35 matches
-
care îl însoțeau nu erau nominalizați în actul domnesc. În Țara Românească era un grup de boieri, de megieși sau de „oameni buni și bătrâni” în număr prefixat, nominalizați în actul domnesc (6, 12, 24, 36, 48), care erau și „jurători” (arbitri) și care serveau de martori în fața domniei atunci când hotărârea trebuia „aprobată sau casată”. Însă, după cum am mai spus, implicarea organelor de stat nu însemna o diminuare a rolului obștilor în stabilirea hotarelor. Deși în toate celelalte chestiuni obștea dădea
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
pentru sănătate. În unele cazuri crește riscul de deces, în altele, ucide sau infectează cu epdemii-experiment, create în laborator. Cu toate că oficialii sănătății cunosc efectele adverse devastatoare, ei susțin prin toate mijloacele campania de încurajare a vaccinărilor. Nimic mai imoral pentru jurătorii lui Hippocrate! Ei știu că orice vaccin trebuie aplicat numai în urma rezultatelor unor teste și studii pe o întindere de minim zece ani. Bun, după ce întreaga producție de vaccin antigripal românesc a fost contaminată cu o bacterie periculoasă, care poate
To’arășu cu număratul căpițelor e cuminte și va face ce i se dictează [Corola-blog/BlogPost/93434_a_94726]
-
funii sau alte unități de măsură, care cereau cunoștințe de matematică, mai ales de geometrie. În această perioadă întâlnim la Rucăr, ca și în alte localități oameni care, prin răvașe domnești, erau chemați să facă hotărnicii, ei numindu-se și jurători, adeveritori de hotare, de explicare a legilor atunci în vigoare. Cu dezvoltarea în mai mare măsură a comerțului - asistăm la apariția în sânul populației rucărene a negustorilor, a legăturilor lor cu negustorii brașoveni, uneori chiar intervenția conducătorilor satului, prin scrisori
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
a mărfurilor care treceau prin vamă, a monedelor folosite la perceperea taxelor, a dispozițiilor legale prevăzute în documentele domnești, în legislația vremii din legile scrise sau pe baza "obiceiului pământului"). În programa școlii intra și studiul limbii slavone-slujitorii vămii, hotarnicii (jurătorii) trebuiau să descifreze hrisoavele vechi, scrise în această limbă. De asemenea se preda aici și ceva elemente de geometrie, necesare la efectuarea de hotărnicii ale moșiilor etc. Se punea bază pe metoda exercițiilor în vederea unei scrieri caligrafice, frumoase, pentru memorarea
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
a exercita paza câmpului și a vetrei satului; dreptul de a-i urmări și a-i prinde pe răufăcători; dreptul de a participa alături de justiția domnească în judecarea pricinilor penale și civile care vizau pe membrii obștii (prin instituția martorilor jurători); dreptul de a asista ca martor și ca instanță de autentificare în raport cu toate actele care aveau efecte juridice asupra patrimoniului obștii; dreptul de a repartiza între membrii obștii darea globală la care era impus satul, în funcție de puterea economică a fiecăruia
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
preconstituirea de martori. Fiii de țărani erau puși să parcurgă hotarele moșiei și în tot acest timp erau dați de chică pentru a ține minte hotarele respective și a putea fi supuși probei în cazul unui litigiu. 2. Proba cu jurători (pe care le vom regăsi și în feudalismul dezvoltat). Instituția jurătorilor a fost un mijloc de probă care prin particularitățile sale contrazice ideile moderne relative. În procesul penal, prin jurământul lor, jurătorii susțin jurământul uneia dintre părți arătând că aceasta
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
moșiei și în tot acest timp erau dați de chică pentru a ține minte hotarele respective și a putea fi supuși probei în cazul unui litigiu. 2. Proba cu jurători (pe care le vom regăsi și în feudalismul dezvoltat). Instituția jurătorilor a fost un mijloc de probă care prin particularitățile sale contrazice ideile moderne relative. În procesul penal, prin jurământul lor, jurătorii susțin jurământul uneia dintre părți arătând că aceasta e demnă de crezare. Acest jurământ nu are caracter obiectiv, ci
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
probei în cazul unui litigiu. 2. Proba cu jurători (pe care le vom regăsi și în feudalismul dezvoltat). Instituția jurătorilor a fost un mijloc de probă care prin particularitățile sale contrazice ideile moderne relative. În procesul penal, prin jurământul lor, jurătorii susțin jurământul uneia dintre părți arătând că aceasta e demnă de crezare. Acest jurământ nu are caracter obiectiv, ci pur subiectiv pentru că nu tinde la stabilirea adevărului, ci la stabilirea bunei reputații. În procesul civil, judecătorii cercetează faptele și drepturile
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
ca regină a probelor, fapt pentru care e denumită de dreptul obișnuielnic lege . Originea probei își are izvorul în străvechiul jurământ pe vetrele regale sau pe zeitățile palatului regal practicat de geto-daci. Întrucât jurământul e prestat de un grup de jurători, el putea fi combătut tot de un grup de jurători, dar cu număr dublu de persoane. În epoca gentilică, grupul juraților era alcătuit din rudele părților pentru care aceștia jurau, mai apoi, în cadrul obștilor sătești, alături de rude, în grupul jurătorilor
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
dreptul obișnuielnic lege . Originea probei își are izvorul în străvechiul jurământ pe vetrele regale sau pe zeitățile palatului regal practicat de geto-daci. Întrucât jurământul e prestat de un grup de jurători, el putea fi combătut tot de un grup de jurători, dar cu număr dublu de persoane. În epoca gentilică, grupul juraților era alcătuit din rudele părților pentru care aceștia jurau, mai apoi, în cadrul obștilor sătești, alături de rude, în grupul jurătorilor, puteau fi incluși vecinii și ceilalți membri ai obștii. În
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
jurători, el putea fi combătut tot de un grup de jurători, dar cu număr dublu de persoane. În epoca gentilică, grupul juraților era alcătuit din rudele părților pentru care aceștia jurau, mai apoi, în cadrul obștilor sătești, alături de rude, în grupul jurătorilor, puteau fi incluși vecinii și ceilalți membri ai obștii. În statul feudal acordarea acestei probe se făcea prin hrisov domnesc în care se utiliza sintagma „i-am dat lege”. Partea căreia i se încuviințase proba putea să ia legea (să
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
dat lege”. Partea căreia i se încuviințase proba putea să ia legea (să admită proba) sau să se lepede de lege (să renunțe la probă și să o defere părții adverse). În hrisovul de încuviințare a probei se menționa numărul jurătorilor, iar în unele cazuri erau încuviințați nominal (jurătorii pe răvașe). Jurătorii trebuiau să fie de o seamă cu cel pentru care jurau (aceeași categorie socială). Jurătorii depuneau jurământul într-un cadru solemn care presupunea îndeplinirea unor formalități juridice și religioase
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
putea să ia legea (să admită proba) sau să se lepede de lege (să renunțe la probă și să o defere părții adverse). În hrisovul de încuviințare a probei se menționa numărul jurătorilor, iar în unele cazuri erau încuviințați nominal (jurătorii pe răvașe). Jurătorii trebuiau să fie de o seamă cu cel pentru care jurau (aceeași categorie socială). Jurătorii depuneau jurământul într-un cadru solemn care presupunea îndeplinirea unor formalități juridice și religioase. Jurământul se depunea pe evanghelie în fața reprezentantului domnului
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
legea (să admită proba) sau să se lepede de lege (să renunțe la probă și să o defere părții adverse). În hrisovul de încuviințare a probei se menționa numărul jurătorilor, iar în unele cazuri erau încuviințați nominal (jurătorii pe răvașe). Jurătorii trebuiau să fie de o seamă cu cel pentru care jurau (aceeași categorie socială). Jurătorii depuneau jurământul într-un cadru solemn care presupunea îndeplinirea unor formalități juridice și religioase. Jurământul se depunea pe evanghelie în fața reprezentantului domnului însărcinat cu supravegherea
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
să o defere părții adverse). În hrisovul de încuviințare a probei se menționa numărul jurătorilor, iar în unele cazuri erau încuviințați nominal (jurătorii pe răvașe). Jurătorii trebuiau să fie de o seamă cu cel pentru care jurau (aceeași categorie socială). Jurătorii depuneau jurământul într-un cadru solemn care presupunea îndeplinirea unor formalități juridice și religioase. Jurământul se depunea pe evanghelie în fața reprezentantului domnului însărcinat cu supravegherea efectuării probei. Conținutul și forma jurământului trebuiau să fie identice cu cele ale jurământului pronunțat
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
admitea posibilitatea utilizării unor formulări echivalente și posibilitatea repetării cuvintelor folosite greșit. Dacă jurământul era depus cu respectarea formelor cerute de Legea Țării împuternicitul domnului consemna efectuarea probei într-o carte de jurământ care era semnată și pecetluită cu pecețile jurătorilor. Cartea de jurământ era înaintată domnului care hotăra asupra soluției pronunțate în proces, în sensul jurământului depus. Partea care administra proba câștiga procesul, ceea ce în Legea Țării se spunea că „s-a apucat de lege/s-a directat”. Dacă proba
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
de jurământ era înaintată domnului care hotăra asupra soluției pronunțate în proces, în sensul jurământului depus. Partea care administra proba câștiga procesul, ceea ce în Legea Țării se spunea că „s-a apucat de lege/s-a directat”. Dacă proba cu jurători nu putea fi administrată, partea căreia i s-a dat proba pierdea, ceea ce în Legea Țării însemna „rămânea de lege”. Dacă proba fusese administrată, partea care pierduse putea cere și obține de la domn contraprobă cu un număr dublu de jurători
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
jurători nu putea fi administrată, partea căreia i s-a dat proba pierdea, ceea ce în Legea Țării însemna „rămânea de lege”. Dacă proba fusese administrată, partea care pierduse putea cere și obține de la domn contraprobă cu un număr dublu de jurători „lege peste lege”. Dacă contraproba putea fi efectuată soluția inițiala era anulată și se dădea o nouă soluție. Primii jurători se considerau că au depus jurământ fals și erau globiți (amendați). Faptul că această probă e o creație originală a
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
lege”. Dacă proba fusese administrată, partea care pierduse putea cere și obține de la domn contraprobă cu un număr dublu de jurători „lege peste lege”. Dacă contraproba putea fi efectuată soluția inițiala era anulată și se dădea o nouă soluție. Primii jurători se considerau că au depus jurământ fals și erau globiți (amendați). Faptul că această probă e o creație originală a poporului român rezultă din împrejurarea că în dreptul slav nu există un număr maxim de jurători, astfel încât se putea ajunge și
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
dădea o nouă soluție. Primii jurători se considerau că au depus jurământ fals și erau globiți (amendați). Faptul că această probă e o creație originală a poporului român rezultă din împrejurarea că în dreptul slav nu există un număr maxim de jurători, astfel încât se putea ajunge și la 300, dar Legea Țării stabilea ca numărul maxim să fie de 48. Prin proba cu jurători se putea dovedi orice situație de fapt, chiar și unele de drept. Prin această probă puteau fi combătute
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
o creație originală a poporului român rezultă din împrejurarea că în dreptul slav nu există un număr maxim de jurători, astfel încât se putea ajunge și la 300, dar Legea Țării stabilea ca numărul maxim să fie de 48. Prin proba cu jurători se putea dovedi orice situație de fapt, chiar și unele de drept. Prin această probă puteau fi combătute celelalte mijloace de probă, inclusiv cea a înscrisului. Cu timpul aceasta dobândește un caracter de clasă, pentru că regula potrivit căreia jurătorii trebuie
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
cu jurători se putea dovedi orice situație de fapt, chiar și unele de drept. Prin această probă puteau fi combătute celelalte mijloace de probă, inclusiv cea a înscrisului. Cu timpul aceasta dobândește un caracter de clasă, pentru că regula potrivit căreia jurătorii trebuie să fie de-o seamă cu partea pentru care jurau e înlocuită cu partea că jurătorii nu pot fi recrutați decât dintre boieri. În litigiile dintre boieri și țărani, țăranului îi era aproape imposibil să administreze proba ce însemna
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
puteau fi combătute celelalte mijloace de probă, inclusiv cea a înscrisului. Cu timpul aceasta dobândește un caracter de clasă, pentru că regula potrivit căreia jurătorii trebuie să fie de-o seamă cu partea pentru care jurau e înlocuită cu partea că jurătorii nu pot fi recrutați decât dintre boieri. În litigiile dintre boieri și țărani, țăranului îi era aproape imposibil să administreze proba ce însemna pierderea din start a procesului. George Baciu Referință Bibliografică: OBȘTEA SĂTEASCĂ / George Baciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
apoi conducerea obștii avea drept de judecată și chiar de excludere (îndepărtare)a unor membri care nu țineau seama de disciplina comunității. Conducerea ei ținea socotelile cetei pe răboj și repartiza sarcinile fiecăruia față de nevoile obștii.15 Existența așa-numiților jurători, judecată penală și civilă, prin 6, 12, 24, 48 de judecători, se prezintă ca o instituție comună celor mai multe obști din Europa medievală. Dar, la români, ea a fost atât de puternică încât juriul alcătuit din elemente locale a putut constitui
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
răzeși, a comunităților de avere în Transilvania, pentru cele mai multe sate, chiar a celor aservite nobililor (boierilor) și bisericii, a făcut ca o sumă de principii juridice ale obștilor să fie incluse în organizarea statală a țărilor române. Astfel, pe lângă judecata jurătorilor, care reprezintă garantarea obiceiurilor locale prin participarea obligatorie a sătenilor aleși din satele vecine, statul medieval românesc a păstrat, din dreptul obștilor, ancheta prealabilă a oamenilor locului, "oamenii buni și bătrâni", precum și sistemul stăpânirii colective a pământului. Stăpânirea boierească era
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]