1,059 matches
-
de pâini coapte, fie în tuciul fierbinte, fie pe vatra încinsă, acoperite cu spuză. ...Adică, înțelegi, cenușă și cărbuni! Unul, Tingirică ăl bătrân, zicea că așa le-ar fi spus și Moise la evrei când au scăpat din Egipt, de la Jupân. Se spune că ei au copt pâinile pe pietre. Mai mult nu prea știu. Pâinea asta, adică azima, e un fel de semn că s-au dezrobit. Nu prea am înțeles ce înseamnă, însă... Mă rog, evreii la vremea aceea
OLTENII UN FEL DE EVREI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 by http://confluente.ro/Oltenii_un_fel_de_evrei_al_florin_tene_1328862997.html [Corola-blog/BlogPost/346736_a_348065]
-
în prim plan, împrejurările în care intervine cu a sa critică vehementă prin intermediul fabulei, sunt suficient de bine precizate pentru a se înțelege despre cine este vorba: „Pe Leu îl lătrau câinii/ În timp ce-și urma drumul/ Alene... ca jupânii./ El n-auzea niciunul” („Leul și câinii”). Pentru că dorește să comunice cât mai clar mesajul poeziilor, Nicolaie Dincă accentuează caracterul de satiră și de condamnare a stărilor de lucru prezentate în pamflete și satire, în snoave și alte „pamfletării”, folosind
ÎN OGLINDA FABULEI ŞI A PAMFLETULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/In_oglinda_fabulei_si_pamfletului_marian_malciu_1341836787.html [Corola-blog/BlogPost/341953_a_343282]
-
a purtat cu cinste, spre cinstirea sa nepieritoare, neuitatul Liviu Vasilică, Gheorghe Gheorghe e un cântăreț de muzică populară oltenească urcat pe scenă ca un român mustăcios și mândru ce trăiește curat și cuminte la umbra iubirii și le seamănă jupânului Iancu și lui neica Tudor. Și-a luat pe spate mantou boieresc, pe când inima și-a înveșmântat-o cu virtuți sufletești, înrâurite de dragoste de cântec. În ce localitate s-a aninant lumina zilei pe oglinda privirii fiului pandurilor ce
GHEORGHE GHEORGHE. A ÎMBRĂCAT MANTIA VLADIMIRESCULUI ŞI A ÎNVEŞMÂNTAT SPIRITUL ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1404506876.html [Corola-blog/BlogPost/349161_a_350490]
-
complexă lumea lui...”. Procedând în acest fel, autorul readuce în fața cititorului pe, celebrii de acum, Lache și Mache, a căror principală preocupare este politica („făcută” neapărat în fața halbelor cu bere), „boală care se ia, ca râia” și în casa lui jupân Dumitrache sau a conului Leonida, dar și în reședința județului de munte unde Cațavencu și Farfuridi „se luptă cu retoricele suliți”. Ziariștii, la fel de agramați precum cațavencii politici, negustorii cu un foarte ridicat simț al „onoarei de familist” pe care le-
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1497030089.html [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
roțile grele ale trăsurilor hurducăiau, amestecând zgomotul cu strigătul negustorilor. Împărțit pe grupuri de meserii, târgul înflorea văzând cu ochii. Ulița cea Mare era principalul vad comercial, unde negustorii își expuneau mărfurile pe tarabe proaspăt vopsite, împestrițând vederea. Prăvăliile lui Jupân Nica, ce își cumpărase nu demult case în mahalaua Sfântul Gheorghe, se puteau vedea înșirate de-a lungul uliței ca și cele ale lui Spiro Panu, negustor de pergament adus din Veneția. De dreapta uliței, spre Izvor, la o mică
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
adus din Veneția. De dreapta uliței, spre Izvor, la o mică depărtare de Biserica Răzvan, se aflau depozitele negustorilor de mătase Caraiani și Zecca, ce au adăpostit în subsolurile lor aurul mult râvnit de turci al fostului Domn Constantin Brâncoveanu. Jupân Manu Apostolu, ca mare om de încredere a principelui, stăpânise peste toate acestea, în vremurile bune, ca agent general de comerț. Pe una dintre aceste străzi principale ale orașului se întindeau și cele trei mari magazine ale familiei Cristoroceanu, cu
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
nu atât de primitoare. Două uși din lemn negru, se dădură la o parte în momentul apropierii celor două femei. Vocea unui bătrânel uscățiv le atrase atenția: - Jupâniță, sunteți așteptată. - Eu!?, se miră Ana privind-o pe doică. De unde știe jupân Cristoroceanu că vin la dumnealui? - Jupân Cristoroceanu știe tot ce se întâmplă în acest oraș și, mai ales, despre sosirea unei persoane atât de distinse ca dumneavoastră. Rudele trebuie primite cu cinste, stimată doamnă. Privirea Anei se întoarse din nou
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
din lemn negru, se dădură la o parte în momentul apropierii celor două femei. Vocea unui bătrânel uscățiv le atrase atenția: - Jupâniță, sunteți așteptată. - Eu!?, se miră Ana privind-o pe doică. De unde știe jupân Cristoroceanu că vin la dumnealui? - Jupân Cristoroceanu știe tot ce se întâmplă în acest oraș și, mai ales, despre sosirea unei persoane atât de distinse ca dumneavoastră. Rudele trebuie primite cu cinste, stimată doamnă. Privirea Anei se întoarse din nou către doică, după care răspunse: - Bine
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
acest oraș și, mai ales, despre sosirea unei persoane atât de distinse ca dumneavoastră. Rudele trebuie primite cu cinste, stimată doamnă. Privirea Anei se întoarse din nou către doică, după care răspunse: - Bine, te rog du-ne la ispravnicul orașului. - Jupân Cristoroceanu vă așteaptă numai pe dumneavoastră. Dumnealor pot aștepta aici, pe hol. Vom avea grijă de tot ceea ce le trebuie, până terminați dumneavoastră cu ispravnicul nostru. - Cum să aștepte aici? Este nepoata ispravnicului! Nu dorește să o cunoască? - Știu jupâniță
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
de la Vodă să lase pe cineva să pornească pe urmele lor. Își aducea aminte câte greutăți întâmpinase. Unul din secretarii principali, care asistaseră la cererea ispravnicului au ținut să completeze atunci, când inima lui era plină de durere: - Bugetul țării, jupân Cristoroceanu, nu ne perminte pornirea unui vas în apele mării pentru a vă căuta mult iubitul fiu. Cu înțelepciunea Măriei Sale, Domnul nostru, știți că de patru ani s-a pornit construirea Mănăstirii Văcărești, care va umple prin arhitectura ei capodoperele
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
sticlă prinse cu plumb sau din plăci alcătuite dintr-o substanță văroasă, ce aducea cu ghipsul. Spatele palatului era ferit spre nord de o terasă înaltă, de unde se putea admira o parte din panorama orașului. Mânăstirea ridicată de văduva lui Jupân Manu, fiica negustorului Forga, își înălța imnurile către cer. Acest Manu primise sub păstrare 16 pungi de argint și 48 de țechini, pe care Domnia Sa, Vodă Brâncoveanu îi dăduse spre păstrare înainte de a fi mazilit. În ciuda rugăminților pe lângă împăratul Germaniei
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
de țechini, pe care Domnia Sa, Vodă Brâncoveanu îi dăduse spre păstrare înainte de a fi mazilit. În ciuda rugăminților pe lângă împăratul Germaniei, cu care întreținuse o strânsă corespondență după eliberarea din surghiunul otoman, prin care cerea restituirea averii rămase în Transilvania, de la Jupân Manu, Doamna Maria, soția răposatului domn, nu primise niciun răspuns. Foarte aproape de palat se aflau și casele preotului din Sinope, om de încredere al noilor principi, ce mărgineau orașul. Apoi grădinile negustorului Nicolae Caraiani, ce avea legături strânse cu Veneția
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
mai este, s-a dus iar el rătăcește singur prin casa aceasta mare, care odată fusese plină de viață. Ce mult a trecut de atunci. Își simțea trupul obosit și tot mai mult frica de singurătate. În picioare, în fața biroului, jupân Cristoroceanu răsfoia nervos câteva hârtii scrise. În minte îi răsunau cuvintele Anei. De ce atâta dușmănie între el și cea care își legase viața de fiul său. Trebuia să uite trecutul. Ana și fetița ei îi aparțineau. Privi pentru a doua
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
alții (...), trecând vreme multă la mijloc până în anul 1800 învrednicindu-se mai sus numiții ctitori de au înfrumusețat-o cu zugrăvire peste tot după cum se vede având în ajutor și pe dumnealui Polcovnicul Nicolae Pleșoianu împreună cu soția sa Maria i jupân Dumitru Sturza epi- trop cu soția Casandra ca să le fie spre veșnică pomenire a tot neamul și fiilor în anul de Hristos 1803, august 15, în zilele luminatului Domn Ioan Dumitru Grigore Ghica, voievod cu blagoslovenia Sfinției Sale părintelui Neofit - Episcopul
MONUMENT ISTORIC de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1412740524.html [Corola-blog/BlogPost/341067_a_342396]
-
căpitan Lupu Buliga esențială de vreme ce a simțit nevoia să o consemneze chiar pe piatra de mormânt care arată textual că s-au făcut când s-au bătut Matei Vodă cu cazacii și cu moldovenii la Finta și s-au bătut jupânul Buliga vel căp.la Teleajen cu cazacii și foarte rău i-au sfărâmat pre cazaci și pe moldoveni. De altfel ,el a fost chiar rănit în luptă, retrăgându-se apoi pentru vindecare, la Topolnița. Drept recompensă pentru comportarea vitejească, pentru
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA FIGURĂ PROEMINENTĂ A DOMNIEI LUI MATEI BASARAB de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_lupu_buliga_varvara_magdalena_maneanu_1368685828.html [Corola-blog/BlogPost/371135_a_372464]
-
avea și darul beției. Într-o duminică, or fi acum câțiva ani, prea sfințitul, doritor de a schimba potirul pe stacană și de-a părăsi mai degrabă altarul pentru ca să se ducă la crâșmă, ceti liturghia din fugă și alergă la jupânul Moisi, uitând să stingă lumânările în biserică.Era vânt mare în acea zi; vântul suflând printr-un geam stricat găsi de cuvință a fâlfâii perdeaua și a o apropia de para unei lumânări. Îndată perdeaua luă foc și dete foc
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1395127787.html [Corola-blog/BlogPost/353846_a_355175]
-
Jilava, Oradea și Aiud, fiind deținut politic între anii 1955-1964. Referindu-ne, în cele ce urmează, în mod special la Biserica “Sfântul Silvestru” din București, vom afirma că lăcașul de cult a fost zidit pe 15 iunie anul 1743, de către jupân Pârvu boiangiul și jupâneasa Stanca. Așezământul a fost afectat de două cutremure, unul în anul 1802 și celălalt în anul 1838. Cel din urmă a dărâmat complet vechiul edificiu și biserica a fost reclădită de Ilie Dimitrie și frații săi
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Cu_si_despre_parintele_profesor_nicola_stelian_gombos_1354698475.html [Corola-blog/BlogPost/353012_a_354341]
-
nu m-auzi pe mine: “Fie Lupul-afurisit Și tot neamul lui lihnit!” A zis Capra, sărutându-și Cucuiatul Ieduleț Și s-a-ndreptat spre pădure Să adune-n coșuleț Ciuboțică, frunzișoare, Alunițe, fragi și mure, Lăptișor în țâțișoare Și apă din râuleț. Jupânul Lup tocmai trecea Pe lângă căsuța Caprei Și, vesel, el jubila, Auzind vorbele el: “Asta ți-a fost, cumetriță! N-ai mai fi așa bățoasă Când l-oi prinde pe Corniță Și l-oi lua la mine-acasă. Ce-or mai zburda
ELISABETA SILVIA GÂNGU by http://confluente.ro/articole/elisabeta_silvia_g%C3%A2ngu/canal [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
Închide zăvorul bineși să nu deschizi defelPână nu m-auzi pe mine:“Fie Lupul-afurisitși tot neamul lui lihnit!”A zis Capra, sărutându-șiCucuiatul Iedulețși s-a-ndreptat spre pădureSă adune-n coșulețCiuboțică, frunzișoare,Alunițe, fragi și mure,Lăptișor în țâțișoareși apă din râuleț.Jupânul Lup tocmai treceaPe lângă căsuța Capreiși, vesel, el jubila,Auzind vorbele el:“Asta ți-a fost, cumetriță!N-ai mai fi așa bățoasăCând l-oi prinde pe Cornițăși l-oi lua la mine-acasă.Ce-or mai zburda Lupișorii... V. TRANDAFIRAȘUL
ELISABETA SILVIA GÂNGU by http://confluente.ro/articole/elisabeta_silvia_g%C3%A2ngu/canal [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
efecte contradictorii. La câteva zile, mai către ora prânzului, Mitru s-a prezentat în fața lui, având în mână o curea de transmisie, trapezoidală; - Hai să ți-o încasezi! Deși luat oarecum prin surprindere, aproape că îi venea să îl întrebe: “Jupâne, ți-ai pierdut cumva cureaua de la pantaloni? Cam mult timp ți-a trebuit până să-ți găsești alta!” La gândul că ar fi putut rosti totul cu voce tare, a zâmbit ca de o ghidușie numai de el știută. Ca
VIII. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1470228426.html [Corola-blog/BlogPost/365165_a_366494]
-
gândul rătăcit, hăt... pe celălalt tărâm. Am fost vrednic, muncitor, jugul nu mi-a fost povară Am muncit cu drag și spor, zi de vară până-n seară, Nu mi-am supărat stăpânul, uneori când m-a bruscat, Pe vremuri, eram jupânul, cel mai bun taur din sat. -Ei, și care e năpasta, de stai trist și necăjit Într-o noapte ca aceasta, numai bună de iubit? Ce te uiți galeș spre mine, ce stai rezemat de pom Și oftezi, bietul de
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/adriana_papuc/canal [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
cu gândul rătăcit, hăt... pe celălalt tărâm.Am fost vrednic, muncitor, jugul nu mi-a fost povarăAm muncit cu drag și spor, zi de vară până-n seară,Nu mi-am supărat stăpânul, uneori când m-a bruscat,Pe vremuri, eram jupânul, cel mai bun taur din sat.-Ei, și care e năpasta, de stai trist și necăjitîntr-o noapte ca aceasta, numai bună de iubit?Ce te uiți galeș spre mine, ce stai rezemat de pomși oftezi, bietul de tine, parcă n-
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/adriana_papuc/canal [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
Jilava, Oradea și Aiud, fiind deținut politic între anii 1955-1964. Referindu-ne, în cele ce urmează, în mod special la Biserica “Sfântul Silvestru” din București, vom afirma că lăcașul de cult a fost zidit pe 15 iunie anul 1743, de către jupân Pârvu boiangiul și jupâneasa Stanca. Așezământul a fost afectat de două cutremure, unul în anul 1802 și celălalt în anul 1838. Cel din urmă a dărâmat complet vechiul edificiu și biserica a fost reclădită de Ilie Dimitrie și frații săi
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI – CRÂMPEIE DE VIAŢĂ ŞI ISTORIE, POVESTITE PE VIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2327 din 15 mai 20 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1494831474.html [Corola-blog/BlogPost/363097_a_364426]
-
pe jos, în încercarea de a zbura, dar cu aripile tunse mai zboară dacă poți! rațele, grămadă toate, o gură țineau! mac-mac-mac-mac! maaac! mac! zur înainte, zur înapoi, după cum le fugărea mânzul; cocoșul, ca unul ce se ținea a fi jupân la el în bătătură, fâlll! în capul căluțului! doar că în cap era căldarea!În altă zi îi trecuse moartea pe sub ochii copilăroși: Ionel, prâslea de nepot, s-a urcat în cireș să-i taie uscăturile; a pornit drujba și-
PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1439040365.html [Corola-blog/BlogPost/379403_a_380732]
-
gândul rătăcit, hăt... pe celălalt tărâm. Am fost vrednic, muncitor, jugul nu mi-a fost povară Am muncit cu drag și spor, zi de vară până-n seară, Nu mi-am supărat stăpânul, uneori când m-a bruscat, Pe vremuri, eram jupânul, cel mai bun taur din sat. -Ei, și care e năpasta, de stai trist și necăjit Într-o noapte ca aceasta, numai bună de iubit? Ce te uiți galeș spre mine, ce stai rezemat de pom Și oftezi, bietul de
BOUL TRIST de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1488646415.html [Corola-blog/BlogPost/383601_a_384930]