542 matches
-
hoinăresc ore în șir pe străduțele vechi și pustii ale Lipscanilor, se înfundă în vreo bodegă retrasă unde bea și fumează, iau trenul cu destinații întîmplătoare sau, pur și simplu, petrec zile întregi în ,vizuina caldă a patului" dormind și lenevind sau, dimpotrivă, sporovăind nimicuri, privind la trecători, răsfoind cărți, bînd și fumînd mult, mîncînd puțin pentru că banii nu prea ajung. Amîndouă sînt la vîrsta cînd începe ,dezrădăcinarea", înstrăinarea de familie, cînd singurătatea este căutată dintr-un soi de masochism vanitos
Erotism de atmosferă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11271_a_12596]
-
uită ce datorează Orientul țărilor civilizate. Tehnic vorbind, colonizările din secolele trecute, și mai ales cele de pe la 1700 - 1800, sunt acțiuni de ocupare cu forța. Efectul lor a fost, însă, în linii mari, benefic. În momentul sosirii occidentalilor, țările orientale leneveau încă într-un Ev Mediu subdezvoltat, în care semnele sclavagismului nu dispăruseră cu totul. Conectați la o nouă concepție asupra lumii, ele au avut prilejul să surmonteze handicapul istoric și să intre în rândul țărilor civilizatre. N-au făcut-o
Piraterii de apă dulce by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11294_a_12619]
-
maștere? Hehe! Haideți mai oameni buni! Trebuie sa va fi dat seama pana acum că cine nu are chef să muncească, bagă la înaintare scuză asta. Studiile nu dau dependența. Lenea da. Studiile îndelungate șunt doar o metodă de a lenevi nestingherit. Trăiască așadar lenea, mama tuturor virtuților.. Păcat că bulgăroaica n-are suficientă inteligență incat sa nu spună de TOATE master-urile pe la fiecare interviu. Păcat că nu știe să se adapteze pentru fiecare interviu în parte și, eventual, să
Supradoza de studii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83062_a_84387]
-
care nimic din cele stresante să nu vă apese. în această după-amiază poate că veți vrea să citiți o carte de poezie, o carte dincolo de contestații și revizuiri, o carte care să vă meargă la inimă, dar fără să vă lenevească. Există cîteva astfel de cărți în librăriile din România. De obicei e vorba despre antologii, despre volume în care e adunată o întreagă viața de poet, al cărei parcurs îl putem urmări grație unui editor curajos și cam nepăsător față de
Poezia perena a lui Mihai Ursachii by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14767_a_16092]
-
provocare spirituală ce nu trebuie ocolită sau ratată. O provocare din familia lui Eugène Ionesco: nu foarte ușor digerabilă, nu agreată de toată lumea, parțial, fragmentar sau integral, un exercițiu care te solicită pe tine, spectatorule, și nu te lasă să lenevești în scaun. Cuvintele nu-ți dau pace și, imediat în trena lor, tot ce nasc, ce se petrece în spațiul construit la propriu de Adriana Grand, în descifrarea propusă de regizorul Victor Ioan Frunză. Se reintroduce acum, în circuitul teatral
Sala tronului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15179_a_16504]
-
Nu-i trebuie mult timp să descopere că aici se simte ca acasă. Asta îi dă frisoane. Misiunea lui e deja îndeplinită, n-are pe cine să mai prăbușească, n-are ce să surpe. Și atunci, pentru că se teme să lenevească, începe să țină lecții de morală. Vlad Zografi despre Viitorul e maculatură. Felul în care scrie acest dramaturg, în care alătură cuvintele și prinde ideile în verb, în forme și formule memorabile, felul în care apare plutind în această lume
Dracul vorbește românește by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15250_a_16575]
-
cu o anumită densitate pe suprafața ei, formele se detașează și ele prin modelaj cromatic, iar compoziția se realizează cu o naivitate jucată, prin repetiții și simetrii. Lipsite cu totul de acea frumusețe previzibilă și decorativă, care cucerește retina și lenevește imaginația, aceste pînze monotone ale lui Vlăduță au o discretă frumusețe interioară, născută din umbre fragile și din melancolii vagi. Structura lor maniheică (alb - negru, întuneric - lumină, mic - mare) subînțelege un anumit mister, măcar și numai pe acela născut din
Tineri artiști în actualitate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13477_a_14802]
-
în plină revelație. Din nou, versurile sunt memorabile prin intensitatea viziunii care le susține: "mă trimiseseră pe deal, eu și țărănușii, să culeg mure./ îmi legaseră o oală de pământ la brâu, cu un cordon./ ceilalți umpluseră, sporovăind, sacoșele,/ eu leneveam, gustând/ de pe fiecare rug. priveam rugii și bălăriile fantastice:/ trăiam o bucurie exasperantă,/ plantele erau eu erau mintea mea, peisajul ei reprezentat în concret./ știam asta și mă durea să n-o pot pune în cuvinte.// L-am descoperit într-
Nirvana by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10391_a_11716]
-
Emil Brumaru Poveștile n-au timp să se sfîrșească, Mereu mai lenevește-un vechi iaz cald Ce-și poartă lin pe nuferi cîte-o broască Avînd coroană mică de smarald, Și zînele se duc să-și ieie dresuri Din prăvăliile deschise-n scorburi mari Sau în adînc de peșteri cu mușchi moi De
Poveștile n-au timp să se sfîrșească… by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7313_a_8638]
-
Emil Brumaru Duminica-i cu mandarine moi pe tavă, În lucruri nu mai este nici o grabă, Cuierul flutură ca pe un steag capotul, Mînerele-n sertare-și bagă botul Și-amușină, despăturind cearceafuri, Peste dulapuri cad încet-încet vechi prafuri... Ființele își lenevesc plăcerea De-a stoarce miezuri ce-și preling lin mierea Pe buzele lor coapte a dezmățuri Scăpate într-o doară din dulci hățuri, Cînd sînii și cu coapsele, de-a valma, Sînt rotunjite de serafi cu palma Spre-a fi
Duminica-i cu mandarine... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7450_a_8775]
-
ce n-a fost dereticat vreodată cu trei pleduri peste el zăcînd mirosind a vremuri de-altădată de mă sting în el și nu-mi pot crede trupul greu lăsat inert de tot și cu gîndul dus prin altă lume lenevind și-acolo - nu mai pot nici din gură să mai spun vreo vorbă apă să-mi aducă-ntr-un pahar cineva ce umblă prin odaie ca o umbră fără de habar fie treacă de la mine setea foamea ducă-se în lume
Alungînd tristețea, ca paganini. by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/7950_a_9275]
-
dulce nimbul pus, - și iartă ornicului nesupus cînd încă plînge-n degetele Tale. Specialitatea lui Vinea sînt comparațiile de o mare frumusețe: "O tistețe întîrzie în mine/ cum zăbovește toamna pe cîmp" sau: "Dobrogea sonoră ca lemnul de vioară" sau "priveliștea lenevește-n păuni". Tropismul lui nu se dezminte nici în poezia maturității. Vinea e un poet prin oglinzile lăuntrice ale căruia trec multe din priveliștile poetice dintre războaie. Simpla citare a celor mai frapante ne arată diversitatea paletei. Se cuvine să
Avangarda și politizarea literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12607_a_13932]
-
încet pe o direcție oarecum normală. Propagandiștii anilor cincizeci își cam cheltuiseră avîntul retoric, loturile de tractoare sosite din U.R.S.S. nu mai făceau obiectul extazierilor cromatice, iar cei însărcinați cu verificarea șevaletelor și a pensulelor artiștilor suspecți, se cam leneviseră și ei. Ba chiar au apărut cîțiva tineri artiști care, pe nesimțite, au părăsit ogorul și imaginea de șantier și s-au impus cu autoriate în peisagistică, în natură statică și în compoziția neutră. Pictori ca Ion Pacea, Ion Gheorghiu
Artă tradițională / Artă alternativă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12800_a_14125]
-
de sapiens, și de moderatorus tv, încât uită de faber și face înțelepciunea lumii să scâncească umilită lângă tibia puiului de broască. Cam așa s-a întâmplat cu prietenul și vecinul meu Haralampy... Dintr-o eroare de nume, firma unde lenevește ca salariat, l-a dotat cu un laptop pe care, de regulă, îl lăsa din mână doar noaptea când doarmea cu el sub pernă. Nu mai credea nici în televiziune, nici în cea mai mare creștere economică realizată de România
Laptop-ul ca prajitor de Pâine by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12479_a_13804]
-
din 1854, Tolstoi călătorește prin multe locuri din viitoarea Românie: Buzău, Râmnic, Focșani, Tecuci, Bârlad, Iași, Sinești, Slobozia, Giurgiu, aici, între Slobozia și Giurgiu, rușii mâncând bătaie ca și la Silistra. Apucându-se de chefuri și jucând cărți, el se lenevește, imputându-și mereu lenevia ca pe un păcat greu. Ajunge chiar în pragul unor grele depresii, ca aceea patetică, notată la 1 august 1854: “...Pentru ultima oară îmi imput lenea. Dacă mâine nu fac nimic, mă împușc.” Nu era prima
Zamfira și Însemnările artificierului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13041_a_14366]
-
din același august românesc: “27 august (Iași)... O zi grea, păcătoasă! Mai important decât orice pentru mine este să scap de lene, de irascibilitate, de lipsa de caracter”. 17 august (Tecuci)...” Seara m-am lăsat dus de visare și am lenevit. Mai important decât orice pentru viața mea este îndreptarea celor trei vicii: lenea, lipsa de caracter și irascibilitatea...” 28 august. “Am 26 de ani. Am scris câte ceva și m-am gândit la multe... Mai important decât orice pentru mine este
Zamfira și Însemnările artificierului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13041_a_14366]
-
Apocalipsa - Răgazul tău, oricum nu intră-n calcul De ani, știind că soarele mai are Până la stins vreo două miliarde - Și-așa, glumind, te-apucă miezul nopții, Mai încercând să afli câte ceva Din spuza cam răcită-a vetrei tale. Să lenevești e timpul și norocul, Ca un pământ în care-ai pus de toate, Să recunoști pe când vei fi pământ Tiparul însuși al ființei tale! Țărm Mai strig, și luntrea întârzie. încolo, peste Râpa Morii, închipuiri și poezie... Aud cum se
Poezie by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/9049_a_10374]
-
cap. 1, în Filocalia..., vol. I, p. 62. footnote>. În același duh filocalic, Sfântul Isaac Sirul menționează că diavolul nu poate să se apropie de om, sau să-i aducă ispite, dacă Dumnezeu nu îngăduie și dacă omul nu se lenevește, sau de nu-l dezleagă Dumnezeu spre gânduri spurcate, prin părere de sine și prin mândrie, sau printr-un gând de îndoială și prin împărțirea sufletului. Pe aceștia îi cere diavolul să-i ispitească<footnote Sf. Isaac Sirul, Cuvinte despre
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
cuvântări de laudă la sfinți, trad. de Pr. Prof. Dumitru Fecioru, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2002, p. 290. footnote>. Mai suntem sfătuiți să căutăm totdeauna ceva bun și folositor de făcut, să nu lenevim, ca să nu-i oferim teren de luptă diavolului și prilej de ispitire, să ne mărturisim toate cugetele cele rele la duhovnic și să alungăm de la noi ispitele diavolului cu rugăciunea, cu postul, cu smerenia, cu păzirea minții și cu citirea
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
cazi încet-încet în cele mari”<footnote Avva Ammona, „Cuvinte filocalice”, trad. de Ierom. Ștefan Nuțescu, în colecția „Comorile Pustiei”, vol. 3, Edit. Anastasia, București, 1995, p. 104. footnote>, căci, „când noi păcătuim ceva mic și nebăgat în seamă sau ne lenevim în lucruri părute mici, să nu trecem cu vederea acel lucru mic, fiindcă lucrul mic și nebăgat în seamă, curând se face mare. Tot așa și haina care a început a se rupe, dacă nu îngrijim de ea, ruptura se
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
de bătălie și monumentele, toate își au o poveștile lor de spus. Dacă ai în gând plimbarea și aerul curat, atunci îndreaptă-te spre cărările ce duc la Himalaya, tot atât de sălbatice pe cât de pustii. Dacă vrei pur și simplu să lenevești întins pe plajă, sunt destule ca să satisfacă și cele mai pretențioase gusturi ale amatorilor de bronzat. Călătoriile cu trenurile și autobuzele indiene pot să nu fie întotdeauna distractive, dar cu siguranță reprezintă o experiență. India nu este un simplu loc
Agenda2004-19-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282386_a_283715]
-
elvețian de origine română. Nu-i trebuie mult timp să descopere că aici se simte ca acasă. Misiunea lui e deja îndeplinită, n-are pe cine să mai prăbușească, n-are ce să surpe. Și-atunci, pentru că se teme să lenevească, începe să țină lecții de morală". Inadaptatul, victima sigură este intelectualul: David, informatician, captiv mai întîi al lumii virtuale a calculatorului este ispitit de "diavolul" elvețian să coboare pe pămînt, printre oameni, să comunice cu ei. Impactul dur cu realitatea
E o crimă să ai idei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17847_a_19172]
-
și pe tanti Lili, iubirea și orașul, aurul și vara solară, clișeele dintotdeauna ale fericirii (...)". Dacă, în tinerețe, pentru a-și proteja jocurile imaginației, eroina noastră preferă să poarte ochelari de soare în locul celor recomandați, mai tîrziu, ajunsă o soție lenevind domestic pe canapea, i-ar fi mai utili ochelarii fumurii, de orb, pentru a nu mai vedea că este înșelată. Cinismul sexual al animalului suplu și sălbatic de la începutul cărții se arată, astfel, a fi unul de cursă scurtă. Spre
Romanul unei fete de tranziție by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/17353_a_18678]
-
față de la Iași. În școlile pe unde a trecut de cînd e aici a fost cu atît de mult mai bună decît ceilalți elevi, încît părinții, muzicieni din orchestră lui Alain Lombard de la Grand Théâtre, s-au îngrijorat că se lenevește și, dîndu-se peste cap, au transferat-o la liceul Michel Montaigne (particulă i-au suflat-o nepoții lui Karl Marx). Acolo, situație schimbată du tout au tout. Abia s-a descurcat. Vorbim despre dintr-astea și ne despărțim. Mă întorc
Un postcioranian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17964_a_19289]
-
provocator capitalul de faima adunat la un moment dat și mizând totul pe succesul următoarei întreprinderi. Scrie poezie, proza, critică și istorie literară, eseistica. Născută la 10 ianuarie 1960 în Brașov, a debutat editorial în 1990, cu volumul de versuri Lenevind într-un ochi (volum greu de găsit azi, adevărata rărițate bibliografica, în care există texte cuceritoare: "Nu sunt tristă./ În timp ce netezesc hârtia/ pe care scriu/ aș vrea/ să mototolesc pereții și tavanul/ să-i prefac/ în cinci ghemotoace albe/ de
Studiu savant, joc literar si poem critic by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18021_a_19346]