60 matches
-
gustare, bău două pahare de vin și optă pentru o baie reconfortantă. Apa era fierbinte și se simțea bine. După baie va căuta o carte de aventuri și va citi până când somnul i se va insinua sub gene ca o jinduită și binemeritată recompensă. Telefonul! Nu, e soneria. Se înfășoară rapid cu un cearceaf și ia papucii roșii de plajă. Dacă cel de la ușă sună și dispare? Deschide ușa atât de rapid încât bietul poștaș când îl văzu apărând așa de
VALENTIN ŞI VALENTINA de ION UNTARU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Valentin_si_valentina.html [Corola-blog/BlogPost/356634_a_357963]
-
România cu niște oficiali aproape nebăgați în seamă de străini și cu hoardele sale de migratori situați în vecinătatea delictului? Chiar dacă milioane de români onești trudesc din greu pe toate meridianele lumii pentru a contribui cu economiile lor la mult jinduita prosperitate generală, țara sărăcește de la un an la altul, numărul șomerilor și al dezrădăcinaților crește într-un ritm mai mult decât îngrijorător, iar avalanșa datoriei externe stă gata-gata să o pornească la vale peste disperarea celor mulți și peste îngâmfarea
SĂRĂCIA – STAREA DE FAPT A ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/George_petrovai_saracia_starea_de_fapt_a_romanilor_george_petrovai_1327655770.html [Corola-blog/BlogPost/362430_a_363759]
-
care tot încearcă să facă ceva cât de cât notabil și astfel util României numindu-i fie șovini, fie naționaliști, fie rusofili ori securiști sau comuniști și așa mai departe. Dar nu pot să nu privesc și spre atât de jinduitul Occident către care ani la rând - și nu puțini - ni se scurgeau ochii încărcați cu speranțe deșarte și mulțumindu-ne în cele din urmă doar cu imaginea de basm a cățeilor vestici ținându-și cu mândrie cozile erecte pline cu
CE-AŢI FĂCUT DIN ŢARA MEA, NEMERNICILOR?! de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 by http://confluente.ro/constantin_stefan_selaru_1464356399.html [Corola-blog/BlogPost/369216_a_370545]
-
parte formidabila presiune informațională și de adaptare la care este supus omul modern într-un spațiu aflat în neîncetată schimbare, pe de altă parte ne demonstrează negru pe alb că el este pe punctul de a gusta din fructul îndelung jinduit al ubicuității, adică al prezenței sale aproape instantanee în mai multe locuri de pe glob. Telefonia a fost primul pas făcut în această direcție, iar videotelefonia și internetul sunt alți pași decisivi făcuți întru atingerea acestui deziderat. Încrederea în posibilitățile practic
VIITORUL de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1459586541.html [Corola-blog/BlogPost/369213_a_370542]
-
care am participat cu entuziasm nestăvilit la petrecerea din 1989 imaginându-ne șuvoaiele de miere, lapte și bogății care urmau să inunde România eram prea fericiți ca să înțelegem ceea ce era de altfel evident și anume că, acel capitalism atât de jinduit se afla deja la noi în țară și în euforia noastră bine dirijată de către artizanii așa zisei ”revoluții?!”, în timp ce noi ne bucuram că prin celebra „privatizare” a tuturor mijloacelor de producție am apucat-o în sfârșit pe drumul bunăstării lăsându
TICBARABURIBITARAC CERFIJEMISLETEPOCAIOMIJE !!! CLAR !? de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 by http://confluente.ro/constantin_stefan_selaru_1474266407.html [Corola-blog/BlogPost/380902_a_382231]
-
umilul cartof, țăranul „vede” un întreg „proces de producție”, începând cu pregătirea pământului, semănatul cartofilor, îngrijirea culturilor și recoltarea acestora, sfârșind cu câștigul realizat din comercializarea lor. La fel și eu, în 1989, asemenea celorlalți, vedeam doar fața plăcută și jinduită a capitalismului, vedeam doar fața pe care alții se straduiau să mi-o arate. Prins de euforia „revoluționară” a acelor vremuri, n-am înțeles cuvintele unui om în vârstă care apucase să trăiască și în România internelică. Omul îmi spusese
RETROSPECTIVĂ de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1448777982.html [Corola-blog/BlogPost/383230_a_384559]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > VÂNĂTOAREA CRITICĂ Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 280 din 07 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Nu e stepă să n-o calce Pasul lui gingaș, efeb Dacă alții vin să-ncalce Mănătârca lui de gheb Jinduite câmpuri albe Și trofee mai ales Purtătorii lor de salbe Și accesul la succes Vulpi sau păsări care zboară Piguini și elefanți Dorul de trofeu doboară Pantalonii lui bufanți La ce bun riscul erorii Strecurat prin filiații Când contezi pe
VÂNĂTOAREA CRITICĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Vanatoarea_critica.html [Corola-blog/BlogPost/355522_a_356851]
-
Va fi greu însă, în special intelectualitatea, tineretul studios, cei cu aspirații clare proeuropene și propunioniste trebuie să înțeleagă că victoria este necesară nu dnei Maia Sandu ci tuturor nouă pentru a stăvili ascensiunea kremlinezului I. Dodon spre Olimpul mult jinduit al președinției. -------------------------- Valeriu DULGHERU Chișinău, 1 noiembrie 2016 Referință Bibliografică: Valeriu DULGHERU - MEDITAȚII POSTELECTORALE / Valeriu Dulgheru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2132, Anul VI, 01 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Valeriu Dulgheru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
MEDITAŢII POSTELECTORALE de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2132 din 01 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/valeriu_dulgheru_1477992708.html [Corola-blog/BlogPost/380638_a_381967]
-
oricât ar fi de suspecte mijloacele întrebuințate pentru înaintarea pe drumul ales, ele sunt ba admirate de unii, ba ignorate de cei mai mulți atunci când respectivele mijloace ajung să se concretizeze în faimă, bani, influență și putere. Dar dintre toate aceste mult jinduite bunuri, care - ne spune Epicur - ajută la satisfacerea celor trei categorii de trebuințe omenești ( a)cele firești și necesare - hrana, îmbrăcămintea și adăpostul, b)cele firești dar nenecesare - trebuința sexuală, c)cele care sunt și nefirești și nenecesare - trebuințele de
DRUMUL BUN ÎN VIAŢĂ NU ESTE APANAJUL EXCLUSIV AL NENOROCOŞILOR! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_drumul_bun_george_petrovai_1361220244.html [Corola-blog/BlogPost/351800_a_353129]
-
e întâmplător, cum spuneam. Elev de școală militară, tatăl meu a învățat și la Mănăstirea Dealu - unde se află capul Voievodului -, și la Târgu-Mureș (Liceul militar fiind, la vremea aceea, în spațiul actualei Universități de Medicină și Farmacie - atât de jinduită, inclusiv datorită poziției sale strategice, de ... unii-alții!). Târgu-Mureșul fiind unul dintre primele orașe transilvane care l-au recunoscut și aclamat pe Mihai Viteazu ca domn, după Unirea de la 1600, oraș pe care acesta l-a luat sub protecția sa, ca
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 by http://confluente.ro/Editorial_de_mariana_cristesc_al_florin_tene_1375680712.html [Corola-blog/BlogPost/362530_a_363859]
-
of Metaphor, Londra, 1958. Observ că termenul metaforic W are ceva în plus, este clar „figurat“, seamănă cu Q, fără să fie identic cu el: el pare un Q “contaminat “, îmbogățit sau sărăcit, adică “metaforizat “.Dau un exemplu, în versul:” Jinduit bluestem de aur, mărul,/ îl pândim să cadă în panere: “(Radu Gyr- Mărul de aur )- toți termenii subliniați de noi apar, prin conținutul lor semantic, îmbogățiți, căci bluestem de aur depășește sensul substantivului” invocarea urgiei divinității, nenorocire a cuiva, imprecație
ROLUL METAFOREI CA LIMBAJ FIGURAT ÎN POEZIE, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 by http://confluente.ro/Rolul_metaforei_ca_limbaj_figu_al_florin_tene_1360133914.html [Corola-blog/BlogPost/341347_a_342676]
-
mărea tentația: fiecărui cumpărător de carte îi revenea ca bonus un ceas! Oricare, după preferință! Ca prin farmec, taraba fu asaltată. Tineri și maturi, femei, bărbați și copii se zoreau să apuce câte-o carte, alegând cu ochii și ceasul jinduit. Plăteau. Li se mulțumea prin vorbă și prin ceasul ales. Spre stupoarea ei, bătrâna se trezi într-o clipită ultima rămasă în fața tarabei. Cu "SIMBOLURILE" în mână, cedase tentației de a arunca o privire și la conținut. Auzi un pocnet
CEASUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/angela_dina_1416777868.html [Corola-blog/BlogPost/371858_a_373187]
-
e destul de obositor pentru copii să le tot dea într-una lămuriri” - spunea același Exupery și pilda aceasta ne scrijelă conștiințele. A trebuit să-i purtăm din nou cu pași potriviți și privirile blânde pe micuți în lumea atât de jinduită a basmelor din care lesne ei desprind ce-i bine și ce-i rău, întrucât un copil căruia i s-au furat basmele și poveștile este un copil jefuit de copilărie. Să le dăruim înapoi copilăria. Au mare nevoie de
LECTURA CA ACT DE FORMARE A CARACTERULUI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Dati_mi_inapoi_limba_romana_lectura_ca_act_de_formare_a_caracterului_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356240_a_357569]
-
fiu și nepot de ofițeri), tatăl meu a învățat și la Mănăstirea Dealu - unde se află capul Voievodului -, și la Târgu-Mureș (Liceul Militar de aici aflându-se, la vremea aceea, în spațiul actualei Universități de Medicină și Farmacie - atât de jinduită, inclusiv datorită poziției sale strategice, de ... unii-alții!). M-am dus la Plăviceni și pentru a arcui noi „punți de lumină” între pământurile românești și între românii „aici pe veci stăpâni”, legând Mureșul de Olt, căci... „Am luat sub ocrotirea noastră
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 by http://confluente.ro/Editorial_de_mariana_cristesc_al_florin_tene_1376505016.html [Corola-blog/BlogPost/350304_a_351633]
-
stârnesc vreun stol de fete. Fost-am-fost, pe-atunci, înstare Drumuri să străbat de-a fuga Doar per-pedes (pe picioare): Din Tiofan la Chattanooga. Reverii incandescente Spre Magonii mă săltară... Dar acum, doar farniente, Sârgului îmi cade-n poară. Zboruri încă jinduite, Să se-ntâmple, modru nu e. Aripile, pasămite Că îmi sunt fixate-n cuie. Calimera, la adică, Silnică și ageamie-i: Ca să nu mai bat potică Până la zulufii Tiei. (Tia, când fusese jună, într-așa ierea de pură Că mă
Poezie by Gheorghe Azap [Corola-website/Imaginative/8091_a_9416]
-
ascuns, în pagini de Caiet cu coperți albastre, pe fratele său muritor, pentru a-l proteja de furtunile unui timp alienat și alienabil. Coperți albastre... ca Acvamarinul și Cristalul marin - pietrele prețioase ale Gemenilor, albastre precum cerul senin al libertății jinduite. Herodot vorbește despre ritualul înmormântării la traci, care consta în trei zile de priveghi, incinerarea defunctului, urmată de un mare banchet și întreceri sportive. În timpul banchetului erau sparte vasele folosite. Depunerea în tumuli a unor obiecte prețioase și a ofrandelor
ALBASTRUL DE GORGONE, PREFAȚĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1436083365.html [Corola-blog/BlogPost/377146_a_378475]
-
în pragul falimentelor. În schimb, retoricile cu scheme vide și sofismele unor parlamentari, membri ai consiliilor locale și funcționari, obosesc urechile și ochii milioanelor de receptori. Unul din gravele semne ale timpului rămâne politica transformată în mijloc de acumulare a jinduitelor averi, privilegii și înfumurări. "Clasa politică" cu puteri subterane exagerate față de "rest" altoiește corupția cu populism și clientelism extins. De îndată ce intră în posesia imunităților parlamentare ori se ascund în spatele ușilor închise ale comisiilor parlamentare, multe persoane din această "clasă" trec
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Iași s-au desfășurat câteva acțiuni de lichidare sălbatice din motive pe care le putem denumi „economice” - exploatarea unui prilej favorabil de a se debarasa de un asociat evreu ori pentru a pune stăpânire pe o prăvălie sau o locuință jinduită mult de omul de afaceri român, „lichidând” astfel o datorie și la propriu, și la figurat. Vom nota doar câteva dintre sutele de cazuri de astfel de români „onești” care au devenit părtași la genocid. Samoil Leibovici XE "Leibovici, Samoil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
doi termeni, ar fi răzbătut exigențele ce-l făceau cu putință și ce reprezentau, pentru naturi mai rebele, un revers mustind de amenințări vagi. Prima grijă a hoțului de cai stăpân pe secretele meșteșugului său e să acopere nările animalului jinduit spre a-l împiedica să fornăie și, astfel, să atragă atenția. Dar starea de spirit spre care alunecau prin aer cuvintele doamnelor și domnilor fornăi suspicioasă, cabrându-se dinaintea a ceva ce părea să o învăluie șiret în plină strălucire
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
jenat și-și îndreptă spatele de o încovoiere imaginară: deși perfect vertical, se descoperea chircit la marginea umbroasă a femeii, cu ochii în pământ, cerșind cu nerușinare pietrăria ei prețioasă. În curbura întinsă implorator către ea bălteau străveziu toate lucrurile jinduite rămase lui deocamdată neatinse. Îl neliniști până la panică acea apariție mizeră în formă de mână provenind din lăuntru-i, căreia el, Ian Rechner, arhitectul reușitei personale și cetățean de vază al unui regat respectabil, nu-i era decât marionetă zâmbită țeapăn
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
frumoasă prin înțelesul înalt ce-l scot autorii din fiecare felie de viață povestită. Dacă lăsăm la o parte ceea ce spun autorii în legătură cu un fel de mîncare din Dănești, bunăoară, cu un obicei de-al locului, cum e în bucata ,,Jinduitul curmei “, foarte multe capitole pot fi luate ca povestiri pline de tîlc. Apoi farmecul cărții sporește cu mult, cînd ironia e chibzuit folosită. Autorii au un mare respect pentru cuvînt, văzut precum e ființa, cuvînt care e întors pe toate
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
cu inimă și făptuiră cu mînuri ce fură cu adevărat cum sînt azi ale noastre - adică OM. Făpturile multe pe care le-am strîns împreună fac parte din ceea ce legile statului nostru numesc: PATRIMONIU CULTURAL NAłIONAL. “ Costache Burga Cap. XXVII Jinduitul curmei Vara cumpără omul un mic purceluș. Fi-o-ar, poate, și neînțărcat. Chiar din clipa în care îl ia în primire, vorbește cu dînsul frumos. Pe la pîntece întinde mîna șil scarpină încetișor desmerdîndu-l, că nu este altă plăcere mai
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
este bine să prindem puțin înțelesul de ce ar putea să ne înfățișeze și ist prea ciudat obicei prelungit peste cîte milenii de închipuirea că funia poartă norocul sămînței de vită crescută cu dragoste lîngă bordei!... Oare nu zăbăvește în prea jinduitul curmei amintirea de tot prizărită a sculei viclene, a lungii frunghii, cu laț larg la un capăt, icoana mult ștearsă a unui arcan - descîntat, colo-n taină, de vraci - dintre cele cu care prindeau animalele pe jumătate sălbatice stră-străbunicii?!... Să
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
ieșit ostenit și asudat din tură, era dus cu cârdul la Club, unde se întâlnea cu reprezentanții Teatrului. Aceștia îi vorbeau despre Büchner ori Pirandello, iar bieții făuritori ai bunurilor materiale erau cu gândul doar c-au pierdut rândul la jinduita coadă unde "se dădea" parizer pe buletin. Repertoriul se propunea, apoi, spre aprobare Organizației de bază PCR din Teatru, spre a fi trimis, mai departe, la Direcția Teatrelor din CCES, la Secretariatul CC mă rog, tot tacâmul... Acesta ar fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
fi capabil de asemenea defulare sarcastică și de capacitatea condimentării sugestiilor erotice cu șarje politice de tot hazul (trist). Nedelciu imaginează o coadă anterevoluționară la mașina frigorifică din care se distribuia rodul năstrușnic cules de pe ogorului țăranului lui Creangă. Desigur, jinduitul produs n-a ajuns la toată lumea, așa că pentru codașele cozii n-au mai rămas decât... tacâmuri de "pine" (Pițu propune și o altă etimologie pentru "comunism", derivându-l din "queue" coadă spre a ajunge "queuemmunisme"...) Așteptau la rând și privilegiatele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]