42 matches
-
întâi în arhitectură” și numai apoi în pictură. L-a preocupat și pictura românească din Transilvania dedicându-i între 1973 și 1984 o parte din timp. De la început a fost impresionat de viziunea estetică comună a picturilor de la Ribița, Crișcior, Leșnic și parțial Strei, picturi executate în jurul anilor 1400 în perioada paleologă a artei bizantine. Uimitor însă, picturile din cele patru biserici hunedorene nu aparțin esteticii paleologe contemporane ci clar celei comnene din secolul XII bizantin, descifrarea acestei „ciudățenii” făcând din
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
întâi în arhitectură” și numai apoi în pictură. L-a preocupat și pictura românească din Transilvania dedicându-i între 1973 și 1984 o parte din timp. De la început a fost impresionat de viziunea estetică comună a picturilor de la Ribița, Crișcior, Leșnic și parțial Strei, picturi executate în jurul anilor 1400 în perioada paleologă a artei bizantine. Uimitor însă, picturile din cele patru biserici hunedorene nu aparțin esteticii paleologe contemporane ci clar celei comnene din secolul XII bizantin, descifrarea acestei „ciudățenii” făcând din
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (2) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735895.html [Corola-blog/BlogPost/366392_a_367721]
-
formată dintr-o plasă tronconică, prevăzută la marginea exterioară cu greutăți de plumb care o trag la fundul apei și o strâng, formând în apă un sac în care este prins peștele; 15. halău (crâsnic, năpatcă, cristaș, ciorpac, cercală, difan, leșnic, leșteu, rociu, scărțaș, comiheriu, posfat, prijineală, cucă, gaie, macrică) - unealtă de pescuit alcătuită dintr-o plasă în formă de sac, legată la colțuri de capetele curbate și încrucișate a două nuiele sau vergele metalice și fixată de o prăjină lungă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274696_a_276025]
-
formată dintr-o plasă tronconică, prevăzută la marginea exterioară cu greutăți de plumb care o trag la fundul apei și o strâng, formând în apă un sac în care este prins peștele; 15. halău (crâsnic, năpatcă, cristaș, ciorpac, cercală, difan, leșnic, leșteu, rociu, scărțaș, comiheriu, posfat, prijineală, cucă, gaie, macrică) - unealtă de pescuit alcătuită dintr-o plasă în formă de sac, legată la colțuri de capetele curbate și încrucișate a două nuiele sau vergele metalice și fixată de o prăjină lungă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274697_a_276026]
-
formată dintr-o plasă tronconică, prevăzută la marginea exterioară cu greutăți de plumb care o trag la fundul apei și o strâng, formând în apă un sac în care este prins peștele; 15. halău (crâsnic, năpatcă, cristaș, ciorpac, cercală, difan, leșnic, leșteu, rociu, scărțaș, comiheriu, posfat, prijineală, cucă, gaie, macrică) - unealtă de pescuit alcătuită dintr-o plasă în formă de sac, legată la colțuri de capetele curbate și încrucișate a două nuiele sau vergele metalice și fixată de o prăjină lungă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202244_a_203573]
-
Jos Sate: Vața de Jos, Basarabasa, Birtin, Brotuna, Ciungani, Căzănești, Ociu, Ocișor, Prihodiște, Prăvăleni, Târnava de Criș, Tătarăștii de Criș, Vața de Sus Comuna Vălișoara Sate: Vălișoara, Dealu Mare, Stoieneasa, Săliștioara Comuna Vețel Sate: Vețel, Boia Bârzii, Bretelin, Căoi, Herepeia, Leșnic, Mintia, Muncelu Mare, Muncelu Mic, Runcu Mic Comuna Vorța Sate: Vorța, Certeju de Jos, Coaja, Dumești, Luncșoara, Valea Poienii, Visca Comuna Zam Sate: Zam, Almaș-Săliște, Almâșel, Brășeu, Cerbia, Deleni, Godinești, Micănești, Pogănești, Pojoga, Sălciva, Tămășești, Valea Colegiul uninominal pentru alegerea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
poziția nr. 141, coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: "Suprafața teren 15.135 mp, din care: rezervoare 2.995 mp, conducte 12.140 mp, cu nr. topografic 620/2, se identifică cu parcela 387 din planul cadastral 1: 5000 Leșnic", coloana nr. 6 va avea următorul cuprins: "Cartea Funciară nr. 849 Leșnic". Articolul II Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezenta hotărâre. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: --------------- Viceprim-ministru, ministrul administrației și internelor, interimar, Vasile Blaga București, 25 noiembrie 2009
EUR-Lex () [Corola-website/Law/217900_a_219229]
-
15.135 mp, din care: rezervoare 2.995 mp, conducte 12.140 mp, cu nr. topografic 620/2, se identifică cu parcela 387 din planul cadastral 1: 5000 Leșnic", coloana nr. 6 va avea următorul cuprins: "Cartea Funciară nr. 849 Leșnic". Articolul II Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezenta hotărâre. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: --------------- Viceprim-ministru, ministrul administrației și internelor, interimar, Vasile Blaga București, 25 noiembrie 2009. Nr. 1.465. Anexa 1 COMPLETĂRI la inventarul bunurilor care aparțin domeniului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/217900_a_219229]
-
Vețel (în maghiară. "Vecel", în germană: "Witzel") este o comună în județul Hunedoara, Transilvania, România, formată din satele Boia Bârzii, Bretelin, Căoi, Herepeia, Leșnic, Mintia, Muncelu Mare, Muncelu Mic, Runcu Mic și Vețel (reședința). Teritoriul comunei Vețel are o suprafață de 11.389 hectare și este situată în partea central-vestică a județului Hunedoara, în zona de culoar a Mureșului și a Munților Poiana Ruscă
Comuna Vețel, Hunedoara () [Corola-website/Science/310563_a_311892]
-
comuna Cerbăl, iar la vest limita fiind asigurată de comunele Dobra si Ilia. Sistemul rural Vețel include doua subsisteme habitaționale caracterizate de așezarea specifică a acestui teritoriu. Subsistemul de culoar al Mureșului unde se includ axial satele Mintia, Vețel si Leșnic și marginal satele Bretelin și Herepeia, apoi urmat de subsistemul Munții Poiana Ruscă în care se includ satele Muncelu Mic, Muncelu Mare, Runcu Mic și Boia Bârzii. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vețel se ridică la de locuitori
Comuna Vețel, Hunedoara () [Corola-website/Science/310563_a_311892]
-
Satul Ribița este consemnat în documente în anul 1439, sub numele de „Ribicza”. În centrul localității, pe o colină scundă, se înalță o altă ctitorie cnezială hunedoreană, asemănătoare din punct de vedere arhitectural, cu lăcașurile de cult medievale din Crișcior, Leșnic și Hălmagiu: biserica-monument istoric „Sfântul Ierarh Nicolae”. Construit din blocuri de piatră fățuite la muchii, edificiul este alcătuit dintr-un altar rectangular decroșat, boltit în semicilindru, o navă cu pereți masivi și un turn-clopotniță, precedat de un pridvor deschis din
Biserica Sfântul Ierarh Nicolae din Ribița () [Corola-website/Science/324645_a_325974]
-
În ziua de 4 noiembrie 1784, cete de țărani ard castelul baronului Anton Iosika din Brănișca pe valea Mureșului, iar în cele 2 zile următoare țăranii distruseră și arseră toate curțile nobililor din comunele Sulighet, Bretea, Ilia, Sârbi, GuraSada, Tătărești, Leșnic, Dobra, Roșcani, Geoagiu de Jos etc. O mulțime de nobili și preoți unguri fură executați și pe aici. Țăranii veniți din Zarand îi pun în mișcare și pe iobagii de pe Valea Streiului și din Țara Hațegului, unde deasemenea mulțimea țăranilor
Răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan () [Corola-website/Science/304013_a_305342]
-
M. Buza (1991), în acest sector este prezent un sistem de 7 terase. Acestea sunt foarte fragmentate, chiar lipsind pe unele porțiuni de îngustare a defileului — pe versantul nordic, între Șoimuș și Brănișca, pe cel sudic, amunte și avale de Leșnic, pe ambii versanți, avale de Burjuc — sau fiind foarte bine dezvoltate (în special cele inferioare), ca între Mintia și Vețel, la Brănișca și Bretea Mureșană, între Gurasada și Tătărăști, între Dobra și Teiu (în această ultimă porțiune chiar în serie
Râul Mureș () [Corola-website/Science/298852_a_300181]
-
Biserica de zid cu hramul „Sfântul Nicolae” din Leșnic, comuna Vețel, județul Hunedoara, a fost construită la sfârșitul secolului al XIV-lea. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Între vechile ctitorii ale cnezilor români din părțile Hunedoarei, monumente de o însemnătate istorică și
Biserica Sfântul Nicolae din Leșnic () [Corola-website/Science/321573_a_322902]
-
secolului al XIV-lea. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Între vechile ctitorii ale cnezilor români din părțile Hunedoarei, monumente de o însemnătate istorică și artistică aparte, se numără și mica biserică din satul Leșnic, comuna Vețel, localitate situată la aproape 18 km. est de Deva, în stânga Mureșului. Lăcașul are un plan simplu, de tip „sală”, cuprinzând un naos dreptunghiular măsurând în interior 5,60 x 5 m și un altar acoperit cu o boltă
Biserica Sfântul Nicolae din Leșnic () [Corola-website/Science/321573_a_322902]
-
seama de analogiile ce se pot găsi atât arhitecturii cât și picturii, biserica a fost încadrată cronologic în ultimii ani ai sec. XIV. sau la începutul sec. XV, în sprijinul acestei datări fiind invocată și atestarea documentară a cnezilor din Leșnic la sfârșitul sec. XIV. În anul 1386 cneazul Dobre, fiul lui „Ioan de Lesnuk”, era întărit în stăpânirea unui munte de la izvoarele văii Leșnicului, numit „locul de vărat Boya”. Dobre românul, fiul lui Ioan din Leșnic (Dobre Olahy fily Iwan
Biserica Sfântul Nicolae din Leșnic () [Corola-website/Science/321573_a_322902]
-
la începutul sec. XV, în sprijinul acestei datări fiind invocată și atestarea documentară a cnezilor din Leșnic la sfârșitul sec. XIV. În anul 1386 cneazul Dobre, fiul lui „Ioan de Lesnuk”, era întărit în stăpânirea unui munte de la izvoarele văii Leșnicului, numit „locul de vărat Boya”. Dobre românul, fiul lui Ioan din Leșnic (Dobre Olahy fily Iwan de Lesnek) căpăta de la regele Sigismund de Luxemburg „cnezatul pădurii regale Leșnic” din pertinențele cetății Deva împreună cu muntele învecinat Muntele Mic („Kyshavas”), pădure pe
Biserica Sfântul Nicolae din Leșnic () [Corola-website/Science/321573_a_322902]
-
documentară a cnezilor din Leșnic la sfârșitul sec. XIV. În anul 1386 cneazul Dobre, fiul lui „Ioan de Lesnuk”, era întărit în stăpânirea unui munte de la izvoarele văii Leșnicului, numit „locul de vărat Boya”. Dobre românul, fiul lui Ioan din Leșnic (Dobre Olahy fily Iwan de Lesnek) căpăta de la regele Sigismund de Luxemburg „cnezatul pădurii regale Leșnic” din pertinențele cetății Deva împreună cu muntele învecinat Muntele Mic („Kyshavas”), pădure pe care cele două râuri numite Leșnic o înconjoară. Aceste dovezi documentare îndreptățesc
Biserica Sfântul Nicolae din Leșnic () [Corola-website/Science/321573_a_322902]
-
Ioan de Lesnuk”, era întărit în stăpânirea unui munte de la izvoarele văii Leșnicului, numit „locul de vărat Boya”. Dobre românul, fiul lui Ioan din Leșnic (Dobre Olahy fily Iwan de Lesnek) căpăta de la regele Sigismund de Luxemburg „cnezatul pădurii regale Leșnic” din pertinențele cetății Deva împreună cu muntele învecinat Muntele Mic („Kyshavas”), pădure pe care cele două râuri numite Leșnic o înconjoară. Aceste dovezi documentare îndreptățesc considerarea cneazului Dobre drept ctitor al bisericii din Leșnic. Sondajele arheologice întreprinse în cursul lunii mai
Biserica Sfântul Nicolae din Leșnic () [Corola-website/Science/321573_a_322902]
-
Dobre românul, fiul lui Ioan din Leșnic (Dobre Olahy fily Iwan de Lesnek) căpăta de la regele Sigismund de Luxemburg „cnezatul pădurii regale Leșnic” din pertinențele cetății Deva împreună cu muntele învecinat Muntele Mic („Kyshavas”), pădure pe care cele două râuri numite Leșnic o înconjoară. Aceste dovezi documentare îndreptățesc considerarea cneazului Dobre drept ctitor al bisericii din Leșnic. Sondajele arheologice întreprinse în cursul lunii mai 1984 la Leșnic au fost prilejuite de lucrările de restaurare a acestui monument arhitectonic, urmărindu-se completarea datelor
Biserica Sfântul Nicolae din Leșnic () [Corola-website/Science/321573_a_322902]
-
regele Sigismund de Luxemburg „cnezatul pădurii regale Leșnic” din pertinențele cetății Deva împreună cu muntele învecinat Muntele Mic („Kyshavas”), pădure pe care cele două râuri numite Leșnic o înconjoară. Aceste dovezi documentare îndreptățesc considerarea cneazului Dobre drept ctitor al bisericii din Leșnic. Sondajele arheologice întreprinse în cursul lunii mai 1984 la Leșnic au fost prilejuite de lucrările de restaurare a acestui monument arhitectonic, urmărindu-se completarea datelor privind evoluția sa. În interior a fost trasată o secțiune în axul longitudinal al naosului
Biserica Sfântul Nicolae din Leșnic () [Corola-website/Science/321573_a_322902]
-
cetății Deva împreună cu muntele învecinat Muntele Mic („Kyshavas”), pădure pe care cele două râuri numite Leșnic o înconjoară. Aceste dovezi documentare îndreptățesc considerarea cneazului Dobre drept ctitor al bisericii din Leșnic. Sondajele arheologice întreprinse în cursul lunii mai 1984 la Leșnic au fost prilejuite de lucrările de restaurare a acestui monument arhitectonic, urmărindu-se completarea datelor privind evoluția sa. În interior a fost trasată o secțiune în axul longitudinal al naosului și pronaosului, câte două casete în părțile de sud și
Biserica Sfântul Nicolae din Leșnic () [Corola-website/Science/321573_a_322902]
-
a fost găsită o pereche de potcoave de fier pentru cizme (la care se adaugă una dintr-o groapă alăturată) și câteva cuie. În celelalte morminte cercetate nu a fost descoperit inventar funerar. Dintre materialele arheologice - puțin numeroase - descoperite la Leșnic trebuie remarcată catarama de bronz aflată în groapa mormântului deranjat din partea de sud-vest a naosului. Ea are dimensiunile de 5,8 x 3,1 cm și este ornamentată cu motive vegetale stilizate. Decorul ei își găsește apropieri stilistice în cel
Biserica Sfântul Nicolae din Leșnic () [Corola-website/Science/321573_a_322902]
-
De remarcat două fragmente de cahle adânci sau de cahle pătrate cu decor vegetal. Tipologic ceramica acoperă o perioadă mai îndelungată, unele fragmente putând fi datate în sec. XV, cele mai multe fiind ulterioare sec. XVI. Cercetările arheologice de la vechea ctitorie din Leșnic, deși au acoperit practic cea mai mare parte a suprafeței naosului iar în jur s-au extins în măsura permisă de prezența înmormântărilor moderne, nu au dus la descoperirea unor elemente de datare deosebit de exacte. Se poate considera - ținând seama
Biserica Sfântul Nicolae din Leșnic () [Corola-website/Science/321573_a_322902]
-
din tabloul votiv zugrăvit pe peretele de nord al naosului, în care lăcașul este reprezentat având la vest un turn cu două deschideri în partea superioară și cu o intrare. Aceasta a dus la îndreptățita presupunere că și biserica din Leșnic ar fi avut un astfel de turn, asemenea celor de la Strei, Sântămărie-Orlea, Crișcior, Ribița, Roșcani. Săpăturile din pronaos nu au dus la descoperirea vreunei fundații longitudinale sau transversale, ori eventual a unui stâlp, care să fi aparținut unui turn. S-
Biserica Sfântul Nicolae din Leșnic () [Corola-website/Science/321573_a_322902]