127 matches
-
Sau ai plecat demult și ai lăsat/ o piatră, asemeni trupului de grea/ și-aștept la capăt de pămînt/ să înfrunzească verzi silabele pe ea." Despre una, despre alta, de viață, simplu, chiar dacă în versuri: ,cineva-n grădini a-ntins lăicerul/ și vecina a născut o fată". Poezia cotidianului scandat. Declamat. Bas: , Îmi vor da binețe serioși și gravi, / cu șapca deasupra capului zburată/ și pe străzi vor trece pașii mei dansînd/ c-au sosit băieții din armată." Altfel, mai depărtate
Șal cu ciucuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11495_a_12820]
-
a clămpăni în timpul dansului. Capul este încadrat de două cornițe împodobite cu oglinzi, panglici multicolore, hurmuz și flori și este fixat într-un bat-suport care se sprijină pe pământ. Persoană care joacă capră este acoperită cu o țesătura (scoarță sau lăicer) peste care sunt cusute năframe sau panglici de mătase, puse în diagonal, tradițional, capră era îmbrăcată în stuf, aspect întâlnit și astăzi în unele sate (Verești, Siminicea, Serbauti, Siret). Jocul caprei se derulează pe un fundal muzical, „că la capră
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
traci era simbolul soarelui. În cadrul obiceiurilor de Anul Nou, impresionează fastuozitatea personajului. Asemănător măștii de capră, mască de cerb se compune tot din cap sculptat în lemn, ce are un maxilar mobil (clampanitor), si trup realizat dintr-un covor sau lăicer, ornate cu năframe. La prima vedere te impresionează aspectul general al acestui personaj, cu herbul măștii (alcătuirea coamelor) și împodobirea capului cu diverse materiale strălucitoare. În sate există unii oameni specializați în împodobirea cerbului, iar alții în jocul acestui animal
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
din Heci și Buda. ȚESĂTURILE ȘI PORTUL POPULAR Țesăturile și cusăturile reprezintă unul din domeniile în care talentul țărăncilor noastre s-a manifestat cel mai bine. Ele dau viață casei țărănești, funcțiile lor fiind multiple: îmbracă casa, acoperind pereții cu lăicere sau covoare puse pe laiță sau perete; pe paturi puneau cuverturi subțiri (făcute din macaturi), pe pereți ștergare, pe mese fețe de masă, toate având un caracter decorativ. Pe patul din camera cea bună (sufragerie) se așezau toate țesăturile una
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
iertăciune și unul la cununie la biserică). Încărcată în care, zestrea se îndrepta spre casa viitorilor socri, însoțită de strigăturile și chiuiturile femeilor: „Nici n-am tors, nici nam țesut, Dar carul mi l-am umplut De țoale și de lăicere Cum îi place soacrei mele.” Sau : „Ieși afară soacră mare Că-ți aduc cheptănătoare C-o mână te-a cheptăna, Cu alta te-a scărmăna Și cu-n părișor de fag Poca, poca, peste cap.” Strigăturile erau variate, uneori atât
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
târg reușind să realizeze un spațiu lat de un metru și ceva Între peretele din fundul casei și peretele clădit din cele câteva sute de oale. A lăsat numai o „ușă” prin care Maria a improvizat un pat din câteva lăicere și o pernă veche. Cu grijă și cu mare greutate l-au mutat pe Ștefan care nu a deschis ochii și nu s-a mișcat, era mort, dar Victor a constatat după mai multe Încercări că: Marie, Marie, are puls
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
mamă, și-o să zburăm peste mări și țări, și-o să vedem râuri frumoase și marea?” Da, mamă! Răspundeam eu, silindu-mă să nu plâng. Curând, vremea a început să se răcească. Frunzele copacilor părăseau una câte una ramurile, formând un lăicer gros, multicolor. Zarea se înnora și suratele mele treceau stoluri-stoluri către apus. În inima mea, era o luptă sfâșietoare. Dacă aș fi putut, m-aș fi rupt în două: o jumătate ar fi rămas cu puiul schilod care suferea de
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
pe rând frunzele copacilor peste care toamna a presărat culoarea aurului, rubinului și smaraldului. Cerul învinețit și obosit ca după o noapte de veghe este brăzdat de ape verzi și limbi de foc, pregătite să inunde orașul. Înaintez încet, auzind lăicerul de jos gemând parcă, rugându-mă să nu-i calc frunzele. Mă apropii agale de un copac și simt ceva în palmă. Este o frunză, ultima lacrimă a copacului sub care stau. E moartă. Spiritul ei începe să-mi vorbească
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
o așa mamă! Dimineață, lucrurile s-au precipitat, au fost priviri chiorâșe, Îndoieli, vorbe grele, dar În final Victor sa impus: Are ceva zestre? Dar eu am ceva? Ea are câte ceva, are vie În Fundu’ Săucii și vom aduce niște lăicere și un butoi cu vin. Dar copchilu’ aista ce zice? Îi place? Îi place, nu-i place, asta-i de-acuma! Are cine să-i facă baie, de mâncare și să-i spele hainele! O să stați toți trei toată viața
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
de luna a noua. Copile, hai să decojim memorii, până la miez poți scrijeli cu unghia, până la sâmbure vierme într-o burtă de măr, nimic mai bun decât să-ți sapi galerii prin propriile îndestulări. Amintește-ți decorul, patul, soba, laița, lăicerele, cuptorul... fotografiile aliniate într-o ramă albastră, găleata cu apă sălcie, icoana unui sfânt fără nume, calendarul plin de semne, unele negre, altele roșii. Vezi, în sobă arde foc? Patul este așternut? Țoalele sunt curate? Cine se hodinește în fotografie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
printr-o ușă care scârțâia de m-a speriat, am intrat într-o cameră cu un cuier pe un perete în care erau agățate o polcă și un surduc. Lângă perete se afla o laiță acoperită pe jumătate cu un lăicer, un pat peste care se vedea așternută o saltea cu paie peste care era întins de asemenea un lăicer și unde se mai aflau o pernă și un ogheal. Urma o sobă în a cărui hogeag era încastrată ocnița cu
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
perete în care erau agățate o polcă și un surduc. Lângă perete se afla o laiță acoperită pe jumătate cu un lăicer, un pat peste care se vedea așternută o saltea cu paie peste care era întins de asemenea un lăicer și unde se mai aflau o pernă și un ogheal. Urma o sobă în a cărui hogeag era încastrată ocnița cu scăcița, solnița o cutie de chibrituri și o lumânare. În spatele sobei se vedea un cuptor îngust, pe șparhat era
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
fluiere, ocarine, împletituri din pănușe, oale, scăunașe, îi, podoabe, opinci, cergi, scoarțe, coșuri de nuiele, cauce, străchini, oale de sarmale, jucării, icoane, pristolnice, blide, marame, ibrice, mobilier pictat, carafe, chimire, curele, genți, alambicuri, blidare, copăițe, furci, pipernițe, găvane, cavale, păretare, lăicere, ștergare, lăzi de zestre, catrințe, cămăși, fote, cahle, clopoței, zurgalăi sau pot degusta produse care mai de care: țuică, vin, turtă dulce, cozonaci, miere, plăcinte, cofeturi și suc de mere. Prețul unui bilet va fi de 6 lei, iar pentru
Târg de Sfântul Nicolae la MȚR by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/80673_a_81998]
-
măști, jucării, sorcove, fluiere, ocarine, cavale, clopoței și zurgălăi, cu marame, ii, catrințe, cămăși, fote, podoabe, opinci, cergi, ștergare și scoarțe, cu străchini, blide, căuce și oale de sarmale, cu coșuri de nuiele, cu pristolnice și icoane, cu mobilier pictat, lăicere și lăzi de zestre, cu chimire și genți, alambicuri, blidare, lingurare, sărărițe și pipernițe. Vizitatorii vor putea degusta și "de-ale gurii": turtă dulce, cozonaci, miere, plăcinte, cofeturi fel de fel, suc de mere, kurtos kalacs, țuică și vin. Printre
Târgul de Sfântul Nicolae de la Muzeul Ţăranului Român, între 3 şi 5 decembrie () [Corola-journal/Journalistic/70991_a_72316]
-
pristăvise cu câțiva ani înainte și popa angajase o fetișcană să îngrijească de gospodărie. De câte ori intra în casa parohiei, îl întâmpina o boare aromitoare de mucegaiuri și tămâie. Era plăcut să stai întins pe una din canapelele părintelui, acoperită cu lăicere și perne moi, brodate de preoteasă cu mărgele de sticlă colorată, și să asculți în voie zburătăceala veselă a păsărilor. Servanta le aducea dulceață de cireșe amare sau caise sau căpșuni și cuvioșia sa îi povestea pentru a suta oară
Tablouri dintr-o expoziție by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Journalistic/2940_a_4265]
-
o să-ți spun cum Irod a tăiat pe fratele meu - primul tău brăduț de Crăciun.” NOAPTEA DE CRĂCIUN Deja în icoană a sosit Crăciunul. Colindătorii nu s-au mai întors la cer și dorm acum ca fluturii petala odihnind pe lăicer. Se-aude ningând pe afară... Boul bea apă din colind și-i face loc și asinului să se adape. Se-aude ningând pe afară ca șoaptele inului rostite în pleoape. Candela și Maica Fecioară una pe alta se luminează. „Mireasma
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
1907 din 21 martie 2016 Toate Articolele Autorului balada primăverii seara când este răcoare se varsă luna-n urcioare, când cerbii vin să se-adape, cad luceferii pe ape, noaptea visele își coase pe genele somnoroase și pe fețe de lăicer urcând dorurile-n cer și pe trup de sânziene ne cade somnul în gene; ce miresme de penel pictate în chip și fel, peste tot răsar doar flori pline toate de culori, de la verdele aprins până la albul nestins și de la
BALADA PRIMĂVERII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384673_a_386002]
-
cu acul. Un alt motiv care intervine în câmpul țesut al covorului este pomul vieții (bucovinenii cunoșteau bradul), stilizat, realizat în culorile maro și verde, motiv care este general în arealul românesc. Covoarele se puneau pe pereți, în cuie, scoarțele, lăicerele se foloseau pentru acoperit patul, la fel macaturile. Unele obiecte, considerate de preț, se țineau în lăzi - lăzile de zestre - unele sculptate cu motive vegetale, așa cum este cea aflată la familia Borcea Dumitru și Iacobeanu Floarea. De asemenea, o parte
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
li s-a dat mai mult pământ: „șesături lucrau femeile în casă, pregăteau urzeala și bătătura, urzeau și puneau stativele. șeseau pânăză de cânepă, de in și de bumbac, precum și de lână pentru hainele groase de iarnă. Mai țeseau covoare, lăicere, velințe, preșuri. Aristița Știrbu-Driță lasă mărturie, în legătură cu îmbrăcămintea că, în cea mai mare parte, se lucra în casă, din in, cânepă, lână. Hainele se coseau tot de mână, până târziu. La fel, bluzele, cămășile femeiești și bărbătești, fustele, ițarii, izmenele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
celelalte le comandau îmbrăcămintea (bluze, fuste, cămăși cu flori - pui, catrințe); astfel, unele femei, ajutate de îndemânarea lor câștigau din lucru de mână. Materialele de făceau în casă, dar mai mult se cumpărau de la târg. În casă se țeseau sumane, lăicere, covoare, velințe, țoluri cadril cu model în pătrate etc. în ce privește portul național, Aristița Știrbu (Driță) ne spune că, pentru femei, era alcătuit din cămașă înflorată, pui-flori, care se coseau în cruci, catrințe în loc de fuste care aveau câmpul negru și cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
primar, Gh. C. Boca: o sală și două odăi în față și bucătărie în fund, casă model pe acel timp... La capătul patului, spre sud, unde dormea tata, ziua se punea oghialul (plapuma), strâns, păturit; patul rămânea acoperit cu un lăicer de lână care era pusă peste un țol de cânepă ce acoperea otava de pe pat, care ținea loc de saltea. În fundul casei din jos, lângă perete și lângă geam, între patul unde dormea tata și patul unde dormea mama, o
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
murit mai mulți ca în război. Țin minte că mama pleca la Cernăuți - eu sunt născut în preajma Cernăuțiului - pleca în căutarea unui pumn de făină, de grăunțe, scotea din casă ce mai putea să aibă o văduvă, un covoraș, niște lăicere, ca să le vândă la Cernăuți, ca să ia ceva de mâncare pentru mine, că eram mic, și surioara mea, mai mare decât mine. Se întorcea după două-trei zile de la Cernăuți, unde pleca cu soră-mea, iar eu rămâneam singur în casă
ÎMPLINIREA A TREI ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A POETULUI ROMÂN GRIGORE VIERU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361272_a_362601]
-
RECLĂDESC IUBIREA Autor: Ana Maria Gîbu Publicat în: Ediția nr. 906 din 24 iunie 2013 Toate Articolele Autorului te chem de unde ești la o margine de timp mă vei recunoaște sunt fata în ie cu brâu vărgat și traistă din lăicerul de pe laiță stau lângă prispă sub bucata mea de tihnă printre scânduri în derivă umbrele nu știu cui îmi urmăresc nerăbdarea doar tăcerea din zori îmi înțelege căutările fac motocei și-i agăț de vise Referință Bibliografică: am motive să reclădesc iubirea
AM MOTIVE SĂ RECLĂDESC IUBIREA de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364015_a_365344]
-
Și culmea! Vreau să gândesc... Ce limbă să-mi aleg Să vorbesc. Dar mama a uitat Cum se mai leagănă Odorul! Abia ce mai poate Să-și astâmpere Dorul! Nu mai știe Nicio poveste Cu prinți Și prințese Și nici lăicere De mult nu mai țese. Căci nu se mai cere; Și-apoi s-au înmulțit Moliile în neștire Le place și lor Lâna din fire! Și nici pe buze Faguri și miere Nu mai sărută Luna-n tăcere. Îi roade
UN ALT ÎNCEPUT de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367146_a_368475]
-
nr. 376 din 11 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului BOCETUL NEAMULUI Neamul meu de pește Prut Blând că un surâs durut, Neamul meu de pește ape Mi l-am tras de ochi - aproape. Neamul meu de pește cer Îmi întinde lăicer, Îmi întinde punte lină Pe spinare de Lumină; Pe spinări de curcubeu Oropsitul, neamul meu. Neamul - că desprins din râma, Neamul consâgean cu mama. Limba-mamă ce ne doare Aură nemuritoare, Blândă l-a înfășurat Pe acest firav bărbat; Aură de
POEME OMAGIALE PENTRU GRIGORE VIERU, DIN CARTEA CU ACELAŞI TITLU -CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361819_a_363148]