; Versuri, Timișoara, 1942. Antologii: Album, Craiova, 1935 (în colaborare cu Sergiu Cristian și C.S. Nicolăescu-Plopșor). Repere bibliografice: A. Ivanovici, Poezia lui Const. Jaleș, „Curierul Olteniei”, 1928, 1494; g.p. [George Popa], „Versuri”, „Lanuri”, 1934, 7-8; Paul I. Papadopol, „Arabescuri”, PL, 1936, 1; Metzulescu, Literile, I, 84-86; Grigore Bugarin, „Versuri”, „Dacia”, 1943, 4; Petru Sfetca, „Versuri”, „Dacia”, 1943, 35; Manu, Reviste, 35-36, 98-100; Firan, Macedonski-Arghezi
JALES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287664_a_288993]
-
JALEȘ, Petru (pseudonim al lui Boris Musteață; 12.II.1942, Nihoreni, j. Bălți), poet, prozator și traducător. Este fiul Nadejdei (n. Vasilovski), desenatoare, și al lui Vladimir Musteață, contabil. După absolvirea, în 1957, a Liceului „Aurel Vlaicu” din București, frecventează Școala
JALES-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287663_a_288992]
-
Ionescu, Paul Daniel, Const. Barcaroiu. Cronica literară este susținută de Marin I. Bellu, Agripina Anastasescu și Mircea Vlasto. Raul Teodorescu traduce o poezie a lui Carducci. Revista mai publică trei interviuri cu Mihail Dragomirescu, recenzii, epigrame, anecdote. Alți colaboratori: Const. Jaleș, V. Gheorghiu, Const. Nutzescu, V. G. Dimitriu, Florica Obogeanu, Mihail Ilovici. A. P.
SOAPTE LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289736_a_291065]
-
cu placheta Temperamentul primăverii. A colaborat la „Luceafărul”, „Amfiteatru”, „Ramuri”, „România literară”, „Tribuna”, „Familia”, „Ateneu”, „Contemporanul”, „Viața românească”, „Tomis” ș.a. A scris și la publicații din Iugoslavia („Libertatea”, „Lumina”, „Polja”), Bulgaria („Literaturen front”) și Ungaria („Népsabadszág”). A mai semnat Daniel Jaleș, Dan Udrea. Începând din 1991 a ținut în cotidianul „Renașterea bănățeană” rubricile „Nod în papură” (zilnic) și „La Boema” (săptămânal). În 1992, împreună cu Petru Regep și Constantin Cazmiuc, a editat revista „Timișoara, mon amour” (două numere). A fost distins cu
URECHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290372_a_291701]
-
un corespondent tracic, identificat în diferite surse - Latron; deși găsim în vocabularul latin Latro-Latronis, trecut în română aproape neschimbat și cu același sens - Lotru. Rădăcina indoeuropeană guel = a izvorî a fost identificată în hidronimul antic Gilpil pentru Gilort, precum și în numele Jaleșului, ambele pâraie afluenți ai Jiului. Jaleșul își are originea într-un puternic izvor vocluzian, de la Runcul Gorjului. Axă Hidrografică a Olteniei, Jiul apare în hidronimia acesteia ca un arbore cu rădăcini și ramuri bogate. În Muntenia, Arcudei din preajma Bucureștiului, C.
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
surse - Latron; deși găsim în vocabularul latin Latro-Latronis, trecut în română aproape neschimbat și cu același sens - Lotru. Rădăcina indoeuropeană guel = a izvorî a fost identificată în hidronimul antic Gilpil pentru Gilort, precum și în numele Jaleșului, ambele pâraie afluenți ai Jiului. Jaleșul își are originea într-un puternic izvor vocluzian, de la Runcul Gorjului. Axă Hidrografică a Olteniei, Jiul apare în hidronimia acesteia ca un arbore cu rădăcini și ramuri bogate. În Muntenia, Arcudei din preajma Bucureștiului, C. Poghirc îi atribuie origine traco-dacică, regăsind
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
și artistică”, cuprinde o cronică dramatică și un carnet literar care prezintă în special manifestări dramatice și muzicale locale sau cărți nu foarte pretențioase, sub semnătura unor Corneliu I. Dumitrescu, G. Diamandi, Nelu Ionescu, George Mătăsaru, Ion I. Rujeanu, Const. Jaleș. Sunt publicate epigrame, unele reușite, precum și poezii de Numa Cartianu, Constantin Nisipeanu, D. Ciurezu, N. Vulovici, Eugen Constant, Eugenia Lupoiu, Mihail Negru, Al. Iacobescu (care publică și traduceri din Pușkin și Camões). O transpunere din Emil Ludwig e semnată de
PRESA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289013_a_290342]
-
vom feri de aceasta. Cuvântul nostru va fi simplu și curat: vroim ca picăturile de rouă să cadă rodnic pe floarea sufletului tău, cititorule!...”. Bine ilustrată în paginile revistei, poezia îi numără între semnatari pe Constantin Nisipeanu și pe Const. Jaleș. De consemnat articolele Arta rustică românească și Propaganda pentru folclorul românesc. Numărul 5-6/1931 inserează o dare de seamă (ilustrată cu un portret-caricatură) despre o conferință a lui N. Iorga, Îndrumări culturale în viitor, ținută la Craiova, numărul 8 fiind
PICATURI DE ROUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288809_a_290138]
-
POEZIA, revista apărută la Craiova, lunar, din ianuarie 1934 până în aprilie 1935. Fondatori: Leonard Divarius, Const. Jaleș, Const. I. Manea. De la numărul 2/1934 redactori rămân Leonard Divarius și Const. I. Manea, iar de la numărul 5-6/1934 publicația e redactată doar de primul. Lipsită de un articol-program, P. vădește o vagă orientare modernista, ce transpare atât din
POEZIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288868_a_290197]
-
Cea mai consistentă contribuție o are C. Pajura, care scrie mult și divers, de la articolul de fond sau cel social-economic până la comentarii privind literatura, fiind în același timp și principalul semnatar de poezie. Restul versurilor aparțin lui Nicolae Bocșa, Const. Jaleș, Liana Cedru, Mihai Buță-Paltin, N. Popescu-Meriș. Leon Feraru e prezent cu Note asupra literaturii române, traduse din engleză de A.T. Mureș, iar D. Rubin omagiază Centenarul lui Goethe. Texte nesemnate se ocupă de I.L. Caragiale sau de ultimele apariții
CAFENEAUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285996_a_287325]
-
spre literatura cultă: se reproduc, astfel, povestea lui Ion Creangă Inul și cămeșa, schița Odată de Emil Gârleanu. Mai colaborează Vasile Militaru (cu amintiri din copilărie), Mihail Lungianu, „scriitor poporanist”, C. S. Nicolăescu-Plopșor, Constantin G. Roiban, N. Rădulescu-Niger și C. Jaleș, aceștia din urmă fiind, și ei, mari admiratori ai folclorului. În Rândurile de început, marcând cea de-a doua serie, revista își stabilește singură locul, așezându-se alături de „Șezătoarea” lui Artur Gorovei, „Tudor Pamfile” a lui D. Furtună, „Izvorașul”, redactată
BUCIUMUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285891_a_287220]
-
gastrointestinală acută, contagioasă, foarte gravă, manifestată prin dureri foarte mari de stomas, vărsături, diaree, deshidratarea țesuturilor și tulburarea tuturor funcțiilor organismului. Netratată duce adesea la moarte. Bolnavii erau tratați cu fierturi din buruiana spinoasă numită holeră și oblojeli cu zirnă, jaleș, stânjenei galbeni, avrămeasă, floare de leac, gălbenele. Legători pe burtă cu piper, usturoi și pucioasă. Ceai din mentă, de ghințură galbenă. Clisme cu fiertură din coajă de stejar alb sau mălin. Consum de fiertură din făină de ovăz, din frunze
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]