87 matches
-
greco-romane cu învățătura teocentrică a creștinismului. În persoana Marelui Împărat Constantin s-au întrepătruns armonios și sublim conștiința istorică a suveranului și conștiința morală a creștinului. Împăratul Constantin cel Mare a catehizat Statul aducându-l în Biserică, în timp ce Apusul a laicizat Biserica transformând-o în Stat. Marele Constantin primește credința direct de la Dumnezeu, o mărturisește, i se dăruiește ființând în Biserică. Ca trac și-a asimilat conștiința geto-dacă, a înaintașilor punând bazele unei înfloritoare culturi și civilizații creștin-ortodoxe. Toate virtuțiile sale
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682867.html [Corola-blog/BlogPost/370181_a_371510]
-
a propus să fie), atunci, pentru anumite afirmații, ar trebui să-l declarăm “eretic”; dar aceasta ar însemna să cădem în confuzia dintre teologie și filosofie - reflex al confuziei mai generale dintre religie și cultură (curentă, din pacate, în lumea laicizată de astăzi). Despre Ortodoxia asumată, mărturisită și propovăduită de Nae Ionescu În altă ordine de idei, în spațiul culturii și spiritualității românești, Nae Ionescu reprezintă fără îndoială un reper ilustru și antologic. Gândirea lui a putut să influențeze o întreagă
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ by http://confluente.ro/Filosoful_si_ganditorul_crestin_nae_i_stelian_gombos_1340604129.html [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
de biserică. 5)ți-am mai spus, dar ai o minte prea înghesuita în vreun colț al craniului ca să înțelegi: separarea bisericii de stat și neutralitatea religioasă a statului înseamnă și asta: nu șunt simboluri religioase (decat dacă au fost laicizate)în instituțiile statului. 6) mă doare în pula care nu o am care ar putea fi simbolul ateismului. a horrible fantom limb pain! 7&8) gică! grigore! ioane și vasile! ho! nu eu șunt intolerantul aici... mă lași cu dicursul
Pictura quasi scriptura by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83009_a_84334]
-
României, precum și a diferitelor entități spirituale sau religioase implicate în diferite scandaluri. Vorbind strict despre emisfera vestică, Alain de Botton arată în cartea sa „Religia pentru atei” (editura Vellant(***)) cum, odată cu iluminismul și cu revoluția industrială, lumea occidentală s-a laicizat accelerat și nediscriminat, pierzând astfel unul dintre lucrurile esențiale pe care religia și spiritualitatea în general le oferă, respectiv modalități care să adreseze „nevoia de a trăi laolaltă în comunități în armonie, în ciuda impulsurilor noastre egoiste și violente adânc înrădăcinate
Bogații care se roagă ajung în paradis. Paradisul fiscal. Dar săracii? by https://republica.ro/bogatii-care-se-roaga-ajung-in-paradis-paradisul-fiscal-dar-saracii [Corola-blog/BlogPost/338455_a_339784]
-
a propus să fie), atunci, pentru anumite afirmații, ar trebui să-l declarăm “eretic”; dar aceasta ar însemna să cădem în confuzia dintre teologie și filosofie - reflex al confuziei mai generale dintre religie și cultură (curentă, din pacate, în lumea laicizată de astăzi). Dan Ciachir - Gânduri despre Nae Ionescu În altă ordine de idei, revenind la prezentarea propriu-zisă a cărții de față, vom spune că autorul ei - Domnul Dan Ciachir s-a născut la data de 17 septembrie 1951. A urmat
DAN CIACHIR – GÂNDURI DESPRE NAE IONESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 643 din 04 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Dan_ciachir_ganduri_despre_nae_ione_stelian_gombos_1349350242.html [Corola-blog/BlogPost/346368_a_347697]
-
spre Occident. Vedeți că sunt puncte de vedere greu accesibile ortodocșilor moldo-valahi, care nu acceptă, ca ei nu au ideea națională, ci numai faptă. Ideea emancipării sociale și naționale este a Școlii Ardelene catolice. De aceea ei o denaturează și laicizează, ceea ce este absurd și tragic. Așa că avem o mare confuzie și dilemă în sânul romanității. Vasile BOGDAN: Dar această dilemă se va transforma până la urmă, cum se prevede acum, că nu vom mai prinde uniți anul centenarului, că ne vom
DIALOGURI TIMIŞORENE: CU VASILE BOGDAN ŞI TITUS SUCIU (1) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 by http://confluente.ro/viorel_roman_1492038375.html [Corola-blog/BlogPost/381568_a_382897]
-
Acasa > Manuscris > Amintiri > DECORTICĂRI DE LIMBAJ ! (V) Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 196 din 15 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Cuvântul care jubilează, cuvântul-ventriloc, cuvântul-proteză, fără noimă, care sub crusta groasă a batjocurii iradiază sacrul, nu doar laicizându-l ci profanâdu-l de-a dreptul, într-o manieră jignitoare și care minimalizează cras rostul-reazem al vremelnicei noastre treceri prin viață.... De violența sau bagatelizarea limbajului n-a scăpat nici lumea monahală, în care puritatea mesajului christic este temeiul ce
DECORTICĂRI DE LIMBAJ ! (V) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 196 din 15 iulie 2011 by http://confluente.ro/Decorticari_de_limbaj_v_.html [Corola-blog/BlogPost/367092_a_368421]
-
a propus să fie), atunci, pentru anumite afirmații, ar trebui să-l declarăm “eretic”; dar aceasta ar însemna să cădem în confuzia dintre teologie și filosofie - reflex al confuziei mai generale dintre religie și cultură (curentă, din pacate, în lumea laicizată de astăzi). Despre Ortodoxia asumată, mărturisită și propovăduită de Nae Ionescu În altă ordine de idei, în spațiul culturii și spiritualității românești, Nae Ionescu reprezintă fără îndoială un reper ilustru și antologic. Gândirea lui a putut să influențeze o întreagă
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU ?' ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1493189307.html [Corola-blog/BlogPost/384836_a_386165]
-
alte motive;) A. P.S Știi Dragoș, lasan la o parte fățărnicia ce ni se arată...poate că toți undeva, în sufletul nostru ne bucurăm...pana și tu ei... sărbătorile de iarnă nu mai șunt de secole religioase, s’au laicizat de mult fără ca măcar să ne dăm seama cum... caltaboșul și sarmaua nu le mancam în cinstea nașterii Mantuitorului, ci le înfulecam că așa se face de cand lumea, ce mai contează acum ce înseamna ăla Crăciun?! și luminile alea albastre de pe
Decembrie sincer by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83026_a_84351]
-
În ciuda desprinderii de religie, artistul rămâne pentru Joyce un „preot al eternei imaginații, care preschimbă pâinea de toate zilele a experienței în radiosul trup al vieții veșnic vii”. Transfigurarea realității prin intermediul artei este astfel comparată cu procesul de transsubstanțiere; Joyce laicizează actul religios, păstrează doar solemnitatea ritualică și disciplina de tip iezuit. Conform lui Stephen Dedalus, trei precepte, introduse de Sf. Toma de Aquino, stau la baza creației estetice: "integritas" ("integritate"), "consonantia" ("armonie") și "claritas" ("luminozitate"). Prin "integritas", Dedalus înțelege separarea
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
de existență ai Imperiului Otoman și a fost cea mai importantă și mai controversată reformă a lui Mustafa Kemal Atatürk. Sub conducerea acestuia, califatul a fost abolit. Puterea autorităților religioase a fost diminuată și apoi eliminată. Chiar dacă Turcia a fost laicizată la nivel oficial, religia a rămas o forță la nivel popular. După anul 1950 unii lideri politici au încercat să profite de atașamentul popular față de religie. Elita politică s-a opus unor asemenea încercări, considerând că laicismul este un principiu
Islamul în Turcia () [Corola-website/Science/309101_a_310430]
-
Ion, Ifigenia în Aulis, Troienele, Rugătoarele, Fenicienele, Heraclizii, Oreste, Hecuba, Medeea”".) El a fost primul autor dramatic preocupat de prezentarea psihologiei feminine în variate nuanțe și ipostaze. Pornind de la legende cu caracter mitologic, Euripide a creat conflicte și caractere care laicizează în măsură considerabilă dramaturgia elină, mutând accentul asupra omului și problemelor sale sufletești. Personajele lui Euripide nu mai sunt victime oarbe ale fatalității, ci purtători de pasiuni, adesea violente. Ele dezbat probleme filosofice și etice, nunță maxime. Din acest motiv
Euripide () [Corola-website/Science/310365_a_311694]
-
de stat, ministrul Franței la Stockholm (Suedia), devenit apoi director al Institutului de Arte Plastice (Beux-Arts), al Bibliotecii Naționale și al muzeelor naționale. Încă din copilărie, se familiarizează cu atmosfera unei tradiții protestante (Calvin, Zwingli) și cu spiritualitatea unui iudaism laicizat dinspre mamă, Laure Meyer, precum și cu o tradiție agnostică pe linie paternă. Până la sfârșitul vieții sale, Gabriel Marcel păstrează relații foarte strânse - implicat fiind și familial - cu vârfurile Bisericii Reformate din Franța, ceea ce, alături de conversiunea sa, din 1929, la catolicism
Gabriel Marcel () [Corola-website/Science/304585_a_305914]
-
Astfel își face apariția o structură de învățământ susținută de stat, dar care persista în a păstra influența culturii medievale orientale prin acordarea priorității disciplinelor religioase și a limbilor arabă și persană. Odată cu adoptarea sistemului juridic laic ( 1926) se va laiciza și învățământul și cultura. Încă de la începutul războiului de independență, Mustafa Kemal Atatürk se gândea la o reformă a învățământului, care ar fi permis națiunii să intre în rândurile țărilor civilizate și să se dezvolte într-o manieră armonioasă aducând
Medresă () [Corola-website/Science/331926_a_333255]
-
de anarhiști și de marxiști, din cauza varietății de subcurente ale ei, marelui grad de control al muncitorilor, și a remarcabilei cooperări între diferiți revoluționari. De exemplu, în III arrondissement, materiale școlare au fost oferite gratuit, trei școli parohiale au fost laicizate și s-a înființat un orfelinat. În XX arrondissement, școlarilor li s-a dat îmbrăcăminte și hrană. Au fost multe exemple similare, dar un ingredient vital pentru relativul succes al Comunei, în acest moment, a fost inițiativa numeroșilor muncitori care
Comuna din Paris () [Corola-website/Science/321033_a_322362]
-
Marseillaise", drapelul era oficial Tricolorul cu inscripția R.F. , iar ziua națională era 14 iulie. Drepturile civile erau promovate. În 1881 era adoptată o lege împotriva cenzurării presei. Drepturile muncitorilor le sunt recunoscute și sunt create sindicate. Învățământul primar a fost laicizat în timp ce Biserica Catolică susținea restaurația monarhei. Mulți clerici, episcopi și lideri catolici susținători ai Bourbonilor au plecat în exil. Republica devenise clar un inamic al Bisericii. Din 1869, Gambetta vorbea despre separarea Bisericii de Stat. Fetele erau educate în biserica
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
doreau să urmeze un învățământ religios, dar nu în școlile publice. S-a depus un effort masiv pentru construirea școlilor. Biserica își putea menține școlile sub control, însă nu mai era finanțată. Printr-o lege din 1886, cadrul didactic era laicizat. Republica a treia cunoscute crize politice până la Primul Război Mondial. Politică nu era foarte transparență. Francmasoneria jucau un rol politic major: mulți politicieni, miniștri și premieri erau francmasoni, promovați în funcții datorită statutului de membru. Franța era în continuare un
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
mod legal. Republica a Treia a dus în perioada 1870-1914 o politică anticlericală și împotriva Bisericii catolice și împotriva cultelor protestante și comunității evreiești. La 1900, puțini francezi se considerau sau se comportau ca niște practicanți catolici. Învățământul a fost laicizat. În urma afacerii Dreyfus, a fost pornită o nouă ofensivă anticlericală după o perioada liniștită. S-a pus problema ordinelor călugărești și congregațiilor de călugărițe, iar pe baza legii din 1901, trebuiau să-și depună cererile pentru a fi recunoscute și
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
pe sania lui. Până în 1989, în perioada influenței Uniunii Sovietice asupra Europei de Est, regimurile comuniste au încercat să-l substituască pe Moș Crăciun cu Moș Gerilă, în tentativa lor de a înlătura rolul religiei din tradiții și de a laiciza forțat cultura acestor țări. Deși ideea de Moș Crăciun provine din creștinism, personajul a devenit o reprezentare laică a Crăciunului. Acest fapt a fost contestat de un grup mic de fondatori ai religiei protestante care au respins materialismul sărbătorii rezultat
Moș Crăciun () [Corola-website/Science/296840_a_298169]
-
în tradiție, artele au evoluat cu altă imaginație, tulburătoare, și cu o vigoare crescândă. În Europa, Renașterea a influențat puternic toate artele: pictura, sculptura, teatrul, muzica si arhitectura. Învățământul și religia au cunoscut o perioadă de înflorire. Totodată, învățământul se laiciza. În această perioadă, și-au desfășurat activitatea numeroși artiști, precum: Tizian, Holbein cel Bătrân și Holbein cel Tânăr, Rafael, Durer, Leonardo da Vinci, Bruegel, Botticelli și Michelangelo, care au conceput noi viziuni și modalități realiste de a le reprezenta. în
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
Încă din vremea Revoluției franceze, apoi În cursul secolului al XIX-lea și chiar și mai târziu, pe motiv că al treilea termen, probabil din cauza provenienței sale religioase, nu se prea potrivea cu celelalte două. Fără Îndoială, ideea s-a laicizat Începând chiar din secolul al XVIII-lea, sub pana unor scriitori dintre cei mai importanți, ca Fénelon, care descrie cetatea ideală, unde toți oamenii, liberi și egali, „se iubesc cu o dragoste fraternă” (Les Aventures de Télémaque, 1699), Voltaire, care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
spiritual profund deosebit, într-o lume marcată de criză, de derută, o lume în care sofiștii zdruncină credința în zei („Omul e măsura tuturor lucrurilor”, va spune Protagoraă. De aceea accentul se deplasează din planul divin în cel uman. Euripide laicizează mitul prin desacralizare. Nietzsche observă că autorul a diminuat măreția miturilor și, prin aceasta, a schimbat esența tragediei. Poeții nu se mulțumesc, așadar să povestească miturile așa cum le-au fost date; ei le abordează în manieră proprie și lasă să
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
se repetă, mica birocrație provincială. Mircea Dicu, Diaconescu și Neagu, funcționari amărâți, se cinstesc cu țuică în timpul serviciului, apoi se toarnă, rând pe rând, la cadre. Comedia denunțului continuă (Dansul clapelor). Gigi Burlacu este un mic șef despotic însărcinat să laicizeze sărbătorile creștine. El are un plan și cere subalternilor înfăptuirea, neabătut, a obiectivului (Ultimul punct). Limbajul de lemn este aici, ca în toate foiletoanele, hrana spiritului comic. Valentin Bușniță, poet patriotic și revoluționar, are impresia că s-a pus la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287628_a_288957]
-
târziu, un Kant opune fenomene, accesibile percepției, și noumene care nu pot fi concepute decât mental, ce spune el oare în plus? S-a deschis un bulevard pentru o filosofie debarasate de constrângerile de serviciu în slujba religiei. Ea se laicizează din plin. Cei doi se aseamănă până și în defecte: în prudență, în imensa lor prudență, de exemplu. Sceptic în privința modului pyrrhonian, primul, în ce privește principiul metodei, celălalt, ei evită să înglobeze în îndoiala lor chestiunile politice și religioase! Se îndoiesc
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
ale lui Geoffrey Chaucer, întâlnim o critică mult mai acidă la adresa clerului și a neajunsurilor morale de care acesta dă dovadă. Din suita pelerinilor care se îndreaptă spre Canterbury fețele bisericești nu puteau lipsi, deși grupul pestriț este atât de laicizat și de dezinvolt în tot ceea ce întreprinde, încât este greu să ne imaginăm că preoții, maicile, călugării sau frații nu au împrumutat ceva din impudoarea, truculența limbajului sau înclinațiile lumești ale celorlalți călători. Descrierile pe care naratorul ni le oferă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]