64 matches
-
pe spate, când pe burtă, mă șterge cu sânii sau mă sărută scurt. - Să nu-ți dai drumul! îmi șoptește la ureche. Îți spun eu când! Strâng din dinți, nu-i pot da însă ascultare, o împing de pe mine și juisez pe fesele ei. În clipa următoare, o văd îngenunchind desupra capului meu și lăsându-se cu sexul umed peste gura mea. Parcă-i nebună! - Termină-mă cu limba! mă imploră, și-i simt lacrimile pe obraji. Cedez stăruințelor și-o
DRUMUL APELOR, 61 ( ROMAN FOILETON ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 by http://confluente.ro/aurel_contu_1494648232.html [Corola-blog/BlogPost/376340_a_377669]
-
o prima incursiune de recunoaștere, mângâiindu-i Jadul Prețios, cum îl denumeau chinezii Taoiști, aceasta deschizându-se ca o stridie scoțând la lumină perla strălucitoare pentru a fi extrasă. Angela cuprinsă de nebunie își dădu ochii peste cap de plăcere și juisă. Căci nebunie era fără îndoială ceea ce trăiau ei doi, o iubire interzisă, care i-ar fi ruinat fără îndoială cariera profesorului, dacă știrea ar fi ajuns la urechile cuiva. Amândoi erau conștienți de gravitatea actului lor, care însă nu mai
ROMAN , CAP. TREISPREZECE/EROTIC de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1454657227.html [Corola-blog/BlogPost/363431_a_364760]
-
care nu o mai simțise niciodată. Fără să vrea a început să-și întâmpine partenerul cu aceleași mișcări, unduindu-și coapsele. Plăcerea trăită o surprinse și o tulbură. Era în transă. Simți cum o nouă explozie avu loc în interiorul său. Juisă din nou. Condurache se mișca continuu, controlându-i fetei toate tainicele ascunzișuri ale grotei. Era conștient că se apropie clipa când și el trebuie să părăsească această plăcută cercetare, pentru a nu avea repercusiuni mai târziu. Nu fusese pregătit pentru
ROMAN , CAP. TREISPREZECE/EROTIC de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1454657227.html [Corola-blog/BlogPost/363431_a_364760]
-
totu-i excelent!! De multe ori excelentul se înfoaie ca un păun, dorind a rupe lumescul... Mă simt flămândă de orizonturi lemnoase,de plugurile increatului...Sunt doar o particulă lichidă din mii de particule excelente, amorfice, un molfăitor, un miorlăitor , juisând perpetuu, excitat de rutină... Referință Bibliografică: Elogiu despre Excelent! / Mihaela Doina Dimitriu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2276, Anul VII, 25 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Mihaela Doina Dimitriu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
ELOGIU DESPRE EXCELENT! de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_doina_dimitriu_1490465448.html [Corola-blog/BlogPost/372388_a_373717]
-
măcar a fost, vreodată, sensibilă clipa față de dragostea ta. Nelimitată!). În egoismul ei grăbit, ea își vede de drum, iar tu te auto-amăgești că trăiți împreună, ea și tu și tu și ea, sunteți chiar în același pat, iar când juisezi, ea râde și se gândește la apoliner, la andrebreton și la orânduiri sociale, nemuritoare, de beton. Pardon! Se gândește la vii, ba și la podgorii, și la șiruri de cimitire, ori chiar la maternități și la laptele praf, Materna. Viorile
CHESTIA CU PAC, MAC ŞI TAC! (DICTEU) de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1480229446.html [Corola-blog/BlogPost/366981_a_368310]
-
mai mult către peșteră, pendula i se mișca ritmic, insistând ca aceasta să fie cât mai degrabă vizitată. Limba căuta să penetreze interiorul ei, ca pentru o prima incursiune de recunoaștere... Emanuela își dădu ochii peste cap de plăcere și juisă, cuprinsă de nebunie. Căci nebunie era fără îndoială ceea ce trăiau ei doi, o relație interzisă, care i-ar fi ruinat fără îndoială cariera profesorului, dacă știrea ar fi ajuns la urechea cuiva. Amândoi erau conștienți de gravitatea actului lor, care
EXPLORAREA PESTEREI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Iubire_interzisa_roman_cap_stan_virgil_1385825805.html [Corola-blog/BlogPost/344619_a_345948]
-
nu i-a mai simțit niciodată. Fără să vrea a început să-și întâmpine partenerul cu aceleași mișcări, unduindu-și coapsele. Plăcerea trăită o surprinse și o tulbură. Era în transă. Simți cum o nouă explozie avu loc în interiorul său. Juisă din nou. Condurache se mișca continuu controlându-i fetei toate tainicele ascunzișuri ale grotei. Era conștient că se apropie clipa când și el trebuie să părăsească această plăcută cercetare, pentru a nu avea repercusiuni mai târziu. Nu fusese pregătit pentru
EXPLORAREA PESTEREI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Iubire_interzisa_roman_cap_stan_virgil_1385825805.html [Corola-blog/BlogPost/344619_a_345948]
-
măcar a fost, vreodată, sensibilă clipa față de dragostea ta. Nelimitată!). În egoismul ei grăbit, ea își vede de drum, iar tu te auto-amăgești că trăiți împreună, ea și tu și tu și ea, sunteți chiar în același pat, iar când juisezi, ea râde și se gândește la apoliner, la andrebreton și la orânduiri sociale, nemuritoare, de beton. Pardon! Se gândește la vii, ba și la podgorii, și la șiruri de cimitire, ori chiar la maternități și la laptele praf, Materna. Viorile
RONI CĂCIULARU by http://confluente.ro/articole/roni_c%C4%83ciularu/canal [Corola-blog/BlogPost/367716_a_369045]
-
măcar a fost, vreodată, sensibilă clipa față de dragostea ta. Nelimitată!). În egoismul ei grăbit, ea își vede de drum, iar tu te auto-amăgești că trăiți împreună, ea și tu și tu și ea, sunteți chiar în același pat, iar când juisezi, ea râde și se gândește la apoliner, la andrebreton și la orânduiri sociale, nemuritoare, de beton. Pardon! Se gândește la vii, ba și la podgorii, și la șiruri de cimitire, ori chiar la maternități și la laptele praf, Materna. Viorile
RONI CĂCIULARU by http://confluente.ro/articole/roni_c%C4%83ciularu/canal [Corola-blog/BlogPost/367716_a_369045]
-
capitalistă, în Forest Hills. * Întrebare firească: în ce măsură experiența de gazetar, propria-ți viață, merită să fie transpuse în literatură, dincolo de furcile caudine ale structurilor consacrate? Răspunsul niciodată nu va fi categoric, dar posibil, da. Cu o condiție - textul obținut să juiseze în cadre aristotelice, vizibile, bănuite măcar sau conturate în subsidiar. Vremurile cultural-estetice chiar dacă au furnizat alți parametri de exprimare în literatură, mimesis-ul și catharsis-ul n-au dis părut niciodată (nu luăm în calcul literatura de divertisment și derivatele acesteia
ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_106]
-
într-una, / întrerupându-și rugăciunea în gând / Unde ești Doamne, unde ești Doamne, / De nu ne-auzi în cer copilul plângând? (Singuri de Crăciun). Tăioasă și bine venită constatare, semnalăm într-o clasică poemă, intitulată Recompensă binefacerii pământului. Patru catrene juisează pe tema „ mirabilei semințe”, a perpetuării vieții în univers. Cuvântul rămâne Piatra de hotar (à la Brâncuși ) care va da seamă de trecerea ființei în veac. Iată ultima strofă: Rupând echilibrul amorțelii deacasă / Ne îngropăm cu zăpada rostul în câmp
Editura Destine Literare by Virgil Pătrașcu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_196]
-
sculptură. Dar, tot de foarte multe ori, ideația lui Brâncuși viza domenii de cugetare, intrând spre principii, reguli și teorii ale artei, ale filosofiei, ale vieții, atingând cosmicul sau abstractul. Viziunea lui ca arhitect al ideii Îl ducea spre contemplații, juisând când à la Socrate, când à la Platon, când à la Aristotel. Din această perspectivă, aforismele lui Brâncuși nu reprezintă jocuri pure ale unei inteligențe combinatorii, ci o complementaritate perpetuă a vieții personale, dar mai cu seamă a Înțelegerii simbolurilor
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1448]
-
vocea lui Mick Jagger, pe care o cumpărasem la o licitație la Sotheby’s în Veneția. Ecaterina s-a așezat pe pula care îmi țâșnise din pantaloni rupându-i. Am cântat în continuare, în timp ce ea se legăna pe mine. Am juisat elegant în ea. - Mmm, a zis. - Mmm, am zis și eu. Mmm. Mmm. Parcă era și un cântec imbecil de la Crash Test Dummies cu aproximativ același text. Rușinat de banalitatea sunetelor pe care tocmai le emisesem, am făcut „Ghrldâbâmk“. - Brzzzzvfl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
tăblie, răzbit de aburii cei nărăvași ai tequilei, șmecherul roșcat de Mariusache. Șobo avea o mână vârâtă adânc sub cureaua de la pantaloni, iar schimonoseala lascivă a feței lui de babuin și gâfâitul porcesc, semnalizau iminent, că ipochimenul se pregătea să juiseze! Cu mâna cealaltă întinsă, "Să moară mama!" îl ținea la distanță cu un șiș, pe Poet, propulsat și acesta în picioare, împiedicându-l hotărât să sară în ajutorul Îngerului. Care era călărit, ca un mânzat, la propriu, în scaun și
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
de trei ori la rând teologul Îi provocase o anume plăcere - la Început Emma spuse că nu atât de intensă ca aceea pe care o simțea cu Antonio, dar apoi, după insistențele extenuante ale acestuia, sfârși prin a admite că juisase nu o dată, ci de mai multe ori, de fapt, aproape Întotdeauna. Deci el se Înșelase prostește crezând că o făcuse să descopere orgasmul, căci ea Îl descoperise deja cu teologul, chiar dacă refuza să-i spună lucrului pe nume și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Linguet sărută de cinci, șase ori pula cea mare, răspunzând totodată la sacadele futangiului. Gata să-și dea drumul, o luă cu totul în gură, băgând și scoțând pula aceea uriașă cu buzele-i de coral, până în gâtul ei catifelat. Juisând, îl mușcă...". L'Anti-Justine, p. 218. 2. O euforie necesară Am precizat mai sus că trebuie să fie vorba despre afecte "euforice". Această este o precizare necesară. Într-adevăr, e de-ajuns ca scena să fie încărcată de afecte negative
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
-l poate atenua. Cum se explică acest lucru? În primul rând, „sinele” resimte o „capacitate de a putea” (singura capacitate reală) care dezvoltă abilitatea trupului de a se deplasa, a atinge etc. Angoasa e plăcută, întrucât promite, iar ceva vulgar juisează în noi când stăm sub regnul posibilității nelimitate. Angoasa e nu mai puțin dureroasă, întrucât în orice putere de a acționa se naște un zvon al păcatului, un risc al eșuării. În turbionul angoasei, sufletul își decide sinele, așa cum ispitirea
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
va avea sens moral, oprimarea va crește! halta Siretu km 288 nave catolice pe cenușiu de seară, Bacău prin luminișuri, gunoiștea premergătoare focurile, schimbările de ritual nule în cultură, intelectualii au și libertatea de gîndire mai mică, micșorată cît justifică, juisează lîngă ea, chestionar auto suprimat de situațiile lui concomitente, biserica din cartier peste linii, plecarea din Bacău opțiunea pentru interiorizare, iluzoriu cu ea, nu te amesteca în troace că te mănîncă porcii, cea călătoare una dintre ele! consultă Cleopa, Ilie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
durerea, nenorocul, istovirea, sila și frica de viață, sila și frica de moarte, toate pulsează pe chipuri Într-o infinitate de măști și sub o aură de cataclisme, frustrări și zădărnicii, care ajung să mă fascineze și mă fac să juisez până-n pragul paraliziei. Mă Îndopam cu pâine, urcând din nou Împreună cu ei treptele durerii și plăcerii. Pâinea goală și Întunericul, da, dintotdeauna mă salvaseră, dar niciodată până acum nu-i văzusem atât de fericiți. Se salutau cu degetele răscrăcănate În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
miez bun, pe cele seci, pe cele cu azur, pe cele înnoroiate, pe cele suave, pe cele puturoase, pe cele năucitoare, pe cele întremătoare, pe cele jubilante, pe cele asasine, pe cele scăpărătoare, pe cele opace. Pe rînd, auzul a juisat și s-a întristat. De orice fel ar fi fost însă, cuvintele nu m-au lăsat nepăsător. Plăcute sau neplăcute, m-au urmărit, uneori obsedant, cu sonoritățile și accentele lor inițiale. Unele m-au consolat, m-au fortificat, altele m-
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
despre orice, față cu un public avid, socializat în compuneri libere. Invențiile noi ale tranziției sunt „analistul” și „eseistul”: un fel de extract total de competență universală. Nu dăm doi bani pe exactitatea informațiilor și pe argumentarea soluțiilor posibile, dar juisăm în fața găselnițelor metaforice de limbaj: „Ce bine le zice!”. Talentul metaforic este cheia care deschide suflete și acaparează minți. Au dreptate cei aflați în categoria „aleșilor”, atunci când utilizează refrenul: „Dușmani-mi poartă pică/ Da n-au valoarea mea!” împotriva celor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
de sadici vor (și pe spectatori să se semiexcite fără procese de conștiință la unele dintre sadismele lor), iar faptul că ei sînt atît de sadici îi autorizează pe cei buni să fie și mai sadici (și pe spectatori să juiseze nedisimulat la fiecare detaliu oribil al răfuielii finale). Adevăratele satisfacții ale acestui tip de spectacol sînt sadice și voyeuristice, dar existența unui cadru moral de tip după faptă și răsplată rămîne importantă pentru marele public, care contează pe realizatori să
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
carte de-a ta, pe tine te vrea. Fraza este spartă, anume, continuitatea narativă, absentă. Să nu le fie unora cu supărare, ea își prelungește întreprinderea autobiofictivă. Într-o lume în care este de datoria fiecăruia să gîndească și să juiseze la fel, aceste strategii derizorii de a te crede personajul unic al unui scenariu original nu mai pot salva libertatea individuală." "Probabil te gîndești și tu unde vreau să ajung. nicăieri. vreau să văd dacă pot fi dezinhibată pînă la
Autoficționarii by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/10604_a_11929]
-
relief de transcendență pozitivă sau negativă. Nu în găsirea accidentală a unei transcendențe pe o atare suprafață mată stă autenticitatea, ci în expresia imediată a căutării ei. Într-o lume în care este de datoria fiecăruia să gîndească și să juiseze la fel, aceste strategii derizorii de a te crede personajul unic al unui scenariu original nu mai pot salva libertatea individuală" semnifică tocmai încercarea subiectului enunțător, sortită eșecului, desigur, în termeni teleologici, de a gîndi și juisa diferit. Obligați rațiunii
Autoficționarii by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/10604_a_11929]
-
gîndească și să juiseze la fel, aceste strategii derizorii de a te crede personajul unic al unui scenariu original nu mai pot salva libertatea individuală" semnifică tocmai încercarea subiectului enunțător, sortită eșecului, desigur, în termeni teleologici, de a gîndi și juisa diferit. Obligați rațiunii și supuși dorinței sîntem cu toții. Or, dacă întotdeauna diferența se realizează pe verticală, de la Platon încoace (fie și dacă ne gîndim doar la diferența de altitudine dintre solul peșterii și cel exterior), autoficționarul încearca să se individualizeze
Autoficționarii by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/10604_a_11929]