415 matches
-
Cristian Petru Bălan Am cucerit America. Ionel Marin - poet, editor Tu nici o șansă nu mai ai Ca să ajungi acolo-n Răi Fiindc-aicea faci ce faci Și tot mereu muncești în draci! Fesrivalului Bogdania: Deși e prunc abia de-un leat Bogdania-i un lucru rar Aș vrea s-o prind la majorat Sau poate chiar... la centenar. Tot în cadrul manfestăriia fost făcută și o prezentare a revistei BOGDANIA, aflată la primul număr tipărit, o revistă aflată la început de drum, dar
CRONICI DE LA GALA PREMIILOR FESTIVALULUI – CONCURS NAŢIONAL DE CREAŢIE LITERARĂ “BOGDANIA”, EDIŢIA A II-A, FOCŞANI, 2013 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 by http://confluente.ro/Gala_premiilor_festivalului_mihai_marin_1371547247.html [Corola-blog/BlogPost/363705_a_365034]
-
cu cârja, voind să-mi spună ceva. M-am aplecat, să-l pot auzi. - Cum te cheamă? Eu nu te știu... - Nu mă știi, că am plecat de-acasă la 15 ani. Dar eu te știu; fratele tău a fost leat cu mine la generală, o vreme am fost prieten cu sora ta... - Cum te cheamă? A hârcâit iar, bietul om. I-am spus cum mă cheamă, adică de-al cui sunt din sat, așa se cunosc oamenii la țară. - Ești
O LECŢIE SIMPLĂ DE VIAŢĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 by http://confluente.ro/George_safir_1405075283.html [Corola-blog/BlogPost/349203_a_350532]
-
mai mult lată decit lungă, lată în șale și când mergea parcă înota printr-un troian mare de omăt, umbla mereu îmbrobodită cu o basma neagră cu franjuri. Îl pricopsise pe nea Gheorghe cu patru copii: Natalița, care era cam leat cu mine, Gicuțu, cu vreo trei-patru ani mai mic, Silvioara cu vreo doi ani mai mică decât Gicuțu și Aurel care avea vreo 4 ani și era râzgâiat că până și tac-su îi sufla în fund. Cu verișorii mei
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Sluga_la_nea_gheorghe.html [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
îndrăgostise iar celorlalți, îndeosebi transmisioniștilor de serviciu la centrala telefonică, le oferea doar conversații vulgare, soldățești, incitându-le poftele trupești. Cele relatate, privind ființa Rodicăi, păreau să fie de domeniul fabulației, oricât de convingători erau Pâncu, Ghergheli și celalți din leatul lor : - Am stors-o de vlagă călărind-o toți din plutonul nostru, unii dintre noi chiar și a doua oară ! - Cum naiba de a rezistat ?! a întrebat sceptic Albert. - I-am pus o lopată sub cur. Cu schimbul, doi-trei dintre
XIV. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1476215170.html [Corola-blog/BlogPost/365360_a_366689]
-
broboadă, Necăjită de amar. Stă cu mâna tremurândă Întinsă pentru un ban, Că de trei zile flămândă A zăcut într-un canal. Pe soț, cu mulți ani în urmă, Gangrena l-a mistuit. Era poate cel din urmă Dintr-un leat care-a pierit. În Italia un fiu, după altul dispărut, A fost spulberat pe zebră. Și, din lanț o verigă s-a mai rupt - Fetița - care-o mai ținea în... vervă. Ce greu i-au mai trecut anii... Ultimii i-
AMĂRÂTĂ BĂTRÂNICĂ ! de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1467105129.html [Corola-blog/BlogPost/378905_a_380234]
-
acordate acestora orașului datau încă din anul 1215, de pe vremea lui Radu Negru voievod: "... Așijderea orășenii cămpulungeni să nu dea vamă din ce vor vinde, să scrie în hrisov, după cum au fost iertați de răposatul Radu voievod, cănd au fost leatul 6723 (1215). Așa se scrie și pe Crucea de piatră existentă și astăzi în piața orașului Câmpulung, cunoscută sub numele de Crucea Jurământului". Avem aici dovada sigură că la Câmpulung se cunoștea scrierea, desigur în limba slavonă, încă din primul
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Stiinta_de_carte_la_rucar_in_sec_xiv_xvi.html [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]
-
au dat la Sfântul Gheorghe cel Nou, luminează unde se odihnesc oasele fericitului domn Constantin Brâncoveanu Basarab Voievod, și iaste făcută de doamna măriei sale, Maria, care, și Măria Sa nădăjduiește în Domnul iarăși să i se odihnească oasele. Iulie 12 zile leat 7228. Lumea puțină ce se afla pe drum se dădea speriată la o parte, făcând loc trăsurilor. Toți se uitau mirați. Bătrânii își făceau cruci iar negustorii clipeau speriați că schimbarea domnilor ducea, de fiecare dată, la mărirea impozitelor ori
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
Că orișice bărbat, Manierat și educat, Ce-i bătrân, e salutat! La-ntrebarea ce-am primit, L-am privit nedumerit, M-am uitat la el oleacă Și la față, și la moacă, Și vă spun că am cobit, Că la leat, noi suntem chit, Și că-n astă situație, Ar fi o aberație! Să pretinzi întâietate, E prostie peste poate! Dar mi-am zis că poate eu Sunt cel ce greșesc mereu!... Și așa, cum povestesc, M-am găndit să îndrăznesc
POLITICOSUL de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 by http://confluente.ro/gabriel_todica_1469032325.html [Corola-blog/BlogPost/363525_a_364854]
-
amuzanta (de fapt, grav-pilduitoarea, din punct de vedere al ontologiei umano-divine! - re-punându-se, viguros, în discuție, dreptul natural și dreptul divin, într-o lume profund desacralizată.!) schiță Ghici cine mi-a pus mâna în cap?!, a lui Ovidiu Creangă/Canada ( „< > este leat cu mine, adică e contingentul '43, adicătelea a văzut lumina zilei în 1921. În orice caz, el m-a tăiat: a făcut ce a făcut de a adus pe lume cinci fete, fără să aibă niciun rebut - adică, să aducă
„ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI, DIN ÎNTREAGA LUME” de ALEXIA TEODORA RAICEA în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 by http://confluente.ro/_antologia_scriitorilor_romani_contemporani_din_intreaga_lume_.html [Corola-blog/BlogPost/349061_a_350390]
-
Are covered to be sweet, And you will know he fought To cover well his tripping feet. VECHEA CASĂ Nu-l mai satisface pe proprietar. În timp ce cărămizile ude dela colțuri Lăcrimează pe la geamuri, Suflate de vânt Ramele ferestrelor se clatină, Leaturile de lemn putrezite ale verandei Se desprind unele de altele, Petece de mușchi acoperă Leii de piatră, păzitorii casei. Și pare că nimic nu dorește să se preocupe Că fiarele au început să îmbătrânească, Iedera capturează balustradele, Vechea vopsea se
VISE NEÎMPLINITE (POEME)1 de ADRIANA ORR în ediţia nr. 1789 din 24 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/adriana_orr_1448369374.html [Corola-blog/BlogPost/375052_a_376381]
-
iubitorul de Dumnezeu, Chir Ilarion Episcop, ajutând și Antonie schimonahul, iar acum, în zilele lui Damaschin, Episcop al Râmnicului, s-au zugrăvit și s-au înfrumusețat de smeritul între Ieromonahi Chir Nicolae, Sân Nicoli ot Teiuș meseta Mart din 9 leat 7222 (1714)“. Viața aspră, postul, ostenelile sihăstrești și rugăciunea continuă au lucrat minunat asupra Sfântului Antonie. Pentru a nu cădea în ispite, Sfântul Antonie purta un brâu din lanțuri de fier. Hrana sa era puțină, căci „numai după ceasul al
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE, SFÂRŞITUL PĂMÂNTESC ŞI ACATISTUL SF. CUV. ANTONIE DE LA IEZERUL VÂLCII – 23 NOIEMBRIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1479818692.html [Corola-blog/BlogPost/379239_a_380568]
-
avem un beneficiu, Se cuvine și se cade,să facem un edificiu. Și să așezăm în față,o statuie mai măreață. Nu va mai certați degeaba,nu vorbiți fără măsură, Îi apostrofează babă fără nici un dinte-n gură Ce fusese leat cu Preda,vecina de bătătura. Mai întâi reface-ti casă,cum era pe vremea mea, Și abia pe urma maica,om trăi si-om mai vedea. Mă aflam și eu prin preajmă,dar am preferat să tac, Am plecat și
DILEMA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1421538221.html [Corola-blog/BlogPost/377880_a_379209]
-
și vieți Cu sutele de sute În care fete și băieți Se prind să se sărute, Au învățat din tată-n fiu Și de la maici la fiice Iubirea și fiorul viu Și vorbe dragi a zice Și au transmis din leat în leat A dragostei menire Dintre femeie și bărbat Prin sfânta lor unire, Cum tot mai rar și tot mai strâmb De-o vreme se petrece În inimile ca de plumb Și ca de piatră rece Chiar și la noi
POEM DUPĂ ”LEGENDA LUI DRAGOBETE” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 by http://confluente.ro/Navalnciul_poem_dupa_lg_romeo_tarhon_1361971923.html [Corola-blog/BlogPost/352076_a_353405]
-
Cu sutele de sute În care fete și băieți Se prind să se sărute, Au învățat din tată-n fiu Și de la maici la fiice Iubirea și fiorul viu Și vorbe dragi a zice Și au transmis din leat în leat A dragostei menire Dintre femeie și bărbat Prin sfânta lor unire, Cum tot mai rar și tot mai strâmb De-o vreme se petrece În inimile ca de plumb Și ca de piatră rece Chiar și la noi, pe vechi
POEM DUPĂ ”LEGENDA LUI DRAGOBETE” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 by http://confluente.ro/Navalnciul_poem_dupa_lg_romeo_tarhon_1361971923.html [Corola-blog/BlogPost/352076_a_353405]
-
le e bine și sumețiți feciorii le cer curați să-i ție mândruței obrăjorii să nu se dea bătută sau vai să se-ntărâte prin sat cu cine știe sau chiar să se mărite că-s duși doi ani cu leatul s-aștepte le îndeamnă și împăcați cu Domnul s-or cununa la toamnă despovărați de grijă revin cu noi năframe spre împlinirea nunții se cern din cer arame *** Ciclul "Arama" Volumul "Clopotul, limbaj universal" Referință Bibliografică: plecau flăcăi la oaste
PLECAU FLĂCĂI LA OASTE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1425886171.html [Corola-blog/BlogPost/353685_a_355014]
-
Ghe. STAN, Victorița DUȚU, Virgil CIUCĂ. Deși trăiește în Canada, ADRIAN ERBICEANU ridică limba română la rang de virtute. Celebritatea poetului este dată de cultivarea unor specii literare care nu sunt la îndemâna oricui. Poezia cu formă fixă „Același veac, același leat” nu lasă loc autoiluzionării, nici revoltei inutile contra destinului. Poetul capătă o înțelepciune burgheză, statuând întreaga existență între amintiri de tot felul:„ Același veac, același leat, / Mă pierde și nu știu s-o spun, / Printre frunzișul destrămat, / Pe care nu
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE CRONICĂ DE ELENA ADRIANA RĂDUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1399208006.html [Corola-blog/BlogPost/365950_a_367279]
-
specii literare care nu sunt la îndemâna oricui. Poezia cu formă fixă „Același veac, același leat” nu lasă loc autoiluzionării, nici revoltei inutile contra destinului. Poetul capătă o înțelepciune burgheză, statuând întreaga existență între amintiri de tot felul:„ Același veac, același leat, / Mă pierde și nu știu s-o spun, / Printre frunzișul destrămat, / Pe care nu pot să-l adun, / Cât timpul, risipit în van / - Din inocență sau răsfăț - / Șterge răbojul an cu an, / Fără să uit, fără să-nvăț. ” (Adrian Erbiceanu
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE CRONICĂ DE ELENA ADRIANA RĂDUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1399208006.html [Corola-blog/BlogPost/365950_a_367279]
-
nu știu s-o spun, / Printre frunzișul destrămat, / Pe care nu pot să-l adun, / Cât timpul, risipit în van / - Din inocență sau răsfăț - / Șterge răbojul an cu an, / Fără să uit, fără să-nvăț. ” (Adrian Erbiceanu - „Același veac, același leat”) ADRIAN BOTEZ demonstrează prin poemele sale încărcate de metafore că omul este definit de contraste, subscriind la perfecțiunea morală doar prin credință: „ cu grație, sfială de fecioară, / zarzăru-abia se clatină în noapte; / vălul de flori, mireasă printre șoapte, / teamă-i
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE CRONICĂ DE ELENA ADRIANA RĂDUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1399208006.html [Corola-blog/BlogPost/365950_a_367279]
-
și spre îmbrăcăminte, iar domnii sale și părinților domnii sale, veacinică pomenire”13). Voievodul Matei Basarab nu va reuși însă, în timpul domniei sale, să ridice pe moșia de la Dobriceni un schit. Acest lucru îl va face pe Ștefan, egumenul Arnotei „la leat 7218 (1710) iunie 20”. Acesta a fost un „harnic, învățat și duhovnicesc călugăr”, cunoscător al limbii slavone și înzestrat cu multe calități 14). Satul Dobriceni fiind în întregime în stăpânirea mănăstirii Arnota, se explică de ce cu timpul monahii pioși au
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1401909217.html [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
s-au zidit din temeliia ei întru pohfala sfinților mari arhierei Vasile cel Mare, Gligorie Bogoslov și Ioanu Zlatoustu, între zilele prealuminatului domnu, Ioan Costandin Basarab voivod Brâncoveanu și fiind ostenitoriu chir Ștefan eromonah egumen ot Arnota; iunie 20 dăni, leat 7218”15). Despre acest metoh avem foarte puține cunoștințe, asupra vieții lui duhovnicești și asupra stării lui materiale. O catagrafie de la 1829 arată că în interior „biserica este zugrăvită peste tot, numai tinda din afară este sadea, nevăruită, cum și
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1401909217.html [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
vă puteți închipui câte am putut să îndurăm de la nemernicii care s-au liberat după sosirea voastră ! Bert înțelege. Știe și motivul penrtru care sunt tratați alfel. Cei din seria lor ocupă poziții cheie. Bucătarul batalionului este de-al lor, leat cu cei din ciclul unu. Cel subordonat plutonierului-adjutant Burțilă și are pe mână cheile de la magaziile cu alimente este tot de-al lor. El unul, subordonat plutonierului-adjutant Pascal, nu numai că distribuie carburanți și lubrefianți dar are acces și la
XII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1475656713.html [Corola-blog/BlogPost/365293_a_366622]
-
Victor Gh. STAN, Victorița DUȚU, Virgil CIUCĂ. Deși trăiește în Canada, ADRIAN ERBICEANUridică limba română la rang de virtute. Celebritatea poetului este dată de cultivarea unor specii literare care nu sunt la îndemâna oricui. Poezia cu formă fixă „Același veac, același leat” nu lasă loc autoiluzionării, nici revoltei inutile contra destinului. Poetul capătă o înțelepciune burgheză, statuând întreaga existență între amintiri de tot felul:„ Același veac, același leat, / Mă pierde și nu știu s-o spun, / Printre frunzișul destrămat, / Pe care nu
„ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE” de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 by http://confluente.ro/Elisabeta_iosif_1400082362.html [Corola-blog/BlogPost/349750_a_351079]
-
specii literare care nu sunt la îndemâna oricui. Poezia cu formă fixă „Același veac, același leat” nu lasă loc autoiluzionării, nici revoltei inutile contra destinului. Poetul capătă o înțelepciune burgheză, statuând întreaga existență între amintiri de tot felul:„ Același veac, același leat, / Mă pierde și nu știu s-o spun, / Printre frunzișul destrămat, / Pe care nu pot să-l adun, / Cât timpul, risipit în van / - Din inocență sau răsfăț - / Șterge răbojul an cu an, / Fără să uit, fără să-nvăț. ” (Adrian Erbiceanu
„ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE” de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 by http://confluente.ro/Elisabeta_iosif_1400082362.html [Corola-blog/BlogPost/349750_a_351079]
-
nu știu s-o spun, / Printre frunzișul destrămat, / Pe care nu pot să-l adun, / Cât timpul, risipit în van / - Din inocență sau răsfăț - / Șterge răbojul an cu an, / Fără să uit, fără să-nvăț. ” (Adrian Erbiceanu - „Același veac, același leat”) ADRIAN BOTEZ demonstrează prin poemele sale încărcate de metafore că omul este definit de contraste, subscriind la perfecțiunea morală doar prin credință: „ cu grație, sfială de fecioară, / zarzăru-abia se clatină în noapte; / vălul de flori, mireasă printre șoapte, / teamă-i
„ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE” de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 by http://confluente.ro/Elisabeta_iosif_1400082362.html [Corola-blog/BlogPost/349750_a_351079]
-
și vieți Cu sutele de sute În care fete și băieți Se prind să se sărute, Au învățat din tată-n fiu Și de la maici la fiice Iubirea și fiorul viu Și vorbe dragi a zice Și au transmis din leat în leat A dragostei menire Dintre femeie și bărbat Prin sfânta lor unire, Cum tot mai rar și tot mai strâmb De-o vreme se petrece În inimile ca de plumb Și ca de piatră rece Chiar și la noi
POEM DUPĂ PROZA SCURTĂ LEGENDA LUI DRAGOBETE DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 by http://confluente.ro/Navalnicul_republicare_po_romeo_tarhon_1392708715.html [Corola-blog/BlogPost/364083_a_365412]