619 matches
-
Vini Popescu, Între porți de univers, este o galerie a valorilor naționale, în care prind nu numai contur, ci viața toți eroii și poeții noștri. Este o pecete teleormăneana pe Ceahlău, pe mare, pe Albă, pe Balcic și e o lamentație în care se întrezărește lacrima profetului Ieremia, plângând pentru Ierusalim. VV Popescu mângâie istoria cu versul, face dreptate uitaților și ridică valul prăfuit de pe valorile noastre naționale. Este o cronică în versuri, elaborată tematic, minuțios, parcă temându-se să nu
DANIELA POPESCU by http://confluente.ro/articole/daniela_popescu/canal [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
Vini Popescu, Între porți de univers, este o galerie a valorilor naționale, în care prind nu numai contur, ci viața toți eroii și poeții noștri. Este o pecete teleormăneana pe Ceahlău, pe mare, pe Albă, pe Balcic și e o lamentație în care se întrezărește lacrima profetului Ieremia, plângând pentru Ierusalim. VV Popescu mângâie istoria cu versul, face dreptate uitaților și ridică valul prăfuit de pe valorile noastre naționale.Este o cronică în versuri, elaborată tematic, minuțios, parcă temându-se să nu
DANIELA POPESCU by http://confluente.ro/articole/daniela_popescu/canal [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
o căutare, dar este și un rai în care amurgul este veșnic: „Dedic această carte bunicilor mei: Ioana și Ion Mureș, cei care mi-au transformat copilăria într-un vis etern” Poemele doamnei Emilia Țuțuianu, delicate și gingașe, sunt imnurile, lamentațiile, uimirile, interogațiile sufletului îngerului care se întoarce acasă, în copilărie , unde o așteaptă casa bunicilor ei, dar și Acasă, la Domnul. Căci ce este viața omului decât o întoarcere acasă, în lumea din care am venit, la Domnul? Întoarcerea este
O CARTE DE POEZIE CA UN AMURG ÎNFLORIT PE DINĂUNTRU de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1424745757.html [Corola-blog/BlogPost/368468_a_369797]
-
sau, vorba lui Cioran “Pe culmile disperării”. Nu încă. Poate dragostea să provoace în om atâtea ravagii, atâtea dezastre? “Un rău cosmic, un rău al lumii din mine, din tine?” Da, poate. Dovadă rândurile Jurnalului nefericirii. Și peste toate aceste lamentații, “duhul prezent al poeziei”. Un duh al trăirii, al simțirii. Venit, “odată ca niciodată,”. Nelipsit. Necesar. La datorie. Care o definește plenar. “Când scriu sunt eu, cea adevărată. Scrisul e oglinda mea clară”. Cartea este spațiul în care poți să
CRONICĂ LITERARĂ LA VOL. ELENA M. CÎMPAN, JURNALUL NEFERICIRII , EDITURA NAPOCA STAR, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 456 din 31 martie 2012 by http://confluente.ro/Eternele_iubiri_secvente_sufletesti_cezarina_adamescu_1333215822.html [Corola-blog/BlogPost/354848_a_356177]
-
fruntea ridicată, fără jenă Sfidează adevărul și ce trenă De făr'de legi și de păcate mari Târăsc în noi parade. Și ce tari Se cred în Parlamentul de hârtie, Scuipați de oamenii de omenie Ce nu mai rabdă false lamentații Și nu-s soluții să ne-avem ca frații. Ei , prea sătui de toate și de tot Noi, mulțumiți cu zeama din compot De coji de fructe de pe la gunoi Și de speranță și de zâmbet, goi. O, Doamne, răstigniți suntem
POPORU-ACESTA , CE PĂCAT ÎŞI DUCE? de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Poporu_acesta_ce_pacat_isi_duce_.html [Corola-blog/BlogPost/361240_a_362569]
-
de versificație , nostime, ba chiar ușor frivole, care se pretează aproape instant la persiflare parodică. Și tentația, pe alocurea, a tonului lacrimogen. Și atunci, unde e textul poetic cu valența unicității și a expresivității lirice peste media comună ? Prim planul lamentației obturează ecoul unei violențe ce impregnează la modul straniu textul poetic. Liniște spânzuratâ , timpul ucigaș, spânzuratul viu, sunt repere sintagmatice peste care nu putem trece ușor, ca și cum nu ar exista sau ca și cum ar fi niște simple fante ale violenței, cu
STIHURILE DESTRĂMĂRII, CRONICĂ DE VIRGINIA PARASCHIV de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Stihurile_destramarii_croni_al_florin_tene_1385100246.html [Corola-blog/BlogPost/372356_a_373685]
-
haos și plictiseală, evenimente desfășurate în rânduială.” (Ceva și cineva). Așadar, ce am putea face, atunci, fiecare dintre noi? s-ar putea încă întreba un sceptic. Pentru început, răspunsul ar fi: să nu uităm că, după cum spune Ortega y Gasset, “lamentația bolnavului nu este numele bolii de care suferă”. Să încercăm, cu alte cuvinte, să vedem cât mai departe, atât în afara, cât și pe dinăuntrul nostru. Și să nu ne pierdem speranța, uitând că zarurile, înainte de a fi aruncate, au fost
A TREIA FORŢĂ – ROMÂNIA PROFUNDĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 148 din 28 mai 2011 by http://confluente.ro/A_treia_forta_romania_profunda.html [Corola-blog/BlogPost/344346_a_345675]
-
ele funcționează pervers că o apologie a stării de fapt și că un îndemn la complicitate. “Asta e, n-ai cu cine, dom’le, n-ai cu cine...” Ba eu cred că ai. Taximetriștii nu sunt singurii purtători ai virusului lamentației fără sfârșit. E adevărat, în conștiințele lor această maladie s-a cronicizat, de aceea e atat de ușor să pui un diagnistic și să arăți cu degetul. Dar procedând astfel, nu faci decât să perpetuezi, la rândul tău, răspândirea virusului
Valea Plângerii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82716_a_84041]
-
în care nu mai știi dacă partenera geme de plăcere sau se asfixiază sub mormanul de cearșafuri. Deși cartea lui Apollinaire era bine tradusă, s-au strecurat între cearșafurile Amorurilor câteva cuvinte care, în loc să elibereze limba, păreau să ilustreze tocmai lamentațiile lui Crohmalniceanu. Și acolo am dat peste el, pește cuvântul care începe cu «f», fofoloanca, și partenerul său de delir lingvistic, stromeleag. La 14 ani, nu știam multe lucruri și nu-mi băteam foarte tare capul cu ele. Mi-am
Obscenitati absorbante by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83064_a_84389]
-
vei constata că emblema și mândria acesteia o constituie catedrala, nu șoselele mărginașe, numite „centură“. Quartetul format din românul consumerist, cârcotașul de profesie, alogenul proaspăt vopsit român și cel care se află în elementul său atunci când este manipulat a început lamentația împotriva construirii unui templu de artă și spiritualitate ca acoperiș spiritual peste capitala țării. Așadar, au și apărut acțiunile de împiedicare a realizarii acestui edificiu, necesar unui popor care vrea să lucreze la propria lui demnitate. Un popor își arată
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 by http://confluente.ro/Vorbirea_despre_biserica_intre_curs_s_stelian_gombos_1337583830.html [Corola-blog/BlogPost/346974_a_348303]
-
o întâmplare albastră din șirul acela dement. pielea văzduhului învelind mici excrescențe benigne: aici e rost de ghicit în cuvântul abandonat pe mese strălucitoare. dar limba pe care o vorbești nu mai există. nici cuvântul tentacular de la capătul firului. doar lamentații asurzitoare. vociferări impudice. o totală lipsă de respect pentru mâinile roșii ale celor ce nu iartă. dar tu ai trecut pe lângă ea fără să-i dai importanță. fără să știi codul acela tăcut care-ți însuflețește disperarea. numărând din doi
POEME DE GEO GALETARU de BAKI YMERI în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1431411150.html [Corola-blog/BlogPost/359837_a_361166]
-
vei constata că emblema și mândria acesteia o constituie catedrala, nu șoselele mărginașe, numite „centură“. Quartetul format din românul consumerist, cârcotașul de profesie, alogenul proaspăt vopsit român și cel care se află în elementul său atunci când este manipulat a început lamentația împotriva construirii unui templu de artă și spiritualitate ca acoperiș spiritual peste capitala țării. Așadar, au și apărut acțiunile de împiedicare a realizării acestui edificiu, necesar unui popor care vrea să lucreze la propria lui demnitate. Un popor își arată
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1448609897.html [Corola-blog/BlogPost/383114_a_384443]
-
autentice, iar despre decesul neașteptat al lui Gheorghe Buzatu nu suflă nimeni un cuvințel. Așa, în ultimul deceniu ne-au părăsit discret mari matematicieni, mari fizicieni, filosofi, juriști, biologi, sociologi și psihologi, acoperiți de o tăcere jignitoare și vinovată prin lamentațiile orăcăitoare că nu avem personalități creatoare, nu avem valori autentice. Ba avem, avem bătrâni de staturi amețitoare, avem tineri care crează major în spațiul cultural mondial, în contextul în care școala românească e mereu arătată cu degetul că e de
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul by http://uzp.org.ro/prof-gheorghe-buzatu-a-plecat-la-intalnirea-cu-maresalul/ [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
Întâiul meu iubit, fără s-o știe, Mă va cuprinde-atât de mult în el Încât nu va putea să mai despartă De trupul lui pe-al meu- și-n alb inel Mă va iubi fum svelt și ceață moartă” (Lamentația Ioanei D Arcpe rug.) Poet al Sibiului, „cneazul valah”, se stinge la porțile cetății, vrăjit de un„coral luminos”. Cuprins de mari neliniști interioare, el intră într-un Sibiu ca un zeu: „Intru-n Sibiu cum intră-n ceață luna
RADU STANCA-UN CNEAZ VALAH LA PORŢILE SIBIULUI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Radu_stanca_un_cneaz_valah_la_ion_ionescu_bucovu_1387364271.html [Corola-blog/BlogPost/347600_a_348929]
-
într-un fel sau altul, de viață, de ceasul rău, de... nici nu mai conta ce, și asta însemna că era în pericolul imediat de a deveni captivă și de a zăbovi în preajma ei minute bune, pentru a-i asculta lamentațiile. Și nu-și dorea pentru nimic în lume asta. Cu atât mai mult cu cât îi știa obiceiul de a se plânge tuturor de viața ei, doar pentru a nu da cumva prilejul unora, sau altora, să o invidieze, sau
TĂBLIȚELE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1469084003.html [Corola-blog/BlogPost/383905_a_385234]
-
surprinsă proza - îi povestise despre ceea ce îi spusese și ei, tocmai acea persoană pe care o considera ca fiindu-i prietenă. Pentru că prietena i se tot plângea mereu Voicăi că este foarte obosită de nepoții săi, aceasta, neînțelegând că sub lamentații se ascundea așteptarea celeilalte de a fi gratificată fie chiar și printr-o laudă formal, pentru tot ceea ce făcea, o sfătuise să mai facă o mică pauză și să nu se mai istovească atâta cu nepoții. Dar replica pe care
TĂBLIȚELE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1469084003.html [Corola-blog/BlogPost/383905_a_385234]
-
Râmnicu Sărat,2001,80 pag. .”Incursiuni în viața unui actor.George Mihalache-Buzău”,monografie,Ed. „Rafet”,Râmnicu Sărat,2001,100 pag. .”Poeme”,versuri,Ed.”Rafet”,Râmnicu Sărat,2003,70 pag. .”La spartul târgului”,proză scurtă,Ed.”Anastasia-Ina”,Buzău,2004,70 pag. .”Lamentații de mucava”,proză scurtă,Ed.”Anastasia-Ina,Buzău,2004,70 pag. .”Suprafața lucrurilor”,versuri,Ed.”Rafet”,2004,100 pag. .”Scriitori buzoieni și scriitori din țară”,critică literară,două ediții,Ed.”Rafet”,Râmnicu Sărat,2oo6,170 pag. Fiecare cuvânt pentru Nicolae Pogonaru
MARIN IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_iv.html [Corola-blog/BlogPost/361495_a_362824]
-
Adrian Maniu, vezi Cântece de dragoste și moarte, ce găsește în Emil Botta un sol fertile, pentru a vibra într-o atitudine de “ damnat“, incapabil, de foarte multe ori, de a iubi fără sarcasm și conștiința morții iminente, dar fără lamentație. Universul eroticii lui Emil Botta diferă fundamental de spațiul închis al lui Bacovia, de “odăița “ acestuia, unde iubita cântă despletită la clavir, pentru a se prăbuși epuizată pe covor, face lecturi “de la Poluri “ și își tamponează din când în când
POEZIA LUI EMIL BOTTA NAVIGÂND ÎNTRE EROS ŞI THANATOS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 651 din 12 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Poezia_lui_emil_botta_navigand_intre_e_al_florin_tene_1350026032.html [Corola-blog/BlogPost/359419_a_360748]
-
o căutare, dar este și un rai în care amurgul este veșnic : Dedic această carte bunicilor mei: Ioana și Ion Mureș cei care mi-au transformat copilăria într-un vis etern” Poemele doamnei Emilia Țuțuianu, delicate și gingașe, sunt imnurile, lamentațiile, uimirile, interogațiile sufletului îngerului care se întoarce acasă, în copilărie , unde o așteaptă casa bunicilor ei, dar și Acasă, la Domnul. Căci ce este viața omului decât o întoarcere acasă, în lumea din care am venit, la Domnul? Întoarcerea este
CRONICA LITERARĂ LA VOLUMUL DE POEZIE ,,ÎN AMURG”, A POETEI EMILIA ŢUŢUIANU, AUTOR ŞTEFAN DUMITRESCU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424080649.html [Corola-blog/BlogPost/382312_a_383641]
-
de creștinism și de sinteză culturală a fost între Roma, Grecia și iudaism, iar ea a aparținut Bizanțului. Din Bizanț au plecat și manuscrisele lui Aristotel și Platon, care au făcut mai apoi Renașterea și Umanismul în Occident. Astfel că lamentațiile care s-au făcut și se mai fac, că Ortodoxia ne-a scos afară, sunt total nefondate. Iar acum, prin intrarea popoarelor ortodoxe în Uniunea Europeană, Europa își câștigă de fapt vechiul ei plămân, vechea ei tradiție culturală, la fel de venerabilă și
INTERVIU CU PĂRINTELE PROFESOR IOAN ICĂ JR. DE LA SIBIU, DESPRE DUMINICA ORTODOXIEI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 by http://confluente.ro/Interviu_cu_parintele_profer_ioan_ica_stelian_gombos_1330364671.html [Corola-blog/BlogPost/364539_a_365868]
-
în exegeza ei Mirela-Ioana Borchin (p. 519). Descătușat prin spiritualizare întru veșnicirea spiritului, poetul trăiește diferit, într-o diacronie firească, moartea tatălui, moartea mamei și moartea iubitei, după natura și încărcătura iubirii cu care i-a nemurit în versuri laolaltă. Lamentația sinceră e simultan emoțională și reflexivă: „Mi-e greu, iubita mea. Dar n-am de-ales./ Exhib certificatul de deces/ La un ghișeu, apoi la alt ghișeu./ Și actul care-arată cine-s eu.// E totul cât se poate de firesc
EUGEN DORCESCU: POEZIA CA EXISTENȚĂ REFLEXIVĂ – SĂVÂRȘIRE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1444926418.html [Corola-blog/BlogPost/372554_a_373883]
-
iluzia zborului de flutur de-azur, cu aripi străvezii, “fără esență și contur”, ceea ce sporește considerabil starea de nefericire. Dar, cum toate acestea se încadrează în firesc, “E inuman, dar foarte omenesc”, trebuie să admitem dependența de convențiile lumești. Toate lamentațiile ocazionate de pierderea cumplită capătă consistență, dar nu mișcă și nu cutremură decât persoana în cauză, pierzătorul. De mult nu ne mai mișcă pierderea cuiva drag, fiindcă o trecem automat în categoria legilor firii. Eugen Dorcescu vrea să contrazică acest
NIRVANA de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1421589234.html [Corola-blog/BlogPost/377872_a_379201]
-
povestea, amintindu-ne de Passions de Jesus Christ. Muzica se îmbibă de vălurirea apei, pe canale, de această cufundare și traversare a timpului, destinului și spațiilor ce se micșorează până devin mormânt. Trăirea spirituală a morții atenuează morbidețea, înlocuită de lamentație, de muzicalitatea din lamento. Repetițiile pentru spectacolul-premieră au loc în Biserica San Giorgio Maggiore. Ne putem imagina spectacolul și muzica răsunând în această basilică, desenată de Andrea Palladio. Ridicată pe locul unei mănăstiri, majestuoasa arhitectură adăpostește Centrul Fundației Cini, dedicată
Doi compozitori de operă englezi într-un spectacol de Mark Morris. Salt în timp. De la Benjamin Britten la Henry Purcell by Doina Uricariu, corespondență de la New York () [Corola-website/Journalistic/105659_a_106951]
-
inspirată de o temă din Abdelazar, după cum opera lui Britten A Midsummer Night’s Dream poartă urmele inspirației într-o arie a barocului Sweeter than Roses... Ce partituri generoase au avut în acest spectacol diptic Stephania Blythe care a cântat lamentațiile și jubilația Didonei, bogăția de trăiri a unui destin tragic! Dar și rolul vrăjitoarei, al răului complotând împotriva binelui, cu sadism, prefăcătorie și nelipsita minciună. Mark Morris și dansul baroc, în expresia lui postmodernă Coregraful american Mark Morris Puterea de
Doi compozitori de operă englezi într-un spectacol de Mark Morris. Salt în timp. De la Benjamin Britten la Henry Purcell by Doina Uricariu, corespondență de la New York () [Corola-website/Journalistic/105659_a_106951]
-
ascunse ale mele, Mântuitorul meu și cântă ca David: Miluiește-mă după mila Ta“ (Canonul cel Mare, Oda a 7-a, Troparul al XIX-lea). Un necredincios, ascultând slujbele din Postul Mare, ar putea înțelege că ele reprezintă doar o lamentație neputincioasă și nicidecum semnul supremei bărbății a omului care are curajul de a-și asuma chemarea spre veșnicie a vieții sale. În acest război nevăzut, libertatea umană este chemată să intre în comuniune cu voința dumnezeiască prin ascultarea față de ea
DESPRE PUSTIUL ŞI PUSTIIREA SUFLETEASCĂ PRECUM ŞI DESPRE PLÂNSUL DUHOVNICESC ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Despre_pustiul_si_pustiirea_s_stelian_gombos_1380196168.html [Corola-blog/BlogPost/365097_a_366426]