264 matches
-
and Social Development și Arab Gulf Programme for United Nations Development Organizations. În fine, un al treilea curent subliniază că problema este că lumea occidentală definește concepte precum drepturile omului sau democrația conform propriilor standarde și modele culturale, care includ laicitatea statului. Dar, susțin unii, modelul teocratic, în care justiția și întregul guvernământ sunt inspirate de cuvântul lui Dumnezeu, nu ar fi cu nimic mai prejos, ba chiar ar asigura un nivel maxim de demnitate umană. Opinii de acest fel sunt
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
nu în ultimul rînd, raporturile Bisericii Ortodoxe Române cu dictatura comunistă. Religie și naționalism... are la origine o lucrare de doctorat, susținută în 1995 la Universitatea Liberă din Bruxelles de Olivier Gillet, cercetător la Institutul de Studiu al Religiilor și Laicității al aceleiași universități. Ca și în situația lucrării lui Gail Kligman, Politică și duplicitate, care discută problema controlului demografic și, implicit, dreptul femeilor la avort, cartea lui Gillet are ca subiect o chestiune foarte delicată, punînd sub semnul întrebării chiar
Perspective de istorie recentă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15513_a_16838]
-
directă a celui dintâi. Anume neutralitatea statului. Țin să accentuez aici, și o voi face cu orice ocazie, că statul român nu este un stat laic, așa cum se vehiculează în opinia publică. Statul român postcomunist nu și-a asumat niciodată laicitatea, erijându-se într-un adversar al religiei sau un martor indiferent al vieții religioase. Toate textele legislative definesc statul român ca fiind neutru din punct de vedere religios, nu laic. Nu avem nici un text de lege care să conțină sau
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
adversar al religiei sau un martor indiferent al vieții religioase. Toate textele legislative definesc statul român ca fiind neutru din punct de vedere religios, nu laic. Nu avem nici un text de lege care să conțină sau să facă trimitere la laicitatea statului român. Ce avem în schimb este o Lege a cultelor din anul 2006 după care ne desfășurăm mare parte din activitatea noastră și din care reise în mod categoric neutralitatea statului în ceea ce privește viața religioasă a societății. Este o nuanță
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
în schimb este o Lege a cultelor din anul 2006 după care ne desfășurăm mare parte din activitatea noastră și din care reise în mod categoric neutralitatea statului în ceea ce privește viața religioasă a societății. Este o nuanță aici, dar una importantă: laicitatea, termen inspirat de tradiția legală franceză are o conotație restrictivă, de excludere a religiei din spațiul public; neutralitatea în schimb are o conotație pozitivă, implică respectul față de rolul public al cultelor. Cu alte cuvinte, statul român recunoaște cultele religioase, este
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
cultural din 20-26 ianuarie publică un grupaj de comentarii sub titlul Convertire electorală: de la xenofobie la «filo-semitism». De citit. * În fine, în revista 22 (numărul precedent celui amintit mai sus), dl Cristian Preda comentează admirabil actuala campanie din Franța pentru laicitatea școlii. Laicitate și națiune este un articol a cărui actualitate ne privește destul de direct și pe noi. Îl vor lăsa studenții repetent pe Mircea Beuran? Ce notă îi dau studenții “dascălului” Beuran? se întreabă Melania Mandas Vergu într-un editorial
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13179_a_14504]
-
20-26 ianuarie publică un grupaj de comentarii sub titlul Convertire electorală: de la xenofobie la «filo-semitism». De citit. * În fine, în revista 22 (numărul precedent celui amintit mai sus), dl Cristian Preda comentează admirabil actuala campanie din Franța pentru laicitatea școlii. Laicitate și națiune este un articol a cărui actualitate ne privește destul de direct și pe noi. Îl vor lăsa studenții repetent pe Mircea Beuran? Ce notă îi dau studenții “dascălului” Beuran? se întreabă Melania Mandas Vergu într-un editorial din ADEVĂRUL
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13179_a_14504]
-
p. 264). E un autoportret cu valoare simbolică de efigie durabilă. În elogiul călugărului alb e mai mult o admirație generică pentru un model decât o identificare cu el. Iar modelul e unul catolic, recunoscut ca atare (p. 99), prin laicitate paradoxală, celibat, castitate, pauperitate și ascultare față de papă. Petre Pandrea știe prea bine că nu ar putea respecta nici pe departe aceste condiții în litera lor monastică, dar îl atrag spre acest model îndeosebi absența izolării, implicarea morală, principiul activ
Justițiar cu orice risc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13215_a_14540]
-
secolului XX)<footnote Pentru a evita confuzia cu perioadele istoriei culturale a Europei am adoptat următoarele departajări începând cu Renașterea că prima epoca de tip modern (laic) în opoziție cu Evul Mediu religios: 1. Prima modernitate - Renaștere-Baroc (1450-1600 - 1750) - emergentă laicității, schimbarea paradigmei de la teocentrism la antropocentrism, impunerea raționalismului că dominantă în gândirea filosofica, 2. A doua modernitate, cu origini în Iluminismul francez - Clasicism-Romantism (1750-1890), ideile de emancipare socială, încrederea în puterea rațiunii și științei drept garanți ai unui viitor mai
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
începând cel puțin din Renaștere. Astfel, pornind de la anul 1450, data aproximativă a începutului Renașterii (că schimbare în planul mai multor paradigme - de la teo- la antropocentrism, de la geo- la heliocentrism, articularea valorilor umanismului și raționalismului, relevarea tot mai puternică a laicității etc.), la 1600 ar trebui să plasăm începutul Barocului (ce-i drept, cu un decalaj de câteva decenii), la 1750 - începutul clasicismului (incluzând perioadă Preclasica și activitatea timpurie a lui Haydn, nașterea lui Mozart la 1561 și a lui Beethoven
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
mari sau mai mici, au alimentat fluviul actual de manifestații de stradă și de proteste pe net. Puțini au anticipat faptul că Alain Soral, catolicul xenofob, și Farida Belghoul, islamista radicală, se vor întâlni pe același teren de luptă contra laicității școlii. Amestecul religiosului în societate, așa dar și în școală, creează aceleași probleme peste tot. Nu biserica trebuie să aibă controlul predării religiei în școli, cum prevede contractul recent semnat la noi, ci statul însuși, adică Ministerul Educației. Cultele sunt
Școala suverană by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2446_a_3771]
-
noastre și nu găsim acolo nimic echivalent cu Roman de la Rose, schițează anumite trăsături care nu vor putea fi ignorate sau modificate în timp. La fel, pentru Occidentul consumator de literatură latină trecerea la limba vernaculară, determinată în mare de "laicitate" (cerințe economice, sociale etc.), a însemnat și o noutate în cadrul sistemului poetic, pe cînd la noi această tranziție s-a produs în mare sub aripa Bisericii, deci de "sus în jos". Zumthor mai adaugă: după 1150, opozițiile inițiale încep să
Cum să învii un "text mort" by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/7994_a_9319]
-
luptei de clasă, aparent dominante în acest secol, pot fi percepute în adevărata lor lumină doar dacă ținem seama de fundalul conservator-liberal, de permanenta lui opoziție la revoluția aparent triumfătoare. În orice caz, evoluția rapidă a științelor și a economiei, laicitatea, urbanizarea, cu un cuvînt - societatea modernă definește ultimele trei secole. Datorită ei omenirea a trăit material mult mai bine, schimbîndu-și radical modul de viață; plata acestor avantaje a reprezentat-o însă marginalizarea spiritului, refluxul credinței religioase, lipsa reperelor morale. Doar
De partea lui Nemoianu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4478_a_5803]
-
cromatica muntelui. Cea mai semnificativă trăsătură a artistului de tip baroc ar putea fi considerat dualismul său de fond, tensiunea produsă de o serie de antiteze ireductibile precum cele dintre viață și spirit, dintre viu și artificial, dintre ascetism și laicitate, dintre spiritualism și senzualism, dintre intuitiv și conceptual ș.a. Așadar o neîmpăcare perpetuă, o obstaculare a unității care servește incontestabil creația, generînd un joc de ipoteze corective ce intră în substanța acesteia. O astfel de incapacitate de a concilia principiile
Baroc existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9585_a_10910]
-
sau "secularizare", anumite aspecte fundamentale ale vieții sociale fuseseră dezlegate de contextul religios: filozofia, științele naturale, medicina, dreptul, statul, arta și cultura. Deveniseră laice, "seculare", deci independente, autonome, supuse propriilor legi. La început, în planul faptelor, secularizarea urmărea doar "secularitatea", laicitatea, autonomia, independența față de dominația religioasă a Bisericii, fără distrugerea religiei. Nu în mod necesar un "secularism" ideologic, nu ireligiozitatea argumentată în teorie sau doar trăită practic. Totuși, din perspectiva unei asemenea dezvoltări se impune cu tot mai mare evidență, nu
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
în față cel puțin o dată. Manifestanții au scandat "Papa este un nazist", iar pelerinii le-au răspuns desenând cu mâinile în aer conturul unei inimi. Prima manifestație, organizată miercuri, a avut loc la apelul a numeroase asociații de apărare a laicității. În momentul întâlnirii celor două grupuri, în piața Puerta del Sol, acestea s-au insultat reciproc. Între protestatari și poliție au avut loc o serie de confruntări, forțele de ordine recurgând la lovituri de baston pentru a-i dispersa pe
A treia zi de proteste la Madrid împotriva vizitei Papei Benedict al XVI-lea () [Corola-journal/Journalistic/59834_a_61159]
-
Polițiștii spanioli au intervenit cu brutalitate, miercuri noaptea, pentru a elibera Puerta del Sol de cele câteva mii de persoane care au participat la Marșul laicității, un protest împotriva vizitei Papei Benedict al XVI-lea, care urmează să ajungă joi în Spania. Tinerii care au ieșit în stradă spun sa vizită Suveranului Pontif seaca bugetul țării, cele 50 de milioane de euro, costurile vehiculate cu privire la vizita
Poliţia spaniolă împrăştie în forţă protestatarii împotriva vizitei Papei Benedict al XVI-lea () [Corola-journal/Journalistic/59849_a_61174]
-
manifestau sâmbătă la Tunis "pentru o Tunisie laică", la o zi după incidentele provocate de islamiști, care au atacat o stradă cu prostitituate, și după descoperirea cadavrului unui preot polonez ucis cu bestialitate. "Încetați acțiunile extremiste!", "Pentru o Tunisie laică", "Laicitate=libertate și toleranța", se putea citi pe pancartele arborate de manifestanți, reuniți pe bulevardul Habib Bourguiba, nucleu al mișcării de protest soldata cu fugă fostului președinte Zine El Abidine Ben Ali în Arabia Saudita, la 14 ianuarie 2011. În apropierea manifestanților
Mii de manifestanţi cer o "Tunisie laică" () [Corola-journal/Journalistic/61231_a_62556]
-
se opun finanțării bisericilor din bani publici au anunțat că vor protesta în mai multe orașe din țară. Organizatorii de la ASUR îi sfătuiesc pe participanți să se fotografieze în fața unor instituții din România, purtând panouri cu mesaje prin care susțin laicitatea statului.
"Biserica este un spital pentru suflete" - replica Patriarhiei pentru protestul "Vrem spitale, nu catedrale" by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/53276_a_54601]
-
bune, dacă «am avea și noi ceva de câștigat».” Fără alte comentarii. Cea mai bisericoasă țară din Europa Un scurt reportaj video realizat de Deutsche Welle și comentat până acum de foarte puțini jurnaliști români face cunoscută în Europa măsura laicității statului român: în vremuri de criză, în care se taie de la toate sectoarele vieții publice, inclusiv de la sănătate și de la educație, România investește șase sute de milioane de euro, plus un teren în valoare de două sute de milioane de euro, în
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5358_a_6683]
-
ne oferă în numărul triplu 4- 5-6, un dialog, realizat de Ciprian Vălcan și de Alin Tat, cu Vittorio Possenti, „unul dintr cei mai importanți filosofi italieni ai momentului”. Discuția se axează pe teme cruciale, cum ar fi gândirea socială, laicitatea, binele comun, metafizica, dar și raportul dintre știință și credința religioasă, cu „alianța, nu un conflict, între religie/ revelație (Moise) și rațiune (Socrate)”. Reproducem cîteva dintre considerațiile profesorului italian privind condiția metafizicii astăzi: „Așadar, metafizica se găsește în dificultate, dar
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4427_a_5752]
-
Unele dintre ele, precum Inna Șevcenko, presiunile au devenit atât de puternice încât au trebuit să părăsească țara. Stabilite la Paris, ele au deschis un centru de formare. Manifestantele, ieșite pe stradă în bustul gol, au afișat mesaje de genul "Laicitate, libertate", "Dumnezeul nostru este femeie", "Sextremism", "Musulmani, hai să ne dezbrăcăm". ”Nimănui nu-i pasă cu adevărat de nevoile femeilor, dar de când protestăm dezbrăcate am observat că lucrurile se schimbă. Suntem sexy și frumoase. Aceasta este strategia noastră de luptă
Manifestație în sânii goi la Paris. Femen s-a mutat în Franța () [Corola-journal/Journalistic/57547_a_58872]
-
au anunțat că vor participa la manifestația „Vrem spitale, nu catedrale", privind stoparea finanțării bisericilor din bani publici. Participanții au fost sfătuiți de organizatori să se fotografieze în fața instituțiilor de stat din România purtând pancarte cu mesaje prin care susțin laicitatea statului și sistemul de autofinanțare a cultelor. Avocatul Daniel Ionașcu a răspuns unor acuzații referitoare la faptul că ierarhii circulă numai cu mașini dintre cele mai scumpe. "Sunt mașinile obișnuite ale unui demnitar. Or iertați-mă, Patriarhul României sau un
Remus Cernea: Voi propune impozitarea activității bisericilor by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/33315_a_34640]
-
contestabil al reformei, care însă îl privește pe ministrul Învățământului preuniversitar, Vincent Peillon, este înlocuirea „educației civice” cu „morala civică” în toate școlile. Nu e, din nefericire, doar o chestiune de semantică, ci una de ideologie, care pune în discuție laicitatea școlii publice franceze.
10000 de titulaturi pentru diplomele universitare () [Corola-journal/Journalistic/3613_a_4938]
-
autocenzura jurnalistică, ura față de orice discurs complex și nuanțat de tip intelectual... Există represaliile pe internet și pe rețelele de comunicare, impunitatea umoriștilor cu râs castrator, egalitatea tuturor punctelor de vedere. Există, apoi, „respectul” față de toate culturile și religiile, față de laicitate, femeie, drepturile animalului și față de o mie de alte lucruri... Despre ce mai putem să discutăm? Și cum? Difuzarea pretutindeni a polemicilor e suficientă pentru transformarea, în doar câteva clipe, a libertății de exprimare în dușmanul ei cel mai mare
Reversul libertății de exprimare () [Corola-journal/Journalistic/4107_a_5432]