75 matches
-
2 familii care încă mai supraviețuiesc, este vorba de Chiș Iosif (Chișu Florii cum îi zice în sat) și Mudure Gheorghiță. Pe ulița spre Vale din 10 familii active în 1960, în prezent nu mai sunt nici una. Trecând pe Cealaltă Lature a satului, începând de la Podul Cheșchi și până la Pap Nuț situația se prezintă astfel: Aici case sunt, chiar multe la număr, dar ce folos, că marea lor majoritate sunt pustii, goale, ne locuite. Cât e strada de lungă, la care
SATUL MEU NATAL de IONEL CADAR în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376062_a_377391]
-
Cât e strada de lungă, la care se mai adaugă și ulița spre Școală și cea de pe Deal, aici mai locuiesc 12 familii din care 6 sunt familii de oameni bătrâni, gata de ducă. Ajunși fiind pe la mijlocul străzii de Cealaltă Lature la Nr. 57, în fața ochilor mi-apare o casă frumoasă, bine întreținută, cu o curte mare acoperită cu viță de vie, cu fântână cu apă bună de băut, cu grajd, fânar(sin) și animale de tracțiune, cotețe pentru porci-păsări și
SATUL MEU NATAL de IONEL CADAR în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376062_a_377391]
-
între multe rele ceva bun, între multe bune ceva rău. Când urmarea e rea ar trebui exploatată cel puțin partea ei cea bună, până în ultima consecuență. Îndată așadar ce greșala participării la război s-a comis trebuia cel puțin ca laturea favorabilă a ei să se păstreze intactă: bunele relațiuni cu Rusia. Ar fi trebuit ca aliatul să rămână un binevoitor amic, consiliu pe care, după cât aflăm, l-ar fi dat delegaților români însuși d. de Bismarck. Ce se-ntîmplă însă? În loc
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a face cu niște așa de cinstite fețe, mai poate fi serios vorba de motive constituționale de retragere? Am mai înțelege daca asemenea motive pentru o retragere generală s-ar afla în paragrafii unor alte legiuiri, mai voluminoase, cari reglementează laturea umbrei sociale, circumscriind-o în anume institute cinstite unde onorile militare se fac cu arma încărcată. Dar paragrafi constituționali de drept public? Aceștia să motiveze retragerea roșilor de la putere? Aida de! Doar nu trăim în țara ingenuităților! Dreptul public (cu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
isteciunea superioară și cu dibăcia politică a statului bizantin, au făcut ca din sufletul omenesc, de-o compunere dualistă, să răsară și să iasă la suprafață între români și bulgari, ce trăiau într-o stare mai primitivă, tocmai partea întunecoasă, laturea umbrei cu elementele ei distrugătoare și lacome, pentru că făclia patimelor e pururea mai aprinzăcioasă decât aceea a rațiunii treze și a științei și pentru că scoaterea la iveală a elementului egoistic dintr-un popor nu-i numai mai ademenitoare, ci se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ridică în sus la individualitate într-un mod frapant cu toată artea și cu toată silința. " Tieck, III, p. 30. {EminescuOpXIV 241} Schroeder, că ar fi fost în stare de-a obținea și caracterelor vieței ordinare, sferei burgeze o (parte) lature ideală și că a format din figuri de felul acesta un ce cu mult mai nobil decum ar fi născut în fantazia poetului sau a cititorului. După toate relațiunile, tot așa se bazează esențialminte și aparițiunea lui Eckhof, care-a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
proprie a artistului cu toate consecințele ei. El trebuie să ia asupră-și toate consecințele legei aceștia căreia e supus, de-a influința adică unicamente asupra prezentului și în prezent. Lucrul principal e d-a aduce la cunoștința de sine laturea pozitivă și negativă ale acestui fenomen. Pentru bara, care-l (esilează) leagă pe actor numai de prezent și-i răpește perspectiva {EminescuOpXIV 245} unei vieți durabile în opera sa, îi e dat, între toate artele, să poată concentra și esperia
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și în artea noastră oarecari condițiuni naturale a individualităței cari par neapărate pentru ca să producă cineva efecte mari; ba cari pun piedici mari la dezvoltarea talentului, chiar daca ar esista o capactitate mare de-a forma (Gestaltungsfaehigkeit). Asta este cum am zice laturea naturală a fiecărei arte, care diferește tot atât pre cât sunt de diferite ființa și mijloacele carile-i trebuiesc spre esecuțiune fiecărei arte în parte, lucru care trebuie să-l considerăm ca cu totul neatîrnător de talentul specific al individului
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în care natura umană ni s-ar fi format (cum am zice) așa să zic cu desăvârșire ni se pare o piedică neînvinsă la o arte care are de-a formula de material acestei de arte constituțiunea omului însăși, această lature naturală (Naturseite) a spiritului. Un eminent talent reprezintativ poate în unele cazuri să învingă până la oarecare grad o astfel de lipsă, presupunând însă că talentul își îndreaptă dota sa spirituală spre un teren în care abnormitatea corpului să nu contrazică
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nenobil, brut și a unei relațiuni intime cu pasiunile și poftele (josoritoare) înjosite. Accentul ordinar ca și fizionomia ce rezultă dintr-o asemenea viață are o însămnătate etică și nu ne aparține nouă, aci unde avem a face numai cu laturea naturală a artei dramatice. Că omul acela care-a primit de companion pedepsitor structura feței și tonul său din mâna unei vieți pustie, nedemne, e necapabil cu desăvârșire de reprezintațiune dramatică - e evident. Căci aicea laturea naturală pare stabilită prin
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a face numai cu laturea naturală a artei dramatice. Că omul acela care-a primit de companion pedepsitor structura feței și tonul său din mâna unei vieți pustie, nedemne, e necapabil cu desăvârșire de reprezintațiune dramatică - e evident. Căci aicea laturea naturală pare stabilită prin elementul moral, pe când în forma originală e un element dat de natură pe care și-l poate transforma spiritul până la un grad oarecare. A doua bară a tonului, ca bază naturală a artei dramatice, e un
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a liberat de sub nemijlocirea afectului și a espresiunei sale și s-a făcut apt și forte ca să domine el asupra afectului și să dispună liber de el. Însă actorul a cucerit prin asta și a căpătat sub puterea sa numai laturea naturală a artei sale. Cultura retorică și mimică e numai condițiunea negativă pentru nașterea reprezintațiunii (Darstellung) dramatice. Obiectul ei este individualitatea poetică: caracterul. Pătrunderea lui e lucru principal și esențial. Prin tecnică câștigăm numai libertatea de-a realiza caracterul intuit
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ce-i, în genere uman. Tipuri ca Carol și Franz Moor, Faust, Lady Makbeth, Cleopatra și Medea și unele figuri a umorului shakespearian, cum sînt: Falstaff, Parolles și bufonii săi ș. m. d. aparțin categoriei acestia. n Teodorini Poni Această lature a privirei predominant intuitive, care de la aceasta abia se orientează asupra accesoriilor și particularităților (... ), această lature a fost reprezintată printre actorii germani (cu deosibire) decisivamente prin Fleck și Ludovic Devrient. Cel dentîi, poate artistul cel mai dotat de natură, era
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Medea și unele figuri a umorului shakespearian, cum sînt: Falstaff, Parolles și bufonii săi ș. m. d. aparțin categoriei acestia. n Teodorini Poni Această lature a privirei predominant intuitive, care de la aceasta abia se orientează asupra accesoriilor și particularităților (... ), această lature a fost reprezintată printre actorii germani (cu deosibire) decisivamente prin Fleck și Ludovic Devrient. Cel dentîi, poate artistul cel mai dotat de natură, era prin însăși organizațiunea sa avizat deja la ce e suprauman și monstruos, pentru că el ridica într-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
prin o perpetuă și reciprocă apucare una-ntr-alta a amîndor momentelor. graiul gest nesensibil al spiritului Daca așadar secțiunea întîia a avut a face numai cu elementele elocuțiunei corporale, prin care artistul reprezintator ia în proprietate corpul ca pe laturea naturală a spiritului și face din el o unealtă pentru reprezintarea stărilor sufletului: e problem al secțiunea a doua de-a lăsa să se nască aceste stări (situațiuni) sufletești dinaintea noastră în dezvoltare organică (dezvoltare individuală) și de-a considera
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
simț simbolic, produce fructele cele mai frumoase, tot așa precum cel dotat de cătră natură cu o avuție de ton mai ne-nsemnată poate să-și mărească nemărginit puterile sale prin esercițiu si prin tact fin. Daca considerăm vocalele dinspre laturea lungimei și-a scurtimei lor, apoi ele pot, după coprinsul lor sunetal, să capete o duplicare. Această lungire se poate întinde numai la măsura îndoită, pentru că ea reprezintă în sine o unitate prin întrunirea arsei și tezei în vocala lungă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mereu în dispozițiune artistică. Și aicea artistul bate pe naturalist, pentru că cel dentîi ni dă un întreg stăpânit de el. Stăpânirea asupra înălțimei și profundității tonului, asupra portamentului și a volubilității, în fine scările tăriei tonului includ cultura tonuliii în laturea ei elementară; căci aceste momonte luate la un loc fac abia vocea capabilă în toate privințele de-a reflecta în voce conținutul spiritual al cuvântului în toate umbrele sale și de-a întrupa prin ton cele mai gingașe și mai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nemărginirea. Am putea să înmulțim aceste esemple după plac, și fiecare poezie lirică bună, fiecare descriere poetică a stărilor sufletești poate să ni dea ocaziunea pentru aceasta. Accentul simbolic al acestui al treilea stadiu ni prezintă încă o a doua lature a sa. Această lature noi o ținem de culminațiunea acestei sfere întregi. Adică când el reflectă toată suma închipuirilor pe care o trezește în noi un obiect și când prin un corespunzător colorit al tonului e în stare de-a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
înmulțim aceste esemple după plac, și fiecare poezie lirică bună, fiecare descriere poetică a stărilor sufletești poate să ni dea ocaziunea pentru aceasta. Accentul simbolic al acestui al treilea stadiu ni prezintă încă o a doua lature a sa. Această lature noi o ținem de culminațiunea acestei sfere întregi. Adică când el reflectă toată suma închipuirilor pe care o trezește în noi un obiect și când prin un corespunzător colorit al tonului e în stare de-a reproduce variile nuanțe și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
atâta de a-i deschide o bogăție de cugetări și de a da intuițiilor forma unei forțate necesități. Cu cât mai bogat [î]i izvorăște artistului această materie cu atât mai mult crește puterea sensibilizări, care se aprinde la oricare lature (Bezug) din nou descoperită. Pe când dramaturgul, tocmai fiindcă nu e artist dramatic, ci se mișcă numai pe terenul științei artei, are o conștiință mai dezvoltată decât artistul și preface adâncimile cugetărei în intuițiune, artistul cu talent îmbracă intuițiile trezite în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
primitivi n-au crescut sau n-au ieșit din o societate cultă, vor avea, cu toate calitățile lor preferabile, lipsa-de acel ceva care ni se prezintă îndată și-ntotdeauna ca semnul caracteristic cel mai revelat a unui om cult. În laturea aceasta a culturei autodidacții rămân întotdeauna îndărăt; numai, cum am zice, geniul culturei va poseda și în casa de melc a singurătății acele fine fire sensitive pentru tot ce-i convenabil, de șic și frumos în formele vieții. Prăsirea culturei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
că despărțirea lucrului nu are loc decât, obiectiv, în productele științei, iar nu subiectiv în producenții și autorii ei; din contra, fiecare care e activ or pe partea teoretică, or pe cea empirică să cunoască și să priceapă și cealaltă lature, unul să fie capabil și pregătit de-a recepe principiile, cellalt materialul, productivi însă nu pot fi oamenii de-o capacitate de termin mediu decât numai într-o direcțiune. De-aceea atât izolarea în privința receptivității cât [și] apucarea pe altă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
locuitorii dinlăuntrul Dalmației vorbeau în adevăr slavonește după Guilelm de Tyrus (1188), însă nu locuitorii din orașele de pe țărmuri. Existau vlahi înainte de toate în Thessalia, care se numea Marea Vlahie, µe???? ß? a?? a o Mică Vlahie era de cealaltă lature a Pindului, o Vlahie Neagră în Moldova; apoi erau vlahi în Rodope, în Dobrogea, lângă Anchialis și Bizye. Ansbert, autorul plin [de] cunoștințe a istoriei cruciatei împăratului Frederic I, cunoaște în apropiere de Thessalonika o țară roditoare pe care-o
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
1821; ed. Sibiu, [1860]; Reporta din vis, DML, IV, 11-109. Repere bibliografice: Chendi, Scrieri, I, 16-23, 354-357, 489-490, II, 120-124; Densusianu, Opere, IV, 363-367; Iorga, Ist. lit. XVIII, II, 265, 380-383, 386; Popovici, Studii, I, 447-453, 488-489; Dan Simonescu, O lature necunoscută din activitatea lui Vasile Aaron, București, 1940; Călinescu, Ist.lit. (1941), 76-79; Ist.lit., II, 88-93; Ivașcu, Ist.lit., I, 291, 299, 301, 330-332, passim; Piru, Ist. lit., II, 126-134; Const. A. Stoide, Legăturile culturale dintre Moldova și Transilvania, RITL, 1970, 1
AARON-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285139_a_286468]
-
răspunse el cu nepăsare. Și, fără să se mai uite la noi, își căută de treabă cu boii, pășind mărunt prin pulberea fierbinte. Pornirăm pe un drum îngust, plin de făgașuri. Ne cumpăneam la dreapta și la stânga, cădeam c-o lature, scurt, ca-ntr-o groapă, și ne opream o clipă, apoi caii se opinteau după glasul gros al vizitiului de pe capră și după îndemnul blând al lui Ștefan, și porneau domol; și mergeam acuma printre miriști întinse, printre ogoare lungi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]