300 matches
-
sunt bune conducătoare de electricitate, altele nu. Fenomenele electrice descoperite și experimentate practic au început să fie fundamentate teoretic de o pleiadă de savanți, pe parcursul următoarelor secole. Astăzi, noi rostim numele lor ca pe niște substantive comune: amper, coulomb, farad, joule, ohm, volt etc., cuvinte tehnice derivate din numele lui Ampere, Coulomb, Faraday, Joule, Ohm, Volta ș. m.a.d. Iluminatul cu arc realizat în 1801 de H. Davy a fost „văzut“ pentru prima dată la Paris (1846) cu prilejul reprezentării operei
Agenda2004-45-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283009_a_284338]
-
au început să fie fundamentate teoretic de o pleiadă de savanți, pe parcursul următoarelor secole. Astăzi, noi rostim numele lor ca pe niște substantive comune: amper, coulomb, farad, joule, ohm, volt etc., cuvinte tehnice derivate din numele lui Ampere, Coulomb, Faraday, Joule, Ohm, Volta ș. m.a.d. Iluminatul cu arc realizat în 1801 de H. Davy a fost „văzut“ pentru prima dată la Paris (1846) cu prilejul reprezentării operei „Profetul“ de Meyerbeer când a... imitat răsăritul soarelui, iar după aceea, în decorul
Agenda2004-45-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283009_a_284338]
-
de reacția ce-o stârnea celor din jur. M-am gândit că nu băusem nici ceaiul de dimineață, dar mă simțeam beată, învăluită de privirea sfre delitoare a acestui om, venit din alte spații, emanând o energie de mii de jouli. Haideți să vă arăt pictura murală făcută pe zidul școlii și câteva lucruri aduse pentru dumneavoastră, spuse pictorul. Stătea lipit de mine, m-a condus la pere tele pictat, plin de mișcarea pescarilor cu plasele lor, a sturionilor sărind în
Pictorul. In: Editura Destine Literare by Monica-Ligia Corleanca () [Corola-journal/Journalistic/97_a_207]
-
faptul că, în literatura de specialitate, nu există un consens asupra coeficiențiulor de echivalare a diferitelor forme de energie, ca și asupra grupării tipurilor de energie folosite în agricultură. În sistemul internațional de unități de măsură energia se exprimă în Joule (J), dar mai des sunt folosiți multiplii acestuia (kilo, mega, giga, tera), cu următorii multiplicatori: La principalele surse energetice coeficienții de echivalare sunt prezentați în continuare. Tona echivalent petrol (TEP) reprezintă energia conținută în produsele petroliere: 1 TEP = 10Gcal Tona
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
de status. Un președinte de corporație are un birou mult mai mare decât funcționarii aceleiași companii. Un alt factor important în comunicarea nonverbală este atingerea. În plan general uman, atingerea reprezintă un cadru fertil pentru dezvoltarea unei atitudini pozitive. R.V.Joule și L. Beauvois (apud Mucchielli, 2002) au efectuat un experiment în acest sens: într-un campus studențesc, un experimentator cerea studenților întâlniți să fie îndrumat spre o destinație anume. Pe unii dintre aceștia îi atingea, ca din întâmplare, pe braț
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
eficiente. Deciziile puterii trebuie să fie în așa fel formulate, iar actele politice să fie plasate la locul și timpul potrivit, astfel încât „oamenii să adere la acestea ca și când ar fi propriile lor hotărâri și să se comporte în conformitate cu ele” (R.V. Joule și J.L. Beauvoist). În aceste condiții, „opinia publică” va crește ca importanță în raport cu „opiniile personale”. Gândirea colectivă, în măsura în care se mai poate numi „gândire”, va domina gândirea individuală. Ea este ușor și imediat acceptată, întrucât nu implică un efort de elaborare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
K., Raison et déraison du notre temps, Éd. Desclée de Brouwer, 1953. Joffroy, A.; Dupouy, R., Fugues et vagabondages, F. Alcan, Paris, 1909. Jolly, P., Hygiène morale, J.B. Baillière, Paris, 1877. Jones, M., The therapeutic community, Basic Books, New York, 1953. Joule, R.V.; Beauvois, J.L., Tratat de manipulare, Editura Antet, București, 1997. Jung, R., „Einleitung zur Kriegspsychiatrie”, în Psychiatrie der Gegenwart, vol. II, Springer, Berlin, 1961. Kant, I., „Essai sur les maladies de la tête”, în Evol psychia, 2, 42, 1977. Kardiner, A
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
încălzire naturală “*” Cu încălzire directă “*” Cu încălzire indirectă Termistorii cu încălzire naturală își modifică rezistență electrică ca urmare a variației temperaturii mediului înconjurător. În acest caz intensitatea curentului care trece prin termistor este foarte mică, incat căldură degajata prin efect Joule este neglijabila. Dacă temperatura mediului înconjurător este diferită de cea a mediului termistorului, are loc un transfer de căldură între mediu și termistor, pana la echilibru termic, si ca urmare temperatura termistorului va fiegală cu cea a mediului înconjurător. Termistorii
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Doina Grigoraş () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1154]
-
anumite stări de spirit sau a unei atitudini emoționale de factură pasională în conformitate cu conținutul ideologiei oficiale a statului, cu valoare de convingere. Realizarea acestora se face prin intermediul unor metode de propagandă sau a unor tehnici de manipulare (V. Volkoff, R.V. Joule și J.L. Beauvois, B. Ficeac). Un rol esențial revine în acest mecanism, așa cum am spus deja mai sus, mass-mediei. Metodele de propagandă sunt reprezentate prin următoarele: Propaganda inconștientă, mascată, sub formă de curent de opinie construit treptat întreținut și amplificat
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psychopathology, Manchester Univ. Press, Manchester, 1963. Jaspers, K., Initiation à la méthode philosophique, Payot, Paris, 1970. Jaspers, K., Philosophie, Springer, Berlin, 1986. Jaspers, K., Psychologie der Weltanschauungen, Springer, Berlin, 1960. Joffroy, A.; Dupouy, R., Fugues et vagabondage, Alcan, Paris, 1909. Joule, R.V.; J.L. Beauvois, Tratat de manipulare, Ed. Antet, București, 1997. Kant, I., „Essai sur les maladies de la tête” în Evol. psychiat., 42, 2, 1977. Kant, I., Anthropologie, Librairie philosophique de Landrange, Paris, 1863. Kaplan H.I.; Sadock B.J.; Sadock V.A
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Editura Tehnică, București, 2002. C. Enăchescu, Tratat de igienă mintală, Editura Polirom, Iași, 2004. P. Accoce; P. Rentchnick, Les nouveaux malades qui nous gouvernent.? P.P. Negulescu, - Destinul omenirii, vol. I V. Volkoff, Tratat de dezinformare, Editura Antet, București, 2000. R.V. Joule; J.L. Beauvois, Tratat de manipulare, Editura Antet, București, 1997. B. Ficeac, Tehnici de manipulare, Editura Nemira, București, 2004. FILENAME \p C:\Carti operare\Tratat de pihopatologie\Tratat de psihopatologie 1 operat.doc PAGE 562 Inconștientul colectiv Eul colectiv actual Anticiparea proiectivă a viitorului
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
decât de aceea a intereselor lor. Ele nu invocă interesele decât pentru a-și raționaliza pasiunile, pentru a putea justifica satisfacția pe care caută să le-o aducă”. Psihosociologii cunosc bine acest fenomen. Titlul unei lucrări a lui Beauvois și Joule (1981) este o dovadă în acest sens: Soumission et idéologies. Psychosociologie de la rationalisation (Supunerea și ideologiile. Psihosociologia raționalizării). Problema esențială care stă la baza acestei lucrări este, după autorii săi, aceea a „raporturilor între conduitele individului și opiniile, credințele sau
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de sprijin în ideologiile constituite - morala comună, religii, convingeri politice etc. -, acțiunea supraeului venind aici să întărească apărările eului”, într-atât este de adevărat că „omul nu e un animal care raționează, ci unul care raționalizează” (Aronson, în Beauvois și Joule, 1981). Istorictc "Istoric" În cele câteva rânduri consacrate lui Jones, cu ocazia celei de-a cincizecea aniversări a celui care mai târziu va deveni biograful său, Freud (1929/1994) se declară încântat de faptul că psihanalistul englez a descoperit raționalizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Rockland L.H. (1995), „The inventory of defense-related behaviors. An approach to measuring defense mechanism in psychotherapy. A preliminary report”, in H.R. Conte și R. Plutchik (eds), Ego Defenses. Theory and Measurement, John Wiley and Sons Inc, New York. Beauvois J.L. și Joule R. (1981), Soumission et idéologie. Psychosociologie de la rationalisation, PUF, Paris. Begoin-Guignard F. (1985), „Limites et lieux de la psychose et de l’interprétation. Essai sur l’identification projective”, Topique, 35-36, 173-184. Begoin-Guignard F. (1991), „Identification projective et identité de groupe”, Journal
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
valoarea sa crește odată cu rezistența rotorică. Pentru o valoare crescută a lui , dependența M (s) își schimbă valoarea pantei în origine, în consecință, punctul Q se deplasează spre dreapta pe orizontala (d). Este interesant și faptul că la 0, pierderile Joule în rotor sunt nule, deci cuplul este nul. Totodată pentru rezultă , ceea ce înseamnă că rezistența rotorică are o mare influență asupra alurii caracteristicii (s) sau . La motoarele cu rotor bobinat și inele este posibilă modificarea rezistenței echivalente a rotorului, prin
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
115) Se va determina raportul segmentelor: aNab din triunghiurile dreptunghice A0ab și A0aN , figura 5.19, anume: (5.116) Dacă se compară (5.115) cu (5.116), în care , rezultă , deci segmentul ab este, la scara puterilor, egal cu pierderile Joule în rotor: . Diferența puterilor: (5.117) este tocmai puterea mecanică a mașinii, egală cu puterea utilă P2, dacă se neglijează pierderile mecanice-prin frecări, ventilație și suplimentare. Din acest motiv dreapta A0A1 care determină segmentul Nb , ce constituie puterea mecanică, se
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
drept al expresiei (5.155) intervine și factorul de înclinare kir<1, a cărui expresie a fost dedusă în [7], relația (3.139). Se obține astfel curentul echivalent rotoric (trifazat, fundamentala) raportat la stator: (5.156) -b) Se echivalează pierderile Joule în rotorul trifazat raportat, respectiv în colivie și se obține relația: (5.157) de unde rezultă rezistența echivalentă a rotorului trifazat raportat:(5.158) Pentru o mai mare exactitate în evaluare trebuie considerate și porțiunile de inele care scurtcircuitează barele. Se
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
bobinat bifazat la care m2=2. În cazul rotorului bobinat trifazat relațiile de raportare la înfășurarea statorică sunt deduse din aceleași considerente ca la § 5.4.3.1. Din densitățile liniare de curent se obține: (5.168) Din egalitatea pierderilor Joule în înfășurări, rezultă:(5.169) Din egalitatea energiilor magnetice înmagazinate în câmpurile de scăpări se obține: (5.170) Trecând la reactanțele de scăpări statorice (prin înmulțirea cu pulsația) se obține o relație similară de raportare:(5.170') Din egalitatea puterilor
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
89.1 și 2), adică: (5.177) Mărimea:(5.178) se numește constantă mecanică de timp la pornirea în gol și caracterizează situația când pe timpul pornirii cuplul mașinii rămâne egal cu Mcr. Dacă se cere determinarea energiei transformată prin efect Joule în căldură pe timpul pornirii în înfășurarea rotorică; se pleacă de la relația (5.175), unde Mr=0, și se calculează prin integrare în timp, ținând seama de (5.71'): (5.179) Așadar, la pornirea mașinii, pentru variația vitezei de la 0 la
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
în înfășurarea rotorică; se pleacă de la relația (5.175), unde Mr=0, și se calculează prin integrare în timp, ținând seama de (5.71'): (5.179) Așadar, la pornirea mașinii, pentru variația vitezei de la 0 la sincronism pierderile prin efect Joule în rotor sunt egale cu energia cinetică a rotorului antrenat. Se pot determina pierderile Joule în înfășurarea statorică dacă se acceptă aproximația:(5.180) Pierderile totale de energie prin efect Joule, în mașină, pe timpul pornirii de la viteză nulă la sincronism
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
prin integrare în timp, ținând seama de (5.71'): (5.179) Așadar, la pornirea mașinii, pentru variația vitezei de la 0 la sincronism pierderile prin efect Joule în rotor sunt egale cu energia cinetică a rotorului antrenat. Se pot determina pierderile Joule în înfășurarea statorică dacă se acceptă aproximația:(5.180) Pierderile totale de energie prin efect Joule, în mașină, pe timpul pornirii de la viteză nulă la sincronism se determină astfel: (5.181) Această relație arată faptul că prin creșterea rezistenței rotorice 2R
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
variația vitezei de la 0 la sincronism pierderile prin efect Joule în rotor sunt egale cu energia cinetică a rotorului antrenat. Se pot determina pierderile Joule în înfășurarea statorică dacă se acceptă aproximația:(5.180) Pierderile totale de energie prin efect Joule, în mașină, pe timpul pornirii de la viteză nulă la sincronism se determină astfel: (5.181) Această relație arată faptul că prin creșterea rezistenței rotorice 2R scad pierderile Joule în mașină; pornirile repetate sunt mai "economice" la mașinile care au rezistența rotorică
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
statorică dacă se acceptă aproximația:(5.180) Pierderile totale de energie prin efect Joule, în mașină, pe timpul pornirii de la viteză nulă la sincronism se determină astfel: (5.181) Această relație arată faptul că prin creșterea rezistenței rotorice 2R scad pierderile Joule în mașină; pornirile repetate sunt mai "economice" la mașinile care au rezistența rotorică mărită (cu bare înalte sau cu dublă colivie). b) Pornirea cu tensiune redusă b1) Pornirea cu comutator stea - triunghi (Y-D) Schema este prezentată în figura 5.27
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
nu poate fi considerată o metodă veritabilă de reglare întrucât la sarcini reduse, în apropierea vitezei de sincronism reglajul este ca și inexistent, fiind mai aproape de adevăr formularea: procedeu de variație a scăderii vitezei în sarcină; prin creșterea alunecării, pierderile Joule în înfășurări cresc și se diminuează randamentul (se știe că pj2=sP, din relația 5.71). De reținut este faptul că aceste pierderi sunt disipate preponderent pe rezistențele înseriate - situate în exteriorul rotorului. Nu trebuie trecut cu vederea și faptul
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
la antrenarea de pompe sau ventilatoare ale căror cupluri variază cu pătratul turației. Se pot semnala și unele inconveniente ale metodei: -Micșorarea vitezei se face în detrimentul randamentului întrucât se mărește alunecarea. Dacă motorul are o alunecare de 50%, numai pierderile Joule rotorice reprezintă 50% din puterea care trece prin întrefier la rotor, ceea ce înseamnă că randamentul este sensibil inferior valorii de 50%. -Creșterea pierderilor Joule rotorice cu reducerea tensiunii U1 implică unele probleme de încălzire. Cum de obicei motoarele au autoventilație
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]