56 matches
-
Okinawa. Insula pe care americanii au cucerit-o după lupte și bombardamente infernale. Așa încât, Charles își îndreaptă atenția asupra celuilalt, valid, pe care îl cheamă, am notat, Joe. El povestește, ca pentru turiștii ce suntem, cum s-a luptat cu "japii" în insula blestemată, cruzimea atacurilor de-o parte și de alta și cum "japii", spre sfârșitul bătăliei, deciși să moară cu arma în mână,... ceea ce pentru ei era suprema onoare,... se cocoțau în arborii cei mai stufoși, cu frunzișul rămas
America invicta by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16756_a_18081]
-
Charles își îndreaptă atenția asupra celuilalt, valid, pe care îl cheamă, am notat, Joe. El povestește, ca pentru turiștii ce suntem, cum s-a luptat cu "japii" în insula blestemată, cruzimea atacurilor de-o parte și de alta și cum "japii", spre sfârșitul bătăliei, deciși să moară cu arma în mână,... ceea ce pentru ei era suprema onoare,... se cocoțau în arborii cei mai stufoși, cu frunzișul rămas intact după atâtea explozii. Și cum, legați zdravăn de crengile groase, trăgeau din copaci
America invicta by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16756_a_18081]
-
frunzișul rămas intact după atâtea explozii. Și cum, legați zdravăn de crengile groase, trăgeau din copaci în inamic, în infanteria americană, debarcată în insulă de pe navele de luptă, făcând astfel multe victime. Joe mai povestește cum artileria lor, văzând tactica "japilor", trăgeau mai întâi în arbori, cu obuze incendiare, făcând să le cadă frunzele ce mascau japonezii, care, de regulă, mureau acolo, legați de crengi, arși de vii, mai spunea Joe, strâmbându-se de dezgust. Fuseseră momente în care el trăsese
America invicta by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16756_a_18081]
-
fără rost reprezintă o impolitețe față de cititori. La fel de neserioasă este versificarea însăși, bazată adeseori pe schilodirea unor cuvinte pentru asigurarea ritmului și a rimei: „Când simt că n-am încotro, / Și să nu pierd vreun tempó, / Cu bagheta, pac și jap!, / În... cinelul de pe cap“; „Posturi de radio-tv / Tot ce e mass-medie“; „Până-n Oslo, La Valetta, / Caracas și Budapesta“; „Făr-un franc, fără pfennig / - D-euro ce să mai zic!-)“ etc. Daniel Tei crede în mod greșit că mass-media e un substantiv
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
să le mute,/ dar așa/ mai pe tăcute/ ori să le pună la-ncercare/ și să le dea un grad mai mare" (Teodor Sărăcuț-Comănescu ); Când simt că n-am încotro,/ Și să nu pierd vreun tempó,/ Cu bagheta, pac și jap!,/ În... cinelul de pe cap."; "Posturi de radio-tv/ Tot ce e mass-medie"; "Până-n Oslo, La Valetta,/ Caracas și Budapesta"; "Făr-un franc, fără pfennig/ - D-euro ce să mai zic!-)" (Daniel Tei). Adevărații autori de literatură pentru copii, de la Andersen la Saint-Exupéry
Cum te poți rata ca scriitor by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7389_a_8714]
-
par“ se aseamănă cu „soare“, sur, sura etc., în limbile vechi. • engl. hair, germ. Haar se compară cu soarele iranian hor, hvar, coreean hai, abhaz Hayt „soare“; din acestă din urmă se pare că provine și magh. haj [hoi]. • în jap. kami înseamnă „zeu“ și „par“ și este similar țig., nagamezului kham = kam „soare“ (vezi și tabelul cu numele soarelui în limbi amerindiene). Etimologia jap. kami e necunoscută: „the true etymology of kami remains a mistery“ (internet). Aceeași origine o are
THE ORIGIN OF LANGUAGE. HAIR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363011_a_364340]
-
abhaz Hayt „soare“; din acestă din urmă se pare că provine și magh. haj [hoi]. • în jap. kami înseamnă „zeu“ și „par“ și este similar țig., nagamezului kham = kam „soare“ (vezi și tabelul cu numele soarelui în limbi amerindiene). Etimologia jap. kami e necunoscută: „the true etymology of kami remains a mistery“ (internet). Aceeași origine o are gr. kame, lat. comă „coama“. Vezi și dacic comati. Dar lat. comă „par, coama“ avea sensul „razele soarelui“ (Dicț. Lat. român, s.v.). • gr. thrikh
THE ORIGIN OF LANGUAGE. HAIR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363011_a_364340]
-
dădu singur verdictul: cinci harapnice pe chipiu și cinci pe spinare. Și nu greși, căci împărăteasa începu să-l altoiască în turbare: - Pentru ce te decorez eu, mizerabile? Și jap! Cu cine am vorbit să ia măsuri, idiotule? Și iar jap! De ce nu-ți faci datoria, tâmpitule? Încă o dată, jap! Apoi, fără cuvinte, jap! jap! jap! până obosi. Gâfâind, rezemându-se de masa ovală, îi zise: - Mai ai ceva să-mi raportezi? - Nu, Majestate! răspunse Prăpădenie cu chipiul tuflit pe nas
MĂRŢIŞOR-19 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367844_a_369173]
-
de făcut. Asta îl înfurie pe general. Da, rău de tot. Se îndreptă spre el calm, cu pași rari, iar când se apropie de el, răcni: - Cum n-ai înțeles, mă, nenorocitule? Și jap! cu biciușca. Înțelegi, mă? Și iar jap! Comentezi, mă, ordinele mele? Jap! Jap! Sabotezi, mă, poruncile Măriei Sale? Jap! Jap! Nenorocitul urlă de durere: - Văleleu, să trăiți, am înțeles! Prăpădenie se opri gâfâind: - A înțeles toată lumea ce avem de făcut? - Trăiți! Am înțeles! urlară cu toții convinși. - Atunci, la
MĂRŢIŞOR-19 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367844_a_369173]
-
sky ,,cer“, skin ,,piele“, kina „coajă“ în amerindiană. Este limpede că engl. tree ,,copac“ seamănă cu ciuvaș tura ,,cer“ fiind o paralelă a subst. cu d: *der, daer, din limbile turcice. În același timp nu putem să nu observăm că jap. ki ,,copac“ ne trimite cu gândul la sumer. ki „pământ“ ori, mai sigur, la ki din limba bari, unde are sensul „cer“ (în Ciad). La fel sl. donb „stejar“ e apropiat de cerul mongolic deng(er) cu finalul nepronunțat. Ca
ETIMOLOGIA CUVÂNTULUI COPAC de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367530_a_368859]
-
kaya ori i.e. *kar, *kal „stâncă“ + suf. -ter ca în pater, mater, bhrater ori de la înțelesul de tare, tura în traco-dacică (vezi I.I. Russu): tare ca piatra. Trebuie să admitem trecerea k' > p ca în kaena > poena în gr. > latină; jap. ko = ainu po „copil“; dar mai ales în română: lacte > lapte, pect > piept, octo - opt, aqua: apă și deci ketra > petra. Cuvântul e clar atestat în dacică. Dar în românește există și varianta chiatră ce pare să amintească de vechea
ORIGINEA CUVÂNTULUI PIATRĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368699_a_370028]
-
dulapurile cu material didactic și-l jefăne și strigă, răgnesc, că băăă,mai e cineva de-al lui Căposu pe-acolea? și-i găseau pe bieții studenți pitiți prin dulapuri și prin veceuri și pe sub bănci prin biblioteci și jap!, jap!, jap! cu ce apucau să dea, că să-ți arătăm noi cine e Căposu-ăsta! și Marian sta spânzurat sus pe niște grinzi, aproape pe cucile acoperișului, tremurând de frică, nu știa ce să mai facă și încotro s-o mai
ÎNGERII ŞI DEMONII REVOLUŢIEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351724_a_353053]
-
tempora, o mores! O timpuri, o moravuri! Cuvântul latinesc tempora e pluralul lui tempus „ timp“, a cărui origine a rămas necunoscută. Nu se știe așadar de unde au latinii pe tempus. Cercetările noastre ne-au împins la a-l compara cu jap. tenki „vreme, timp“, cu același sens, dar forma fonetică ne împiedică la prima vedere. Totuși să se observe că un k' corespunde lui p' în latină: kaina „pedeapsă“ în iranice e în lat. poena „pedeapsă“ (de unde penal). De asemenea kö
THE WORLD OF ETYMOLOGY. LUMEA ETIMOLOGIEI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352203_a_353532]
-
De asemenea kö, kaya, kifa, kamy, kammo „piatră“ în magh., tc, ebraică, slavă, fineză sunt corespondente ale gr., lat. petra cu același sens. Vezi și rom. kiatră, regional „piatră“. Apoi copil din alb. rom. are în lat. forma pupilllus. În jap. „copil“ se zice ko, iar în ainiană (limbă din Japonia) „copil“ este po și sunt multe alte exemple de k/p. Deci ne așteptam la un lat. *tenp, or p nu admite n în față, ci numai m și de
THE WORLD OF ETYMOLOGY. LUMEA ETIMOLOGIEI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352203_a_353532]
-
probabil că acest subst. japonez a ajuns prin cultura Cucuteni și prin etrusci, o populație mai veche ca latinii. O altă coincidență latino-japoneză e haru din haruspices, preoți care ghiceau destinul oamenilor după măruntaiele animalelor sacrificate. Sigură e comparația cu jap. hara „pântece“, din harakiri „a tăia burta, pântecele“, or instituția preoților ce tâlcuiau destinele oamenilor se știe sigur că latinii o aveau de la etrusci. Fenestra este de asemenea, un cuvânt etrusc. S-a discutat mult despre semnificația lui fen, însuși
THE WORLD OF ETYMOLOGY. LUMEA ETIMOLOGIEI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352203_a_353532]
-
America Centrală) par a avea ceva în comun, iar chin. hua „floare“ (și swahili ua), după noi, cf. huo „foc“ ← hur în armeana < hor „soare“ (iran.). În sfârșit jap. hana poate fi derivat din kan, kon „soare“ în chimu (America de Sud). În jap. saku „a înflori“ se compară cu saku „soare“ în limba caddo. Iată și alte denumiri ale"florii": ruva în limba shona,Zimbabwe, cf.ruva"soare" în chaga, Tanzania; mala"floare" în sinhaleza,Ceylon, față de malh"astrul diurn"cecena;romanescul floare
THE ORIGIN OF LANGUAGE.FLOWER.BUNGA BUNGA. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369866_a_371195]
-
magh. ló e legat de Apolo, de la „astrul zilei“ în Hawaii, Șamoa, de Lebe, soarele dogonilor din Mâli, căci o formă a lui ló este lov. Jap. uma poate fi comparat cu soarele amerind. hama și țig., nagamezul kham; din jap. pare a fi ch., vietn., thai cf. mă ästrul diurn” în limba sumu, Nicaragua, respectiv nyima, soarele tibetan mă „cal“. Ca atare shiv „cal“ în lezgi (Caucaz) = shivini, zeul soarelui în Urartu. Deci: ar. Făraș hvar, soarele iranian, hawaianul lio
THE ORIGIN OF LANGUAGE. HORSE. ORIGINEA LIMBAJULUI. CAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369864_a_371193]
-
în mână sau sub talpă piciorului. Învățații nu cunosc relația cu șoarecele. Să adăugăm mell „șoarece“ în udi (Azerbaidjan), cf. malh „soare“ la ceceni, cf. irl. luch [luh] „șoarece“: lugh [lu:], zeul soarelui la vechii celți. Tot asa thai [nu], jap. nezumi le comparăm cu soarele ne în burmeză, niyma în tibetana; bascul sagu „șoarece“ ~ saku „soare“ în limba kaddo (nat. amer.); tamil eli seamănă cu gr. helios „soare“; panya „șoarece“ în egipt., „șobolan“ în swahili le comparăm cu pan „soare
MOUSE de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/369870_a_371199]
-
kan „sânge“ (tc.), cano „cânt“ (lat.) kan „mistreț“, canis „câine“, kon' „cal“ (sl.). Dispariția lui k inițial o mai constatăm în skr. kapi „maimuță“ față de ape în engleză. În chineză „și“ e he pe care îl comparăm cu hi în jap., hae, hai în coreeană, hue „soare“ în limba fon (niger-congo). Semiticul u se poate explica prin sumer. Utu „soare“, utin în Nigeria, iar sl. i „și“prin semitică ori prin Init din ilokano (Filipine), inti în quechua. Atunci rom. și
ORIGINEA UNOR PREPOZIŢII de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369925_a_371254]
-
par“ se aseamănă cu „soare“, sur, sura etc., în limbile vechi. • engl. hair, germ. Haar se compară cu soarele iranian hor, hvar, coreean hai, abhaz Hayt „soare“; din acestă din urmă se pare că provine și magh. haj [hoi]. • în jap. kami înseamnă „zeu“ și „par“ și este similar țig., nagamezului kham = kam „soare“ (vezi și tabelul cu numele soarelui în limbi amerindiene). Etimologia jap. kami e necunoscută: „the true etymology of kami ... Citește mai mult Încercările savanților de a explica
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
abhaz Hayt „soare“; din acestă din urmă se pare că provine și magh. haj [hoi]. • în jap. kami înseamnă „zeu“ și „par“ și este similar țig., nagamezului kham = kam „soare“ (vezi și tabelul cu numele soarelui în limbi amerindiene). Etimologia jap. kami e necunoscută: „the true etymology of kami ... Citește mai mult Încercările savanților de a explica ce sade în spatele noțiunii de păr au eșuat.Noi plecăm de la ipoteza unui cult solar antropomorfic la geți după examinarea unei ștampile de amfora
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
par“ se aseamănă cu „soare“, sur, sura etc., în limbile vechi.• engl. hair, germ. Haar se compară cu soarele iranian hor, hvar, coreean hai, abhaz Hayt „soare“; din acestă din urmă se pare că provine și magh. haj [hoi].• în jap. kami înseamnă „zeu“ și „par“ și este similar țig., nagamezului kham = kam „soare“ (vezi și tabelul cu numele soarelui în limbi amerindiene). Etimologia jap. kami e necunoscută: „the true etymology of kami ... XXVI. ORIGINEA LIMBAJULUI.FLOARE.BUNGA BUNGA/THE ORIGIN
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
abhaz Hayt „soare“; din acestă din urmă se pare că provine și magh. haj [hoi].• în jap. kami înseamnă „zeu“ și „par“ și este similar țig., nagamezului kham = kam „soare“ (vezi și tabelul cu numele soarelui în limbi amerindiene). Etimologia jap. kami e necunoscută: „the true etymology of kami ... XXVI. ORIGINEA LIMBAJULUI.FLOARE.BUNGA BUNGA/THE ORIGIN OF LANGUAGE.FLOWER.BUNGA BUNGA., de Ion Cârstoiu, publicat în Ediția nr. 1518 din 26 februarie 2015. FLOARE. Și cuvântul acesta se pare că
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
fapt mara din abază e la o distanță de 200 km față de cecenul malh „soare“. Adăugăm coreeanul sagwa „măr“ = sagar în basca și ambele cf. *sag „soare“ (vezi lista). Japonezul ringo seamănă cu australianul alinga „soare“ cu l > r fiindcă jap. nu are l, cf. și rag „soare“în Caucaz. Tofaa din swahili, tapuah ebraic, tufah (malaeza) se apropie de toba și de soarele tabá (păiuțe de nord), aftab în afgană, oftob în tadjica. La fel seb și sib din persana
MĂR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352967_a_354296]
-
selene „luna“? În sfârșit mata e în legătură cu „a se spală“ (myts' a) în slavă. Vezi beru „pisică sălbatică“ în tulu (drav.): beru „soare“ în malto (drav.), bilai „pisică“ în rohingya: beil „soare“. Finl. kissa pare pis cu p/k, în jap. neko e finalul din esk. sekonok „soare“, poate din alt dialect cu e, eschimoșii zicând siqiniq. URS. Numele animalului provine în i.e. *arktos (vezi DECA, s.v.), dar urs la daci, vechii indieni, latini poate fi comparat cu slavul Hors, soarele
LUP.OAIE.PISICĂ.URS. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354034_a_355363]