27 matches
-
momentului; dar trebuie să recunosc faptul că rezonanțele cu care vor rămâne în istorie (dacă vor rămâne!) discuțiile publice din România lunii trecute, sunt cele ale unui „ba p'a mă-ti” permanent rostit baritonal și cu specificul accent pe labiale al glasului prezidențial care, numai în ultima zi s-a oprit pentru ca să spună cu mintea românului cea de pe urmă: „cetățeni de etnie maghiară, mergeți la vot!”... Așa că nu e rău să ne delimităm de tot ce a avut provocator și
ACUM SĂ DISCUTĂM SERIOS DESPRE STATUL DE DREPT de CORNELIU LEU în ediţia nr. 734 din 03 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_acum_sa_discutam_serios_corneliu_leu_1357278574.html [Corola-blog/BlogPost/348773_a_350102]
-
Scuturile supralabiale sau supralabialele ("Scuta supralabialia"), numite și scuturi labiale superioare sau labialele superioare sunt solzii șerpilor situați simetric pe laturile capului și care mărginesc deasupra buzele superioare. Supralabialele variază, în număr și mărime, după specii, și chiar în interiorul aceleiași specii; de obicei sunt în număr mai mic de 10. Ele sunt situate
Scutul supralabial () [Corola-website/Science/334076_a_335405]
-
moldovenesc este răspândit pe un teritoriu mai întins în România decât în Republica Moldova, motiv pentru care nu este specific acesteia din urmă. Acesta este omogen într-un procent de 90%. Există un standard urban, a cărui trăsătură distinctă este palatizarea labialei, ca de exemplu în "ghini" (bine), "chișior" (picior), "jin(ars)" (vin(ars)), "a hierbe" și "a șerbe" (a fierbe) (împărtășit în măsură considerabilă mai ales de graiurile ardelenești). Diferențele în vorbire între cele trei zone dialectale periferice (nord-vest, nord-est și
Graiul moldovenesc () [Corola-website/Science/297291_a_298620]
-
nellaMoldovia nei secoli XVII e XVIII, in Diplomatarium Italicum”," 1925,pagina 184 și "Birest" la 1765, idem, „"Altre notizie sui missionari cattolici nei Paesi Romani”," II","1930, pagina 486.) Aproximativ în aceeași vreme apare și o nouă formă cu evoluția labialei "b" la "g" : Ghirăești, înregistrată atât de către trecătorii care tranzitează zona (sunt consemnate formele : "Girăești" la 1745 în „"Alcuni missionari”", pagina 188, "Girestro" la 1762, idem, pagina 209, "Gireești" la 1772 în recenzia rusă „"Tezaurul toponimic al României”," Moldova, vol
Gherăești, Neamț () [Corola-website/Science/324487_a_325816]
-
Sjogren), ar trebui să fie, de asemenea, luată în considerare la pacienții xerostomici, mai ales cei care, de asemenea, se prezintă cu xeroftalmie (de exemplu, ochi uscat) sau tumefiere a parotidei. Studiile de laborator adecvate sau biopsia glandelor salivare minore labiale sau glande parotide poate fi de ajutor în stabilirea sau excluderea unui etiologie autoimune. Important este că pacienții cu xerostomie sunt, de asemenea, un risc crescut de candidoză orală, o infecție superficială, care poate provoca sensibilitatea sau disconfortul mucoaselor. Culturile
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
sudarea directă a burjonului maxilar (superior) cu masivul median intermaxilar. Fantele labiale divid buza în partea centrală și în partea laterală. Pragul narinar rezultă din sudura burjonului nazal extern cu masivul median (provenite din burjonul frontal) dedesubtul crestei filtrate. Fantele labiale adevărate nu interesează această creastă, respectând pragul narinar. Invers, există fisuri izolate ale pragului narinar fără fante labiale, în cadrul formelor narinare pure ale buzei despicate. Gingia și palatul primar rezultă din sudarea masivului median intermaxilar cu masivul lateral (unirea burjon
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
închide ochiul drept fără a‑l închide pe cel stâng. După 5 secunde se inversează acțiunea. Proba nu este reușită dacă apar și alte mișcări suplimentare (își mișcă și celălalt ochi sau îl închide, încrucișează privirea, se crispează, coboară comisurile labiale etc.). Se notează cu „+” reușita cu ambii ochi și cu 1/2 „+” reușita cu un singur ochi (se notează care). • Probele pentru 11‑12 ani 1. Băieți - Subiectul, stând pe gamba stângă, așază talpa piciorului drept pe fața anterioară a
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
fiind, de obicei, nașterea în jurul sărbătorii Botezul Domnului (la fel cum Crăciun este legat de sărbătoarea nașterii lui Isus, Pascu de sărbătoarea Paștelui, Florea de Florii etc.) Forma tranzitorie între băteza și Botez, Bătez prezintă labializarea lui ă în vecinătatea labialei b, iar -i a fost dobîndit în varianta ungurească (vezi cățel - Kacil, Kocil), pe care romînii au reprimit-o sub forma Botiz, Botiza. Forma a din Botiza este o adaptare romînească a compusului maghiar Batizháza > *Botizaza > Botiza. Numele de persoane
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
ena (> *degutĕna > degtĕna > dektena); evoluția a parcurs traseul: sl. *Degtena > *Dektena > *Dehtĕna (ca doctor > dohtor), rom. *Dehteana (e > ea, ca în sl. vĕku > veac, sl. delŭ > deal) > Defteana (ht > ft, ca în dohtor > doftor) > rom. Dofteana (e > o sub influența labialei f). Reflexul acestei forme este slav de est (a se compara cu ucr. Dihtjanec). Forma Doftana prezintă reflexul fonetic sud-slav, întîlnit și la alte toponime din zonă (Cîmpina, Prahova, Slănic, nu *Cumpina, *Porahova, *Salonic, cum ar fi sunat în varianta
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
acuzației. Forma veche romînească a formantului secund ar fi fost să’vodu (ca sfîrși, alături de sîvîrși < sŭvrŭșiti). Nasă‘vodu s-a putut transforma fonetic în *Năsă‘vodu (prin închiderea lui a neaccentuat la ă), apoi în Năsă‘ŭud (prin evoluția labialei consonantice v la labiala vocalică ŭ) și, în final, Năsăud (prin elidarea semivocalei ŭ). Instituția juridică a săvod-ului, specifică slavilor, pare a fi fost cunoscută și romînilor, care au un vechi apelativ sodăș, sodîș, sodeaș, solduș, „chezași“, „copărtaș“, „răzeș“, venit
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
a formantului secund ar fi fost să’vodu (ca sfîrși, alături de sîvîrși < sŭvrŭșiti). Nasă‘vodu s-a putut transforma fonetic în *Năsă‘vodu (prin închiderea lui a neaccentuat la ă), apoi în Năsă‘ŭud (prin evoluția labialei consonantice v la labiala vocalică ŭ) și, în final, Năsăud (prin elidarea semivocalei ŭ). Instituția juridică a săvod-ului, specifică slavilor, pare a fi fost cunoscută și romînilor, care au un vechi apelativ sodăș, sodîș, sodeaș, solduș, „chezași“, „copărtaș“, „răzeș“, venit prin maghiarul svovados (szvodos
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
între vocalele posterioare (o și u) și obiectele greoaie, încete, posomorite și sumbre poate fi dovedită prin experiențe acustice. *14 216 Lucrările lui Carl Stumpf și ale lui Wolfgang Köhler demonstrează de asemenea că consoanele pot fi împărțite în întunecate (labialele și velarele) și luminoase (dentalete și palatalele). Nu este vorba nicidecum de simple metafore, ci de asociații bazate pe asemănări neîndoielnice între sunet și culoare care pot fi observate mai ales în structura sistemelor respective. *15 Există, așadar, o problemă
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
3-4 cm lungime. Se prescriu îngrijiri bucale 5-6 zile (gargară cu antiseptice, permanganat de potasiu, betadine 2% etc.). Mucoasa perilinguală este mult mai fină decât mucoasa labială și poate completa o prelevare conjunctivală. Mucoasa jugală este mai groasă decât cea labială și aderentă de buccinator, disecția sa fiind dificilă. Se va evita, în cursul prelevării, orificiul canalului lui Stenon și fundul de sac gingivojugal. După infiltrația cu o soluție anestezică, suprafața de prelevare este delimitată cu o serie de fire în
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
de origine slavă (I. Coteanu, 2007: 52) are o mare productivitate în toate registrele limbii. În limbajul medical: neagă valoarea semantică, denominativă a termenului-bază (nedezvoltat); conferă o valoare privativă derivatelor (necurabil). Ne - corespunde prefixului neologic in - cu variantele im - (înaintea labialelor) și i - (înaintea consoanelor l, m, r): necurabil-incurabil, imatur etc. Prefixele "delocutive" (I. Coteanu, 2007) sunt foarte puțin productive în actualizarea unităților cognitive, datorită calității lor semantice de a se situa foarte aproape de prepoziții și de a forma verbe (îmbina
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
particular: Universitatea „Spiru Haret”, Colegiul de Birotică, unde predă un curs de stilistică birotică, Institutul de Istorie a Diplomației „Emil Racoviță”, Academia pentru Studiul Comparat al Religiilor și Culturilor Universale ș.a. Debutează ca lingvist, cu un studiu referitor la depalatizarea labialelor în graiul din valea Bistriței moldovene, în „Cum vorbim” (1952), iar editorial cu o bibliografie comentată despre Ion Creangă (1959). Prima carte de critică a lui R., Eminescu și poezia populară, urmărește prezența și asimilarea elementului folcloric în creația poetului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289386_a_290715]
-
adauge sunetelor care cer o mare mobilitate a limbii și a buzelor (f, b, p, t, k), precum și celor care cer o poziție mai precisă (o, u, e). Acest ansamblu de factori în care intră imitația, mai ales în cazul labialelor, va permite constituirea unui repertoriu de sunete, care vor fi fonemele limbii materne. Sunetele neauzite în anturajul copilului vor dispare din repertoriul său, în timp ce linia melodică a vocalelor se va apropia și amplifica, secvențele devenind mai lungi, cu variații de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
dislalice decât consoanele deși acestea din urmă „au o mai mare importanță pentru comunicare!” (206; p.183). În cazul despicăturilor anterioare valoarea informațională a vocalelor rezultă din calculul energiilor informaționale, este mai scăzută decât în cazul despicăturilor posterioare din cauza cicatricii labiale unilaterale sau bilaterale complete sau incomplete și a despicăturii de maxilar care rămâne adesea nesuturată postoperator. Cu toate acestea suportul în vorbirea copilului rhinolalic îl formează vocalele prin care se păstrează muzicalitatea și tonalitatea expresiei precum și ritmul unităților verbale. Se
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Negoiești, unde altădată a existat o carieră pentru piatră de var, în hotar cu localitatea Rădeana, ceea ce explică și denominația locului respectiv. Et.: ap. piatră d. lat. petra + suf. colectiv -ărie. Forma care circulă în graiul local prezintă fenomenul palatalizării labialei p (urmat de iot) fenomen specific Moldovei de Nord și nord-estului Transilvaniei. CIREȘOAIA, suburbie (fost sat) a orașului Slănic Moldova, situată pe cursul mijlociu al râului Slănic, la 8 km. de renumita stațiune balneoclimaterică. Și-a luat numele de la muntele
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
avute în vedere și criterii de iluzii optice. -dintele (incisivii) pare mai lung dacă mărim ambrazurile incizale, dacă realizăm șanțuri verticale pe fața vestibulară; -dintele pare mai voluminos când fața labială este plană; -unghiurile incizale mai rotunjite și fețele vestibulare (labiale) mai convexe dau aspect mai feminin; -centralii trebuie neapărat să fie egali și simetrici; -la incisivii laterali, asimetria discretă nu deranjează; -microrugozitățile nelustruite sunt placofile și produc discromii (și gingivite, dacă sunt lângă colet); -microdepresiunile lustruite dau aspect de “natural
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
condiție sine-qua-non de refacere ulterioră a arhitecturii maxilare, conferind buzei superioare o plenitudine optimă, facilitând în egală masură repoziționarea cranio-mandibulară. Aspectele de microstomie au oferit elemente particulare în abordarea terapeutică, conferind un înalt grad de dificultate corelate cu sechelele cicatriceale labiale superioare. Utilizarea machetei diagnostice (fig. 4.174) a constituit o etapă importantă de prefigu-ârare a viitoarei construcții protetice, analizând redimensionarea dimensiunii etajului inferior, configurarea suportului pentru buza superioară, un aspect forte important revenind refacerii rapoartelor ocluzale. Protezarea scheletată a utilizat
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
pentru emiterea vocalelor sunt folosite trei zone, pe când consoanele au locuri diferite de articulare și sunt emise în opt regiuni. În dezvoltarea limbajului verbal un rol deosebit de important îl are, perceperea vizuală a mișcării organelor fonatoare și fizionomia interlocutorului, citirea labiala. Cele mai multe sunete ale limbii române pot fi diferențiate după citirea pe buze, iar unele deficiențe se suplinesc prin studiul imaginilor de ansamblu a cuvintelor și prin coarticulație. În procesul de dezvoltare al comunicării verbale sunt identificate câteva moduri de receptare
Copilul surd ?i comunicarea verbal? by Apopei Elena, Macsim Maria [Corola-publishinghouse/Science/83964_a_85289]
-
însă transcrierile lor prin grupuri de litere). Tendința e normală: notarea pronunțiilor regionale riscă cel mai ușor să se confunde sau să nu fie deloc înțeleasă în absența unor mărci suplimentare. Sînt astfel înregistrate trăsături tipice ale graiului moldovenesc: palatalizarea labialelor (bine - ghine), reducerea africatelor la elementul lor fricativ (cineva - shineva, posmagii - posmajii), transformarea diftongului ia în ie ("moldovenii noștri cam s-o împrăștiet în lumea largă"; "da muieți is posmajii?"), pronunțiile tăt, tati, rostirile dure are consoanelor s, ț, care
"Tsii shiuda?" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15246_a_16571]
-
în care autorul a înțeles să-și scrie cartea. Deschizînd Peregrinări universitare europene, ești martorul unei acribii filologice fără duh epic, autorul trăind cu iluzia că-și poate descrie viața cu ariditatea tehnică cu care, altădată, ținea disertații despre palatizarea labialelor din limba română. Urmarea este că fiecare capitol e întocmit după tipicul fișelor lingvistice, paragrafele fiind numerotate cu cifre arabe și tratate precum o rubrică de dicționar: la obiect, concis și fără urmă de empatie. De aceea, în loc de detalii vii
Memorii albinoase by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6433_a_7758]
-
în ă, diftongul ea se reduce la a iar i final devocalizat dispare: puțîn, zîs, sămnu, sara, bat ("dacă ești bat te faci deodată acrobat"), tăț etc.; închiderea lui e la i, mai ales în finală (la tini, cuminti); palatalizarea labialelor p și b - chișor ("Eu pot s'mă țîn ș-într-un chișor"), ghini; palatalizarea labiodentalelor f și v, care se apropie de rostirea ș, j: să șie ("cât să beu să-mi șie numa bine"), jin ("jin îi dăm și lui
Pătărănii... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11818_a_13143]
-
topografica a celor 60 de anevrisme cirsoide cefalice selectate de Heine-Heidelbeig este următoarea : urechea și Împrejurimile sale 12, regiunea temporală 12, regiunea frontală 10, jumătatea fetei 7, jumătatea capului 4, regiunea parietala 6, regiunea occipitala 4, regiunea subauriculară 1, regiunea labiala 1, capul 3. Diagnosticul anevrismelor cirsoide este dificil de stabilit, ele putând fi confundate cu tumorile erectile, cu anevrismele arterio-venoase sau, În sfârșit, cu unele tumori maligne telangiectazice. Din punct de vedere terapeutic, autorul prezintă concepția profesorului Verneuil (1858): I.
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]