26 matches
-
pe timp limitat, permite schimbul de experiență dobândită în cadrul sistemului francez de sectorizare psihiatrică, în special privind formarea personalului de reanimare și echipele pluridisciplinare din România; - formarea personalului din spitalele românești cu sprijinul Asociației "Mâine - Spitale fără Frontiere", formare în kinestezie pediatrica pentru copiii spitalizați la serviciile intensive de pneumologie și neonatalogie (Spitalul din Brașov), pe de o parte, si in geriatrie, la Spitalul "Sfanțul Luca" din București, pe de altă parte, în scopul ameliorării stării bolnavilor și a condițiilor de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142283_a_143612]
-
comportament adecvat și realizarea unei interacțiuni eficiente cu mediul ambiant; - identificarea precoce a tulburărilor de psihomotricitate pentru aplicarea programelor de educare/reeducare timpurie în vederea diminuării/eliminării efectelor neplăcute; - creșterea potențialului psihomotrice prin intermediul expresiei, comunicării și realizării motrice; b) specifice: - dezvoltarea kinesteziei și a percepției complexe a mișcării; - dezvoltarea capacității de mișcare a organismului și de adaptare la diferite solicitări din mediul înconjurător; - evaluarea potențialului psihomotrice 1 pentru punerea în evidență a nivelului de dezvoltare, a raportului dintre vârsta cronologică și cea
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
elementelor grafice ale acesteia, scrierea literei în întregime și a cuvintelor care cuprind această literă, apoi scrierea de propoziții. În cazul copiilor cu deficiențe de auz se recomandă și folosirea analizei și sintezei cuvântului după imaginea labiovizuală (în fața oglinzii) și kinesteziile articulatorii corespunzătoare (palparea zonei gâtului în dreptul laringelui pentru a sesiza vibrațiile). De asemenea, la utilizarea acestei metode, cuvintele și propozițiile trebuie să fie cunoscute sub aspect semantic și articulator, să aibă o componentă articulatorie simplă, sunetul nou (grafemul) să fie
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
trei funcții principale: a) Funcția de informare - prin intermediul receptorilor de la nivelul tegumentelor degetelor și palmei, omul poate percepe o gamă largă de aspecte privitoare la forma, greutatea, mărimea obiectelor, consistența materialelor etc. Mâna permite să evalueze precizia și sensul mișcărilor (kinestezia), greutatea obiectelor (barognozia), forma obiectelor pe care nu le vede, dar le poate pipăi (stereognozia), localizarea unor senzații somatice de pe suprafața corpului (topognozia). b) Funcția de execuție - capacitatea de a apuca, prinde și manevra obiectele și care exprimă, de fapt
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
să fie relaxat și nu trebuie să depună nici un efort mintal sau fizic în timpul stimulării (Robănescu, 2001). KIMOGRAMĂ (< fr. kymogramme) - Reprezentare grafică a mișcărilor unui organ, dar și a organismului în ansamblu, utilizând kimograful (aparat pentru înregistrarea anumitor fenomene fiziologice). KINESTEZIE (< fr. kinesthésie, cf. gr. kinein - a se mișca, aisthesis - senzație) - Totalitatea senzațiilor de mișcare pe care ni le dă corpul nostru. Capacitatea de a simți, fără a vedea, mișcările efectuate pasiv, cu diferitele părți ale corpului. În interiorul corpului există anumite
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
a simți, fără a vedea, mișcările efectuate pasiv, cu diferitele părți ale corpului. În interiorul corpului există anumite informații mecanice generate, în esență, de mișcările noastre. Aceste informații referitoare la poziția și mișcarea corpului nostru și ale diferitelor sale membre constituie kinestezia. Mișcarea și răspunsurile posturale determină tensiuni, compresiuni, torsiuni ale mușchilor, tendoanelor și articulațiilor, care sunt stimulii kinestezici. Informațiile acestor receptori sunt transmise la cortexul somestezic pe calea lemniscului medial și pe calea spinotalamică. În afara informațiilor referitoare la poziție și mișcare
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
sunt transmise la cortexul somestezic pe calea lemniscului medial și pe calea spinotalamică. În afara informațiilor referitoare la poziție și mișcare, sistemul kinestezic se află la originea senzațiilor de greutate și forță. La acest proces participă sensibilitatea profundă. După Larousse (2006), kinestezia este un domeniu al sintezei privind percepția conștientă a poziției sau mișcărilor diferitelor părți ale corpului. Senzațiile kinestezice dau naștere unor receptori diferiți, de origine cutanată, articulară, musculară, tendinoasă (pentru poziția segmentelor membrelor), precum și aparatului vestibular pentru poziția și mișcările
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
de fapt un act intelectual, în expresia sa manuală. Funcțiile mâinii sunt: a) De informare - prin intermediul degetelor se percepe o gamă largă de aspecte privind forma, greutatea, mărimea obiectelor, consistența materialelor. Mâna permite să se evalueze precizia și sensul mișcărilor (kinestezia), greutatea obiectelor (barognozia), forma obiectelor pe care nu le vede, dar le poate pipăi (stereognozia), localizarea unor senzații somatice de pe suprafața corpului (topognozia). b) De execuție, exprimată prin capacitatea de a apuca, prinde și manevra obiectele, adică prin prehensiune. Valoarea
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
manieră pertinentă, subiectul trebuie să-și simtă corpul (somestezie), adică să fie informat, pe de o parte, despre poziția inițială a diferitelor segmente corporale (statezie), iar pe de altă parte, despre mișcările pe care le efectuează în cursul execuției gestului (kinestezie) (Larousse, 2006). Motricitatea poate fi pusă în evidență prin: stabilitatea mișcărilor, apreciată prin modul în care subiectul menține postura pe toată durata efectuării mișcărilor; coordonarea mișcărilor, pusă în evidență prin cursivitatea desfășurării mișcării și, mai ales, prin armonizarea mișcărilor segmentelor
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
scopului și efortului voluntar, sunt: percepții neintenționate (spontane) și intenționate (observații). Formele complexe ale percepției vizează următoarele aspecte: a) Perceperea însușirilor spațiale ale obiectelor- perceperea formei se realizează pe cale vizuală și pe cale tactilo-kinestezică; perceperea mărimii se realizează prin imaginea retiniană, kinestezia oculară, experiența tactilo-kinestezică; perceperea tridimensionalității se realizează prin disparitatea imaginilor retiniene, gradul de luminare a suprafețelor diferit orientate spre sursa de lumină, experiența perceptivă tactilo-kinestezică; perceperea poziției (a unui obiect în spațiu și a poziției față de alte obiecte), prin intervenția
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
de bază, pentru a obține o reacție adecvată; identificarea precoce a retardurilor, pentru a orienta procesul de educare în vederea dispariției lor; diagnosticarea rapidă a tulburărilor și orientarea procesului de reeducare spre diminuarea efectelor negative. Ca obiective particulare, se urmărește: dezvoltarea kinesteziei, a percepției și reprezentării complexe a mișcării; perfecționarea capacității de mișcare orientată către adaptarea la solicitări și stăpânirea corpului; evaluarea potențialului psihomotric prin aprecierea raportului dintre vârsta biologică și cea cronologică; dezvoltarea priceperilor și deprinderilor motrice de bază și a
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
pe unele zone ale corpului, fiind chestionat dacă și unde simte presiunea; se testează senzația de cald și de rece; se utilizează diapazonul pentru perceperea vibrațiilor; se verifică dacă sesizează poziția (propriocepția) prin modificări succesive ale segmentelor; pentru simțul mișcării (kinestezia), se mobilizează un segment într-un sens și în celălalt, întrebându-l despre direcția mișcării; pentru stereognozie (identificarea prin palpare a unui obiect), i se solicită pacientului să precizeze forma tridimensională a obiectului, dimensiunile, greutatea, consistența și materialul. Evaluarea sensibilității
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
spre unul fin, mic, ușor și moale; d) în cazul unui deficit senzitiv unilateral, stimularea simultană trebuie să fie simetrică, pentru a asigura o mai rapidă reeducare senzitivă; e) reeducarea sensibilității începe cu antrenarea acesteia la presiune-durere a propriocepției și kinesteziei; se continuă cu sensibilitatea termică (întâi la rece, apoi la cald). REFACEREA FORȚEI MUSCULARE - Urmărește redarea forței musculare a unui mușchi sau a unui grup muscular, în cadrul procesului de recuperare. Metodele dinamice utilizate se referă la exerciții cu încărcătură mai
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
minute, fiind repetată zilnic de două-trei ori; progresia are în vedere tipul de stimul aplicat, în sensul că stimulul poate fi: intens, greu, grosolan, aspru etc., pentru ca, treptat, să fie utilizat unul mic, ușor, fin, moale etc. Reeducarea propriocepției și kinesteziei începe cu articulațiile mari spre cele mici; în cazul unui deficit senzitiv unilateral, pentru a asigura o mai rapidă reeducare senzitivă, atunci când utilizăm exercițiile pentru refacerea stereognoziei, stimularea bilaterală simetrică (cu ochii acoperiți) este deosebit de utilă; reeducarea sensibilității începe cu
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
în cazul unui deficit senzitiv unilateral, pentru a asigura o mai rapidă reeducare senzitivă, atunci când utilizăm exercițiile pentru refacerea stereognoziei, stimularea bilaterală simetrică (cu ochii acoperiți) este deosebit de utilă; reeducarea sensibilității începe cu antrenarea sensibilității la presiune-durere a propriocepției și kinesteziei; se continuă cu sensibilitatea termică (întâi la rece, apoi la cald); prezența unor semne de început ale refacerii recepției elementare reclamă introducerea în paralel și a exercițiilor stereognozice. Sensibilitatea - după Larousse (2006) - se exprimă prin inversul pragului de detecție a
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
cele trei secvențe temporale: anterioritate, actualitate, posterioritate în raport cu o mișcare exterioară supusă ordonării, de exemplu ceasornicul. Psihologii apreciază că dificultățile pe care le întâmpină copiii în reprezentarea temporală rezidă în maturizarea tardivă a structurilor din blocul biologic al sistemului: auzul, kinestezia, sensibilitatea viscerală. Durata percepută nemijlocit este cuprinsă între o sutime de secundă și două secunde. Toate elementele din mediu, care pot fi percepute direct trebuie să fie demonstrate, dar demonstrația să fie însoțită de solicitarea școlarului mic de a opera
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
în lungime de pe loc. 4.Pentru măsurarea coordonării membrelor superioare sau ambidextria: am ales proba de aruncare a mingii de oină la punct fix. 5.Pentru măsurarea vitezei mișcării: am folosit alergarea de viteza pe 50 metri plat. 6.Măsurarea kinesteziei: am efectuat-o folosit kinezimetrele. Rezultatele cercetării și interpretarea lor În studiu s-a folosit testul de comparație „z” corespunzător post-testului, pentru grupa experimentală (z1) și testul de comparație (z2) între grupa experimentală și de control. Așadar, interpretarea rezultatelor cercetării
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Florin Țurcanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_821]
-
intelectului și în modalitatea perceptuală; - abstractizarea formei, cu simbolizarea conținutului în aprehensiune; - fabulații pornind de la detalii perceptuale minore, cu extrapolare a conținutului asupra ansamblului planșei; - fenomene de contaminare (crearea unor forme noi, discordante cu stimulul, într-un registru tematic bizar); - kinestezii marcând interiorizarea profundă, însoțită de comentarii tip "referințe personale", cu reactualizarea unor episoade existențiale vechi; - perseverații și stereotipii marcate; - protocolul (discursul proiectiv), în ansamblul său, are un aspect global insolit, straniu, dereist. TAT-ul în schizofrenie are o serie de
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
elevi capabili „să se raporteze la cultură autonom, reflexiv, critic și creativ.” în plus, abordarea interdisciplinară a textului literar prin teoria inteligențelor multiple vizează în primul rând receptarea textului, interpretarea acestuia și producerea de mesaje specifice (text, imagine, ritm muzical, kinestezie), ceea ce corespunde unei alte finalități a studiului limbii și lieraturii române în liceu („dezvoltarea competenței de a recepta și de a produce o gamă variată de texte.”). Această tehnică presupune, în prealabil observarea comportamentului și cunoașterea elevilor pentru a stabili
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mariana Chiriac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1336]
-
semnifică până la închegarea unei parabole politice nu foarte ample, romancierul preferând să respire frust drama unei incompatibilități funciare dintre formalismul sufocant al ideologiei și aptitudinea excepțională a personajelor de a trăi. "Clocotul" senzorial al personajului narator se realizează printr-o kinestezie a simțurilor aflate într-o alertă inoculată de proximitatea bolii/ideologiei, în "cazarma" unei realități/unui patriotism fad și pauper. Apariția romanului Sfârșitul bahic consemnează o receptare sinuoasă și o problematică semnificativă a romanului satiric și popular. Tezele din iulie
Petru Popescu – istoria unei receptări by Dinu Bălan () [Corola-journal/Journalistic/7044_a_8369]
-
bună dreptate, au decis adoptarea termenului „abilități manuale”. 1. Funcția de informare Prin intermediul degetelor, omul poate percepe o gamă largă de aspecte privitoare la forma, greutatea, mărimea obiectelor, consistența materialelor etc. Mâna îi permite să evalueze precizia și sensul mișcărilor (kinestezia), greutatea obiectelor (barognozia), forma obiectelor pe care nu le vede, dar le poate pipăi (stereognozia), localizarea unor senzații somatice de pe suprafața corpului (topognozia). 2. Funcția de execuție Capacitatea de a apuca, prinde și manevra obiectele exprimă, de fapt, prehensiunea. Valoarea
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
Sensibilitatea superficială sau cutanată poate fi pusă în evidență prin tact-presiune, cald, rece și durere, acestea fiind reperele ce au condus la etichetarea ei ca fiind termo-tacto-algică. Sensibilitatea profundă (musculară, tendinoasă și articulară) este pusă în evidență prin: simțul poziției, kinestezie (precizia și sensul mișcărilor), barognozie (greutatea obiectelor), stereognozie (forma obiectelor pe care le pipăie fără să le vadă), topognozie (localizarea senzațiilor somatice pe corp). b) Bilanțul funcțional al membrului superior Numele și prenumele data nașterii data îmbolnăvirii Profesia locul de
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
cotează FC, atunci când predominantă este forma, CF, când răspunsul este provocat în primul rând de culoare, C, în cazul când referirea este doar la culoare și Clob, clar-obscur, când răspunsul este provocat de jocul umbrei și luminii. Răspunsurile mișcare sau kinestezie se cotează K, atunci când se referă la un om în întregime și k, atunci când se referă la un segment uman, la un animal sau la un obiect văzut în mișcare. În principiu, notarea cu simbolul K a unui răspuns trebuie
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
simțuri exteroceptive ale omului ca :vizual, gustativ, olfactiv, tactil și auditiv, ce ne dau informații despre mediul înconjurător, propriocepția este simțul ce indică dacă sau nu corpul nostru se mișcă, precum și localizarea diverselor părți ale corpului în relație cu celelalte. Kinestezia este un alt termen ce este folosit alternativ cu propriocepția. Câțiva oameni diferențiază kinestezicul de propriocepție prin excluderea simțului echilibrului sau balansului din kinestezie. De exemplu, o infecție a urechii, ar putea avea un impact asupra simțului echilibrului. Aceasta la
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
sau nu corpul nostru se mișcă, precum și localizarea diverselor părți ale corpului în relație cu celelalte. Kinestezia este un alt termen ce este folosit alternativ cu propriocepția. Câțiva oameni diferențiază kinestezicul de propriocepție prin excluderea simțului echilibrului sau balansului din kinestezie. De exemplu, o infecție a urechii, ar putea avea un impact asupra simțului echilibrului. Aceasta la rândul său ar afecta simțul propriocepției, însă nu și pe cel al kinesteziei. Persoana infectată ar fi în stare să meargă, însă doar cu ajutorul
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]