107 matches
-
care grăiește este Înțelepciunea, iubește-o (αγάπησον) cât poți din toată inima Și puterea, poftește-o cât poți. Ba mai mult: îndrăgostește-te (εράσθητι). Căci e nevinovată Și nepătimașă această patimă (πάθος) pentru cele netrupești, cum zice Înțelepciunea în Proverbe, legiuind dragostea (τòν ἔρωτα) pentru frumusețea cerească”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, I, P.G. XLIV, col. 722 A. footnote>. Erosul uman, sub influența harului divin, devine astfel transformat într-o dragoste divină. Căci pentru rațiunea celui ce este
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
ămpins de la spate. an această versiune scenica, acțiunea soților criminali nu clintește morală, ci ordinea. Odată, Macbeth "a fost crezut de toți om de onoare", acum "n-ai să găsești un demon mai hârsit an rele că Macbeth". Cand urmașul legiuit la tron, Malcom, ași sondează poftele, crede despre sine că ar putea fi, fără prea mare efort, mai rău decât Macbeth: "Dă-mi sceptrul și-am să arunc al ănfrătirii dulce lapte-n iad, să spulber pacea lumii, nimicind unirea
Superstitii si preziceri by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/17470_a_18795]
-
existența parlamentarului național ce n-ar schimba Dacia ce-l purta ușor pe un Volkswagen ce-l duce în zbor ar fi un chin pe care nici Dante nu l-a închipuit în Infernul sau. Încât dacă palatul în care legiuesc dânșii n-ar exista, li l-am zidi pe brânci și numaidecât, ca o ofranda adusă meritului. Desigur, în toamnă, în iarna, serviciile se vor scumpi, de fiecare fir ce va cădea din mustață leului, salariile vor îngheța, pentru norocoșii
Blestematul joc al alternantelor by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17566_a_18891]
-
homo religiosus, nu lipsit însă de orgoliu, care voiește a propune o Carte analoagă Tablelor Legii: "Cum Tablele Legii/ muntele-n tunet/ și-n foc zguduind -/ o Carte ridic/ pe cer și-n popor, care vie și-n vuiet/ entuziasm legiuind/ pînă-n izvorul deschide/ dintîi al ființei -/ voit din văzduh/ și stîlpii ținîndu-i -/ cîntecul cunoscător" (Cum Tablele Legii). Bardul proclamă (termenul ni se pare adecvat aerului d-sale decis-autoritar, triumfal) un soi de imperialism al duhului în care trepidează puterea supremă
Misticul rebel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16997_a_18322]
-
și în văzduh, în simbol și în duh, nesățios de slava ce și-a instaurat-o, copie a slavei divine: "Ca să văd acești pruni înfloriți/ fiecare celulă-mi/ devine văzduh/ un nalt mă insuflă -/ o slavă mă duce/ o bucurie legiuiește în tunet/ galacticul pentateuh!/ Ascensiune de temple-n delir!/ În sîngele-mi zeii-s în/ apoteoză -/ floarea de prun/ este singura gnoză/ și suma întregii vădiri!" (Ca să văd). Uneori e atinsă nota unui materialism franc: "Domin din toate spațiile!/ Nu mai
Misticul rebel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16997_a_18322]
-
pe român în bot și-i lua din pungă tot". Și mai detaliată este la Alecsandri (în Istoria unui galben) lista acțiunilor care caracterizează un om al trebii: „Ispravnicul (...) era, cum se zice, un om al trebii. Cunoscând toate chipurile legiuite de obiceiul pământului întru a se folosi de prilejuri, el izbutise a-și preface slujba în chiverniseală și, slavă Domnului! după câțiva ani, își făcuse o stare ca oamenii". Deși ar trebui să existe o parțială echivalență sintactică și o
Om al trebii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6033_a_7358]
-
ani temniță grea și cu degradare civică pe același termen cu computarea prevenției făcută în închisoare pînă în present. Mai condamnă pe numitul acuzat să sufere 5 ani detențiune riguroasă [...]. Mandatăm și ordonăm tuturor agenților forței publice să dea concursul legiuit pentru executarea prezentului mandat, iar domnului administrator al penitenciarului de a primi, a reține și a face ca numitul acuzat să execute pedeapsa la care a fost condamnat. Dat în București, astăzi, 26 octombrie 1948.”. Profesorul, grav bolnav, încetează din
Scriitori in arhiva CNSAS - Deținutul condamnat 82/1949: Alexandru Marcu by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/5840_a_7165]
-
marea pustie ca țesătura eterică pe care o creează o baghetă magică. Cu conturul ei colțuros seamănă cu insula Montserrat din Antile și parcă-ți închipui că acolo niște cavaleri polinezieni păzesc, cu rituri stranii, mistere pe care nu-i legiuit ca oamenii să le cunoască. Frumusețea insulei se dezvăluie pe măsură ce apropierea îți arată forme mai distincte ale vârfurilor sale fascinante, dar își păstrează secretul când treci cu vaporul pe lângă ea și, inviolabilă în propriu-i întuneric, pare să se strângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
fila vibrătoare ca o tobă, Coroana literei, mărăciniș, Jos în lumină tunsă, grea, de sobă. Odaie, îndoire-n slabul vis! - Deretecată trece, de-o mătușe - Gunoiul tras în conuri, lagăr scris, Adeverire zilei - prin cenușe. DESEN PENTRU CORT O, veacul legiuise militar În litere ca turnul țuguiate! Urzite căi, neverosimil var, Prin dimineața ierbii înmuiate. Spălări împrăștiate! Înnoiți Arginturile mari botezătoare Și inima călărilor - spuziți De dreaptă ziua-aceasta suitoare. - Ei vor sălta, la drum cu Novalis, Prin Șvabii verzi, țipate
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
trei ale încă „nedefunctului” declarat partid comunist . Mase mari de oameni râmân în continuare prinse ca-ntr-un clește în cușca demagogiei - care și-a luat ca aliați televiziuni care nici măcar nu-și mai declamă (așa, de amorul artei!) independența legiuită de normele care au consacrat-o, adesea, cu titlul pompos, tentant și puțin credibil de a „patra putere în stat” - când vede toată lumea cum căznește (trage din greu!) la „jugul bănos și pufos(!)” al mogulilor din media. Suntem aproape și
RETORICĂ PATRIOTARDĂ !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361407_a_362736]
-
fiindcă acest lucru, nu știu cum, este trecut cu vederea de unii, mulți deși sunt plini de zeci de mii de rele, când văd că vine sărbătoarea, că împinși de însăși această zi, se ating de Sfintele Taine pe care nu este legiuit nici măcar să le vadă într-o asemenea dispoziție. Iată, așadar, că Sfântul Ioan Gură de Aur nu numai că întărește în chip vădit intenția și opinia lui pentru cei ce iubesc să asculte adevărul, dar răstoarnă în chip profetic acest
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
de la alții. Și deși mulți dumnezeiești Părinți de la diferite sinoade locale le-au scris de multe ori, tot nu și-au lăsat obiceiul lor până ce nu s-a ținut Sfântul Sinod I Ecumenic din anul 325 care, pe lângă altele, a legiuit și despre Paști să nu le mai prăsnuiască cineva împreună cu iudeii, ci după echinocțiul de primavară, în zi de duminică, pentru ca să nu mai coincidă cu paștele iudaic. Cu toate acestea, unii au insistat în răul lor obicei, și acestora li
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
I Ecumenic și le atribuie regula celor patruzeci de zile și spune că au fixat-o drept lege, vrând prin aceasta să-i convingă și să tragă spre ascultare și supunere. Căci cine nu știe că Postul Sfintelor Păresimi este legiuit de Sfinții Apostoli, care spun în canonul 68: "Dacă vreun episcop sau preot sau diacon sau ipodiacon sau citeț sau cântăreț nu postește Sfântul și Marele Post de patruzeci de zile ori miercurile și vinerile de peste tot anul, să fie
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
și Marele Post de patruzeci de zile ori miercurile și vinerile de peste tot anul, să fie depus ori caterisit din treapta, iar daca este laic să fie îndepărtat sau afurisit". Sau, poate, zice el, Sfinții Părinți de la Sinodul I au legiuit și au adăugat această Saptamană Mare a Patimilor, cum spune în altă parte același: "De aceea Parinții au întins perioada postului, dându-ne nou prilej de pocăință, ca mai întâi curățindu-ne și spălându-ne pe noi înșine, așa să
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
dându-ne nou prilej de pocăință, ca mai întâi curățindu-ne și spălându-ne pe noi înșine, așa să ne apropiem (de împărtășanie). Dar prilejul cel mai adevărat, pentru care Sfântul Ioan Gură de Aur spune că Sinodul I a legiuit Păresimile, pare a fi următorul: deoarece creștinii de pe atunci erau nepăsători și nu posteau tot Sfântul și Marele Post de patruzeci de zile, ci unii posteau numai trei săptămâni, alții șase, iar alții în alt mod, fiecare cum se obișnuia
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
șase, iar alții în alt mod, fiecare cum se obișnuia în locul său, potrivit descrierii lui Socrate din Istoria bisericească (cartea V, capitolul 22), de aceea Sfinții Părinții ai Sinodului I au înnoit iarași Canonul 68 al Sfinților Apostoli și au legiuit să se postească neîncălcate toate patruzeci de zile; iar Sfântul Ioan Hrisostom, vorbind despre această înnoire, susține că au fixat-o acei Sfinți Părinți. Dar fiindcă ei îl pun înainte pe dumnezeiescul Hrisostom ca un apărător al celor patruzeci de
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
Ionești în perioada 1834-1837, să fabrice rachiul numai la cazanele lor care erau și insuficiente 685. În cazul locuitorilor din Cerneți, care din vechime aveau vii la Breznița, Trestinic, Buliga, Gâldanu și Orgutova, arendașul le lua mai mult decât era legiuit, din care cauză ei cereau să se constituie o comisie formată din boieri și locuitori de bază care să supravegheze măsuratul vinului 686. În alte cazuri (la Gârla Mare în 1834), locuitorii erau opriți să lucreze viile, să sădească sau
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
felul acesta la o parte rânduiala cea veche a tăierii împrejur a trupului, măcar că aceasta nu-l curăța pe om cu totul de păcat. Și a înlocuit-o cu tăierea duhovnicească a Sfântului Botez, adică dezbrăcarea de trupul păcatelor cărnii, legiuind Botezul darului celui nou, care este din apă și duh. A luat chipul nostru cel plin de păcate pentru a-l răscumpăra pe om și a-l îndumnezei.A pironit păcatul pe crucea suferințelor Sale și l-a împăcat pe
TĂIEREA ÎMPREJUR CEA DUPĂ TRUP A DOMNULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365731_a_367060]
-
o nevoie trebuie "neapărat" aprobarea ministrului, deoarece învățătiarea sau directoarea pot fi acuzate de favorism, poate susținut financiar. O ipoteză. De teama DNA ce-o fi și aceasta! O fi oare necesar ca legiuitorul să legifereze o lege care se legiuiască aplicarea legilor în lumina legiuită a legii? Am ales oare un asemenea competent legiuitor? Sau eventul o vom face mâine ca tot legiuitorii au intrat în vacanța de alegeri? De inovație, respectiv de schimbare, nu mai poate fi vorba când
LIDERI ŞI TIPARE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350627_a_351956]
-
lor. Corupții sunt oare de vină? Sau noțiunea de corupție este ea însăși coruptibilă? Vin alții de pe alte meleaguri care, cu aportul competent al televiziunii, să ne învețe cum să ne organizăm viața, când aleșii noștri fac tot posibilul ca să legiuiască harababura legilor care ar trebui să stea la baza organizării judicioase a vieții de toate zilele. Noi trăim deosebit de greu, deosebit de bine ar zice legiuitorul, numai și numai datorită legilor date de legiuitor pentru „popor”. Doar și ei, aleșii noștri
LIDERI ŞI TIPARE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350627_a_351956]
-
Dragobete, Dragobete, încinge dragu cu bete !... - Știi, că-i dea noastră, dar ai auzit că la străini poți câștiga o soață frumoasă, numai pentru o zi ? - Râzi de cartea mea, domnule ! Dacă-i p-o zi, aia nu-i nevastă, legiuită dă om și de Dumnezeu, pă tot traiu. Nu te-ntrece, că nu mă poți întoarce ! N-are când le face și desface toate-ntr-o zi !... - Nu râd, nene, că ești om cu minte, dar cu bani, se poate
DRAGOBETE DE STÂNĂ DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355434_a_356763]
-
Pușcă de la brâu (marca nu i-o știu) Să-i spună curat că s-a înșelat , Iepure nu sare din mandre mioare Nici fazanii buni nu cresc prin pășuni. Și s-or înțelege că-i proastă o lege Cine a legiuit-o nici că a citit-o Și-a adus “aportul”că ogarul “mortul”. Vor lăsa sudalma și vor bate palmă Vor lupta-mpreună pentr-o lege bună. De n-or izbuti atunci vor veni Cu toți la Palat și ...s-
PARODIA MIORITEI de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369894_a_371223]
-
fiindcă acest lucru, nu știu cum, este trecut cu vederea de unii, mulți deși sunt plini de zeci de mii de rele, când văd că vine sărbătoarea, că împinși de însăși această zi, se ating de Sfintele Taine pe care nu este legiuit nici măcar să le vadă într-o asemenea dispoziție. Iată, așadar, că Sfântul Ioan Gură de Aur nu numai că întărește în chip vădit intenția și opinia lui pentru cei ce iubesc să asculte adevărul, dar răstoarnă în chip profetic acest
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
de la alții. Și deși mulți dumnezeiești Părinți de la diferite sinoade locale le-au scris de multe ori, tot nu și-au lăsat obiceiul lor până ce nu s-a ținut Sfântul Sinod I Ecumenic din anul 325 care, pe lângă altele, a legiuit și despre Paști să nu le mai prăsnuiască cineva împreună cu iudeii, ci după echinocțiul de primavară, în zi de duminică, pentru ca să nu mai coincidă cu paștele iudaic. Cu toate acestea, unii au insistat în răul lor obicei, și acestora li
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
I Ecumenic și le atribuie regula celor patruzeci de zile și spune că au fixat-o drept lege, vrând prin aceasta să-i convingă și să tragă spre ascultare și supunere. Căci cine nu știe că Postul Sfintelor Păresimi este legiuit de Sfinții Apostoli, care spun în canonul 68: "Dacă vreun episcop sau preot sau diacon sau ipodiacon sau citeț sau cântăreț nu postește Sfântul și Marele Post de patruzeci de zile ori miercurile și vinerile de peste tot anul, să fie
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]