1,589 matches
-
8 ani de pace (314-322) împăratul Constantin a pus bazele bunăstării economice, chibzuinței politice de stat și a moralei creștine. Adeverind pe adevăratul Pricinuitor al izbânzilor sale, împăratul Constantin a revelat toate acestea emițând: în niște hotărâri alcătuite în slovă latinească și grecească (protodacă de altfel, n.a.), trimise și publicate de el în fiecare provincie. (Eusebiu de Cezareea, Viața ..., op. cit., cartea a 2-a, cap. 23, PSB, vol. 14..., p. 103) Până în veacul al XI-lea Cetatea lui Constantin, întipărită pe
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
semnul izbăvitor al statului roman și ocrotitorul împărăției întregi. Și a mai pus în mâna statuii sale, înălțate într-unul dintre locurile cele mai umblate ale Romei, o lance lungă în chipul crucii, poruncind să se sape dedesubt, cu slove latinești, următoarea inscripție: < > (Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, cartea a 9-a, cap. 11) Statuia Eliberatorului Constantin cel Mare așezată în piețele Romei purta în augusta mână învingătoare, Crucea Mântuitorului Hristos. Împăratul Constantin oferă tracului Miltiade-episcopul Romei, ca viitoare reședință apostolică
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
ARIPI”, sugerând strălucirea, când de fapt acel aur era plumb. Căci fizic vorbind aurul este mai greu decât plumbul. Aici se poate vedea abilitatea artistului de a trece pe sub nasul cenzurii, care nu lăsa libertatea de exprimare, aceasta însemnând lătratul latinesc al câinilor, iar minereul de India făcând YOGA. Călătoria poetului este simțită în tot ținutul cărășan, acolo unde sunt cazane, turnuri, unde Coșava vântul sălbatic, te poate preface în covrig sau pește. La trecerea în neființă a creștinului, flacăra sudurii
SFERELE POEZIEI LUI NICOLAE SÂRBU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Sferele_poeziei_lui_nicolae_s_rbu.html [Corola-blog/BlogPost/360744_a_362073]
-
viață și în istorie pentru iubire și pentru a face cât mai mult bine în existența sa, dar ce se întâmplă pe Terra de multe ori arată exact contrariul... - Păcat! Se pare că societatea nu a evoluat prea mult dacă latinescul ”Homo homini lupus” încă ne reprezintă, în egală măsură, ca indivizi și ca mase. Ne schilodește sufletul ura. Și ne îmbolnăvește. Ne erau de ajuns cancerul si calamitățile naturale! Dar nu cred că se mai poate schimba ceva: probabil că
CÂND ,,CERUL SE SPARGE CRUNT ŞI CADE ÎN OCEANE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1492828294.html [Corola-blog/BlogPost/382962_a_384291]
-
produs de tragismul existenței umane într-o societate din care lipsesc înțelegerea, armonia, libertatea. Fără a fi predominant, comicul, în primul rând de limbaj (realizat prin calambur, ligamente, încălcări ale normelor lingvistice evidențiind agramatismul unora, folosirea eronată a unor maxime latinești, schimbări spectaculoase de sens sugerând adevărata idee din spusele unui personaj), mai apoi de situație, surprinzând ipostaze echivoce, împrejurări surprinzătoare care schimbă cursul evenimentelor, are un rol important în narațiune și contribuie la realizarea trăsăturilor personajelor. Așadar, folosind cu talent
STATUILE DIN SUFLETUL NOSTRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1480871729.html [Corola-blog/BlogPost/369392_a_370721]
-
încânte inimile, până la înălțare, doar unor oameni, iar altora nu, taină de care ar trebui să ia seama orice creștinolog/filolog/antropolog/istoriolog/filozof etc., oricât de „cuman”, crede el că mai poate fi azi.* „Taina scrisului” și acest îndemn latinesc „fă (bine) ce faci” sunt, pentru mine, două chestiuni distincte, dar azi pot fi abordate și-ntr-unul, căci se poartă. Orice s-ar crede că este în acest Univers, scriitorul nu-i decât un om ce încearcă să redea
TAINA SCRISULU (22) – ADEVĂRUL SAU DESĂVÂRŞIREA de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 590 din 12 august 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_toma_taina_scrisulu_22_alexandru_toma_1344834785.html [Corola-blog/BlogPost/355029_a_356358]
-
fost crescut de mama sa, de bunica după tată, Păuna Greceanu, și de unchiul său, stolnicul Constantin Cantacuzino, ceea ce i-a prilejuit primirea unei educații alese. Copilăria și-a petrecut-o în casele părintești din București, deprinzând carte grecească și latinească, dovedindu-se iscusit la învățătură. Murind cei doi frați ai săi mai mari, toată moștenirea părintească rămâne tânărului Cantacuzino. Se căsătorește cu Marica, nepoata lui Antonie Vodă din Popești. În 1678, unchiul său, Șerban Cantacuzino ajunge domnitor, astfel că tânărul
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Jertfa_sfintilor_martiri_bra_stelian_gombos_1390219080.html [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
de aceeași mamă care este tot timpul gravidă, cum e, dealtfel, și mama proștilor și hoților. Scârbit fiind de nesimțirea lor, am stabilit cu Pompiliu Comșa, directorul “Realitatea”, să mă ocup de o parte din pagina de cultură, parafrazând dictonul latinesc “Veni, vidi, vici!” - “Am, primit, am citit, am scris despre...” Și, slavă Domnului, am primit cărți, le-am citit și am întocmit zeci de recenzii. Am simțit nevoia să fac acest preambul pentru că voi prezenta mai la vale un volum
AM PRIMIT, AM CITIT, AM SCRIS DESPRE… FLORENTIN SCALEŢCHI – “PREŞEDINTELE” de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1420462879.html [Corola-blog/BlogPost/352223_a_353552]
-
după 1848, până acum, s-a tot scris despre agonia acelei Europe imperiale. Dar nu cu dreaptă măsură, și nici cu hemografie despre Transilvania și martirii ei pe baricada idealurilor însuflețitoare: „Libertate! Egalitate! Fraternitate!” Încercam, mai sus, să explic titlul „latinesc” inventat de mine și atribuit acestui Cuvânt de întâmpinare, stabilind a priori o numerotare a argumentelor. Dacă în primul rând invocam o coordonată emoțională, în al doilea rând și, de altfel, înainte de orice, termenul constituit ad-hoc l-am pus „la
HISTORIA HEMOGRAPHICA... de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 by http://confluente.ro/mariana_cristescu_1454805524.html [Corola-blog/BlogPost/370112_a_371441]
-
MĂ VREA AICI. AICI MĂ CUNOAȘTE DUMNEZEU DUPĂ NUME” Eginald Schlattner - Preot și scriitor sas din Roșia, Sibiu „ Când în pădurile și mlaștinile unde astăzi se află Berlinul creștea pir, aici, in Transilvania, se cântă nemțește și se rosteau rugăciuni latinești. Asta inseamna vechimea săseasca! Iar dacă astăzi vă pot salută în limba noastră comună, germană, acest lucru îl datorez Patriei mele, România, care niciodată nu ne-a interzis limba maternă, nici chiar în acele nouă luni de zile, de la 23
„TIN LA ACEASTA TARA SI STIU CA DUMNEZEU MA VREA AICI. AICI MA CUNOASTE DUMNEZEU DUPA NUME” by http://uzp.org.ro/tin-la-aceasta-tara-si-stiu-ca-dumnezeu-ma-vrea-aici-aici-ma-cunoaste-dumnezeu-dupa-nume/ [Corola-blog/BlogPost/93118_a_94410]
-
moravuri ușoare. Dar oare lângă „sare” în Australia are legătură cu lângă „soare” în zulu ? Desigur, comparați și vorba sal „sare” în latină identică cu sal „astrul zilei” în limba gâro din India de Est și nu cu sol „soare” latinesc. Așadar reflexe ale sud-africanului lângă întâlnim pe aproape toate continentele. - Cum s-au răspândit cuvintele la așa mare distanță ? - La început a fost haosul și tot de o miscare dezordonată putem vorbi la începuturile umanității. Oamenii erau alungați de cutremure
90 % DIN CUVINTELE TUTUROR LIMBILOR PROVIN DE LA DENUMIRI ALE SOARELUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1406624056.html [Corola-blog/BlogPost/349536_a_350865]
-
au emis, joi 22 martie a.c. un mandat de arestare în lipsă a unui deputat acuzat de mai multe înșelăciuni imobiliare ... ” Iată o nouă temă de reflecție care m-a determinat să aștern gânduri despre virtute, cuvânt ce provine din latinescul „virtus”, însemnând integritate morală, existența ei nefiind posibilă fără libera alegere, a spus-o chiar unul din cei mai reputați Sfinți Părinți ai Bisericii - Origene (185-254). Se poate vorbi de mai multe virtuți, despre virtuți religioase și virtuți morale. Virtuțile
FOCUL PĂCATULUI ŞI APA CURATĂ A VIRTUŢII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 by http://confluente.ro/Focul_pacatului_si_apa_curata_a_virtu_vavila_popovici_1332690179.html [Corola-blog/BlogPost/354706_a_356035]
-
cea de-a treia călătorie prin Banat a împăratului Iosif al II-lea, cartierul va primi numele de Iosefin (Iosefstadt). Acest lucru ne amintește și de trecerile sale prin Țara Năsăudului unde va schimba denumirea a trei localități cu nume latinești : Parva, Nepos și Romuli, folosindu-se de celebra expresie din poemul lui Cosimelli : ,,Salve parva nepos Romuli !'', adică: ,,Te salut mică nepoată a lui Romulus !' Aspectul istoric se împletește în mod armonios cu evoluția societății timișorene, respectiv cu această zonă
IOSEFINUL ORTODOX AL TIMIŞOAREI, CRONICĂ DE MIRCEA DAROŞI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 812 din 22 martie 2013 by http://confluente.ro/Iosefinul_ortodox_al_timisoar_al_florin_tene_1363962463.html [Corola-blog/BlogPost/345351_a_346680]
-
60 Când un profesor universitar împlinește 60 de ani, în mentalitatea comună se spune că e vorba de senectute, nu însă și în cazul lui Andrei DUMBRĂVEANU, prietenul meu și al nostru parcă de-o viață din Chișinău, căci parafrazând latinescul “Non omnis moriar”, el se aplică și vârstei - nu toți îmbătrânesc. Când, l-am ascultat la o conferință la Iași pe academicianul G. Bulgăr afirmând că pentru un intelectual abia după 60 de ani vine creația matură și profundă, am
ANDREI DUMBRAVEANU 60 de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ecou_la_o_aniversare_andrei_pompiliu_comsa_1390423178.html [Corola-blog/BlogPost/347516_a_348845]
-
noi,/ drumurile le deschidem înapoi;/ la locul lor găsim faptele toate/ cu peste două mii de ani întâmplate.” (În Ajun de Crăciun - din volumul de versuri „O mie și una de poeme”). Cuvântul „Crăciun” se pare că l-am moștenit din latinescul „creatione” - creație, naștere. Unii spun că e vorba de un cuvânt mult mai vechi, tracic, de înaintea venirii Romanilor, iar alții spun că ar veni din limba slavă, preluat odată cu creștinismul de la slavi. Obiceiurile moștenite pentru sărbătorire diferă de la o
CRĂCIUNUL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1482542636.html [Corola-blog/BlogPost/344817_a_346146]
-
e greu de observat că sl. voda are aceeași rădăcină ca și verbul vodit „a duce, a conduce“ (vezi și rom. Vodă „titlu pe care și-l adăugau domnii țărilor românești; domnitor; principe; rege“), iar dac este asemănător cu verbul latinesc ce a dat (eu) duc, conduc și dux, ducis din care a rezultat duce în italiană. N-ar fi exclus ca egipt. hati „prinț, principe“ (C. Daniel, Civilizația Egiptului antic, B., 1976, p. 74, 123) să amintească de numele poporului
DACO-GEŢII, OAMENII PĂMÂNTULUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1415689709.html [Corola-blog/BlogPost/369863_a_371192]
-
acestei publicații, si Al.Florin Țene, membru corespondent al Academiei Americană Română și Președintele Ligii Scriitorilor.Este a 16-a publicație periodica editata de Liga Scriitorilor Români. Apărută într-o ținută grafică deosebită, cu imagini color, revista are ca motto, latineasca zicere : “Nihil Sine Deo “, având, că membrii de onoare în Colectivul de redacție pe: Academician Constantin-Bălăceanu Stolnici, prof.univ. Ion Paraschivoiu, presedintele Academiei Americană Română, prof.univ. dr. Jana Palenikova, de la Unoversitatea Comenius din Bratislava, prof. univ.dr. Florinel Agafiței, orientalist, sanscritolog, Maria
A APĂRUT REVISTA DE CULTURĂ UNIVERSALĂ REGATUL CUVÂNTULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 366 din 01 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/A_aparut_revista_de_cultura_universala_regatul_cuvantului_.html [Corola-blog/BlogPost/361718_a_363047]
-
un discurs incendiar depre starea epocii și multele nemulțumiri legate de acceptarea sau nu a icoanelor.Pe 2 pagini ceea ce ar fi plictisit dacă ar fi fost doar narațiune.Dl Marcu cunoaște bine puterea dialogului. Evident nu puteau lipsi cuvine latinești care în acea vreme erau des folosite: Veni mecum, frater, Veni mecum, Omnes qui acceperint gladium, gladiu peribunt, etc,etc -Iconolatria, nu e decât o superstiție bolnăvicioasă. O să luptăm împotriva ei chiar dacă ar fi să închidem toate mănăstirile în care
DESPRE ADEVĂR , SENTIMENTE ŞI CANOANE ISTORICE de GEORGE TERZIU în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 by http://confluente.ro/george_terziu_1440480814.html [Corola-blog/BlogPost/377966_a_379295]
-
trebuie să amintim că acest termen are în¬țelesul de „pădure mare“ (la care ne-am referit mai sus), dar și „bucată de mămăligă, de pâine“. Se acceptă astăzi că pe o axioma ideea că la baza codrului românesc stă latinescul quadrum care însemna ,,pa¬trat“. Acel quadrum s-ar fi transformat în quodrum și apoi codrum cu evoluția semantica de la „bucată pătrată“ spre „bucată în general“, cu specia¬lizări: ,,de pâine“, „de mama¬liga“, „de pământ“, „de pădure“, „pădure“, „munte
CODRU-I FRATE CU ROMÂNUL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1404122093.html [Corola-blog/BlogPost/360053_a_361382]
-
familii de limbi. Ar fi posibil ca inițial să fi existat două cuvinte cu sensuri diferite și din limbi deosebite: un autohton dacic *kudra „munte“, „pădure“, comparabil cu sanscr. kudhra, alb. kodrë, peste care s-a suprapus urma¬sul etimonului latinesc codrum, quodrum, quadrum, „pătrat“, din simbioza cărora a rezultat cuvântul de azi cu forma uni¬că, dar cu înțelesuri deosebite. Originea prepoziției lângă constituie iarăși un temei al continuității. Explicată prin toate formele adj. longus-a, -um, mai ales longo, longum
CODRU-I FRATE CU ROMÂNUL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1404122093.html [Corola-blog/BlogPost/360053_a_361382]
-
s-ar fi ajuns la valoarea de situare în apropierea limitei“ chiar și numai pentru motivul că, din ori¬ce formă a adj. longus, a, um am porni, rezultatul este adjec¬tivul românesc lung. Verbul a merge este explicat prin latinescul mergere care însemna „a se scufundă“, după ce s-a abandonat ideea originii din meo și pergo. Se admite așadar o evoluție semantica de la ,,a se scufundă“ la „a merge, a se deplasa“. Învățații s-au gândit că doar de pe culmile
CODRU-I FRATE CU ROMÂNUL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1404122093.html [Corola-blog/BlogPost/360053_a_361382]
-
se scufundă“ la „a merge, a se deplasa“. Învățații s-au gândit că doar de pe culmile munților plecarea unui om se aseamănă cu scufundarea să în vai. Și albanezii au verbul mergoni „a se depărta“, explicat de lingviști tot prin latinescul mergere. În lucrarea Alte eți¬mologii românești, acad. Al. Graur atrage atenția asupra asemănării romanescului a merge și a franțuzescului marcher, acesta din urmă explicat în di¬verse moduri printr-un etimon germanic. Domnia sa reconstituie un latin *mergo, compară¬bil
CODRU-I FRATE CU ROMÂNUL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1404122093.html [Corola-blog/BlogPost/360053_a_361382]
-
Poate așa se explică și pronunția ardeleneasca: „Pe dealul Feleacului Mărg carele Iancului“ ori varianta să marga întâlnită la cronicarii moldoveni. Că și de alte dați, sensul moștenește semnificația băștinașa, iar forma reflectă, de cele mai multe ori, pe cea a cuvântului latinesc dacă în cazul lui a merge s-a produs o interferență a unui cuvânt dacic cu unul latinesc. Margayami... lângă... kudra. Ce mult se aseamănă cu: merge... lângă... codru! S-a spus pe bună dreptate că, printre cuvintele românești cu
CODRU-I FRATE CU ROMÂNUL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1404122093.html [Corola-blog/BlogPost/360053_a_361382]
-
la cronicarii moldoveni. Că și de alte dați, sensul moștenește semnificația băștinașa, iar forma reflectă, de cele mai multe ori, pe cea a cuvântului latinesc dacă în cazul lui a merge s-a produs o interferență a unui cuvânt dacic cu unul latinesc. Margayami... lângă... kudra. Ce mult se aseamănă cu: merge... lângă... codru! S-a spus pe bună dreptate că, printre cuvintele românești cu etimologia necunoscută, unele trebuie să fie strămoșești, au¬tohtone. Exagerările, absoluți¬zările, în sensul negarii elemen¬tului prelatin
CODRU-I FRATE CU ROMÂNUL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1404122093.html [Corola-blog/BlogPost/360053_a_361382]
-
orori... Cu ani 170, fiind la vârsta senectuții După o viață dăruită creștinilor și virtuții, Prin moarte Mucenicească, în Cer cu Sfinții, el Slujește Și-n ziua cincea-n Cireșar, Biserica îl Prăznuiește ! A lăsat mai multe "Scrieri...", cu "Istorii latinești" Dar și cele-n limba greacă și "Scrieri Bisericești" Pentru ce-a făcut prin DOMNUL, să îi dăm Sfânta Cinstire În Casa DOMNULUI și-acasă prin Veșmica lui Pomenire ! Prof.Paulian Buicescu, Lic.Thg.Izvoarele & Șc.Gimn.Bacea-Movileni, Jud.Olt
IPATIE, PAVEL, DIONISIE ȘI CLAUDIU de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1433393187.html [Corola-blog/BlogPost/374832_a_376161]