543 matches
-
vedea nimeni isprava lui și nimeni nu era acolo să se bucure de ea și s-o ducă mai departe. Asta mi s-a arătat mie în laboratorul lui Paracelsus și mă gîndeam la poet, la nobila și ipocrita lui lepădare de lume. Aproape că mi se pare ridicol tot ce vă spun cînd aici, în fața mea, se află o bună felie de literatură universală și eu fac pe deșteapta vînzînd castraveți la grădinar. Da, am ajuns să recunosc că eu
Dacă inspiri numai ce expiri, mori by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11268_a_12593]
-
povară îngrozitoare - m-aș fi dispensat de mult de ea de n-ar fi fost testele și experimentele cele mai revelatoare pe care le-am întreprins în chestiuni de spirit și de moralitate, chiar în starea mea de suferință și lepădare de sine aproape absolută - plăcerea ce o aflu în setea mea de cunoaștere mă poartă pe înălțimi de unde triumf asupra oricăror torturi și neputințe." (p. 178) Marea revelație pe care o aduce acest pasaj este, cred, faptul că Nietzsche și-
...doi diavoli s-au întâlnit și ședeau de vorbă by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/14447_a_15772]
-
în principiul său: "în anul în care ne-a adus corăbiile/ pentru totdeauna pe cînd/ ferestrele noastre orbeau// cînd se făcuse o furtună/ de silabe în larg/ și fîntînile au strigat în somn/ săgetate de dincolo/ în noaptea aceea era lepădarea pietrei/ arborii s-au lăsat în genunchi/ lepădîndu-și aripile de umbră/ drumurile s-au ridicat în picioare/ ca niște sulițe lungi și negre/ rănind văzduhul// în anul acela care ne-a dus corăbiile/ pentru totdeauna în larg/ în noaptea fîntînilor
Un imperiu crepuscular by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14650_a_15975]
-
niște sulițe lungi și negre/ rănind văzduhul// în anul acela care ne-a dus corăbiile/ pentru totdeauna în larg/ în noaptea fîntînilor/ ce-au strigat în somn vinovat/ sfinții s-au desprins din icoane/ și umblau printre noi// era noaptea lepădării pietrei/ v-am spus: (era noaptea lepădării pietrei v-am spus). Apocalipsa nu mai constituie doar reverberația unor circumstanțe databile și localizabile, ci și expresia unui tragism al existenței în fondul său, o furioasă revărsare de irațional rezultată din spargerea
Un imperiu crepuscular by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14650_a_15975]
-
în anul acela care ne-a dus corăbiile/ pentru totdeauna în larg/ în noaptea fîntînilor/ ce-au strigat în somn vinovat/ sfinții s-au desprins din icoane/ și umblau printre noi// era noaptea lepădării pietrei/ v-am spus: (era noaptea lepădării pietrei v-am spus). Apocalipsa nu mai constituie doar reverberația unor circumstanțe databile și localizabile, ci și expresia unui tragism al existenței în fondul său, o furioasă revărsare de irațional rezultată din spargerea membranei aparențelor. Materia văduvită de grai suferă
Un imperiu crepuscular by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14650_a_15975]
-
mor, toți, sub dărîmăturile casei în care se ospețeau, focul și hoții îl lasă fără turme și herghelii. Domnul a dat, Domnul a luat. Fie numele Domnului binecuvîntat." Aceste vorbe se auzeau din gura bietului Iov și niciodată ocară sau lepădare. Mai mult, Iov se îmbolnăvește rău. A șasea plagă a Egiptului, o boală asemănătoare cu lepra, termenul grecesc desemnînd o explozie de inflamații purulente și dureroase pe toată suprafața corpului, îl chinuie cumplit. În afara orașului, se afla un loc în
În mijlocul cenușii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14090_a_15415]
-
peste degetele mele/ înfrigurate/ îmi acoperă cu excrementele lor albe/ visurile// marile mele metehne" (Corbi). Deformalizarea peisajului semnalează nu doar tendința de evadare dintr-un cosmos nelegiuit, stigmatizat de moarte, în înfățișarea sa imediată, în concretețea sa, ci și o lepădare de epura sa geometrică, de spectrul său abstract: "o geometrie degradată/ ducem în spate" (Jurnal de familie). Materia informă și geometria care înscrie triumful formei sînt în egală măsură resimțite drept poveri. Care ar putea fi "concluzia" acestui tip de
Antipoezia pură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14166_a_15491]
-
la locul acela unde obișnuiau să pedepsească pe răufăcători, cel mai în vârstă decât ceilalți a rugat pe călău ca mai întâi să taie capul celui mai tânăr dintre ei toți, ca nu cumva, văzând el masacrul celorlalți, să primească lepădarea de credință. Când tânărul a îngenunchiat, iar călăul și-a scos sabia, a venit cineva care a anunțat iertarea lor și a oprit cu voce tare, de departe, executarea. Atunci cel mai tânăr, fiind nemulțumit că a scăpat de masacru
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
de ei înșiși, dar mai ales de copiii și de soțiile lor, acești oameni nici n au vrut să audă de așa ceva încât din dragostea față de lume să disprețuiască poruncile pe care Mântuitorul le-a dat în legătură cu mărturisirea ori cu lepădarea de Hristos (Mt. 10, 32-33; Lc. 9, 2327)”. (Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, cartea a opta, IX, 1-8, în PSB, vol. 13, p. 322-323) „Ce cuvânt ar fi atât de cuprinzător încât să poată descrie curajul și statornicia lor în
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
chiar degeaba, uite că beau patruzeci de pahare cu vin -câte unul pentru fiecare semen al meu de care moartea s-a îndrăgostit la prima vedere, și-mi sterg, înghesuit printre ceilalți, la slujba de seară, câte un strop al lepădărilor mele. De ce, nu știu, dar ceea ce mântuie e neapărat al nostru, iar ceea ce mă bântuie e numai al meu. Din urmă vine, cu pas târșâit, inegal, paracliserul, zdrăngănindu-și bolul cu arginți, ca nu cumva să mă prefac că n-
Epistolă din Sebastia by Varujan Vosganian () [Corola-journal/Imaginative/6384_a_7709]
-
lecturi conformiste și convenționale; proclama apoi categoric că “artistul nu imită artistul creează linia cuvântul culoarea pe care n-o găsești în dicționar”, califica disprețuitor “gramatica logica sentimentalismul ca agățătoare de rufe” și cerea imperativ “să vie sângerarea cuvântului metalic lepădarea formulelor purgative”, promițând chiar, nu fără accente patetice, că atunci “cînd formulă va deveni ceea ce facem ne vom lepăda și de noi în aerul anesteziat”... “Inventează inventează” - repeta el cu majuscule groase și colorate, într-o îngrămădire de vocabule scoase
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
de a-l “întina”), îi revelează într-un mod unic autenticitatea. Și mă îndoiesc că superstițiile hagiografice, recunoscute sau nu, o pot conserva în vreun fel (altul decât îmbălsămarea). Esențială pentru tonul întregului studiu găsesc că este precizarea după care lepădarea lui Cioran de “vinovățiile șantisemiteț de odinioară” nu este și lăuntrică... Foarte probabil - merită discutat. Nu sunt însă de acord cu ideea că rostul unei asemenea cărți ar consta în echilibrarea unei balanțe morale, pe motiv că “acele vinovății nu
Mari înrăiți, mari revoltați by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13358_a_14683]
-
e străină de asemenea derogări de la dreapta credință, scriptural statuată în structura conceptuală a Bisericii. Dar se ivește o dilemă derivată din însăși condiția duală a autorului, totodată credincios și poet. Credinciosul e, firește, însuflețit de impulsul mistic care implică lepădarea de întreaga fenomenologie a naturii, spiritualizarea pură. Poetul e însă îndatorat a apela la un sistem de reprezentări, id est la o fenomenologie lirică. Dumnezeu e invizibil, după cum proclamă Biblia: "Fața Mea nu vei putea s-o vezi". Spre a
Un poet religios by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12622_a_13947]
-
drepte și neclintite/ în rama și-n marginea mea", cu scopul unei supraviețuiri printr-o egolatrie magic-integraționistă: Ce se vede prin mine, prin mine se va vedea" (ibidem). Pe de altă parte, revolta poetului se manifestă prin tendința contrară, a lepădării de făptura carnală imperfectă și perisabilă ("mlaștină unde mi se-mpotmolesc zodiile"), incongruentă cu identitatea sa profundă, esențială. "Boala este eliberarea de ceva străin", scria Rainer Maria Rilke, și poetul nostru pare a realiza acest îndemn exorcistic. Corporalitatea informă e
De la "cumințenie" la necumințenie și înapoi by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12489_a_13814]
-
și a virtuții, le-a înviat morți și a săturat mulțimile flămânde a fost arestat și osândit la moarte, răstignit între doi făcători de rele. Lipsa de credință, de recunoștință și de milă a unui popor îndărătnic, trădarea unui ucenic, lepădarea altuia, frica Apostolilor care au fugit temători din grădina Ghetsimani lăsându-l pe Domnul singur, apoi insultele, lovirile, flagelările, răstignirea, cuvintele zeflemitoare, chinurile agoniei și moartea sângeroasă, toate s-au întâmplat atunci iar acum le privim cu ochii credinței și
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
retragerii în tăcere. Toate acestea merg mână în mână cu o extraordinară sensibilitate, cu o dragoste sinceră pentru frumos, cu o cucernicie care nu se reduce la aparențe, fiind însoțită de fapte concrete, de natură să-i ceară nu o dată lepădarea de sine. Exemplul cel mai convingător îl oferă devoțiunea cu care i se consacră Bisericii Stavropoleos, căreia îi dăruiește zi de zi un sprijin neprecupețit, tradus în acțiuni de tot felul menite să-i sporească belșugul zestrei spirituale (și nu
Paul Gherasim a împlinit 80 de ani! by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11464_a_12789]
-
vers,/ pînă la cele șase care au făcut lumea.../ Pe care l-a scris în cuneiforme, de parcă pe cruce te-ar fi scris!" (Lumea fără obiect). Dar intervine și mișcarea contrară, centripetă. Poetul se percepe pe sine prin reducție, prin lepădarea de peisajul fenomenal în spatele căruia nălucește golul: "Caut ce caut și pînă la urmă îmi spun/ că în spatele lucrurilor nu este nimic,/ că singura Lui lege este absența./ Cobor din păsări în ierburi și din ierburi în pietre/ și mai
Înger și Demon by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12892_a_14217]
-
iar cerneala din pămînt. Astfel poeta artifex cooperează cu poeta patiens. Sub pana lui Alexandru Lungu abstragerea ființei din materie nu se poate săvîrși pe deplin, relațiile poetului cu transcendența fiind dificile. D-sa năzuiește spre o dematerializare, spre o lepădare de ispitele mundane, așadar spre o purificare al cărei corespondent îl alcătuiește figurația angelică. Aidoma unor Blaga, Voiculescu, Crainic, Sandu Tudor, poemele lui Alexandru Lungu sînt doldora de îngeri, fixați în cele mai felurite ipostaze, nu fără a se observa
Un senior al poeziei noastre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13003_a_14328]
-
este permis!», rămîi consternat și te întrebi: «Dacă are dreptate?»“. Soluția e una pozitivă: „Mă întorc repede la Meister Eckhardt și încep să-i ascult înțelepciunea și tăcerea grăitoare“. Prozatorul năzuiește la un erchilibru prin spiritualizare, ceea ce implică nu doar lepădarea balastului așa-zicînd istoric al experienței care l-a marcat adînc, ci și, poate încă mai tulburător, opțiunea între a scrie și a trăi. Hamletismul propriu scriitorului: „A scrie sau a trăi? Avem arta pentru a suporta realitatea! Pînă azi parcă
O privire ageră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13040_a_14365]
-
Dumnezeu și cu noi mila pe care a făcut-o cu sfinții Săi<footnote Cuv. Isaia Pustnicul, op. cit., cap. 17, p. 400. footnote>. Se poate lesne observa că Sfinții Părinți îndeamnă la râvnă și silire spre cele bune și spre lepădarea de cele contrare, căci numai poate fi răpus păcatul care a pus stăpânire pe noi. Referitor la aceasta, Sfântul Ioan Carpatinul ne îndeamnă să punem la lucru sila vreunei străduințe, chiar foarte slabe, și petrecând în rugăciune neîncetată și în
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
1-2, p. 17. footnote>; nu este posibilă conviețuirea cu Hristos la cel ce nu s-a strămutat prin smirna morții la dumnezeirea tămâiei<footnote In Canticum canticorum, VIII, PG XLIV, col. 944C. footnote>. Prin urmare, la botez (are loc) simbolic lepădarea de faptele trupului, după spusa Apostolului, care zice: „AȚi fost tăiați împrejur cu o tăiere nefăcută de mână, (care constă) în dezbrăcarea de trupul păcatului; cu tăierea împrejur a lui Hristos, întrucât v-ați îngropat împreună cu El în botez” (Col
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
ascetic al despătimirii sau al purificării sufletului de patimi. Cei care merg la Botez trebuie să omoare în apă toate patimile (viciile) care se luptă cu ei; rămășițele răutății nu trebuie amestecate cu viața următoare, adică viața cea nouă; după cum lepădarea obișnuinței păcatului, prin pocăință este începutul unei vieți noi, tot așa trebuie să ne îngropăm orice „egiptean” adică orice formă de păcat în baia mântuirii ca într-un adânc, ca într-un mormânt, și să ieșim singuri, fără să tragem
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
la valoarea negrăită cu care Dumnezeu ne-a investit pe noi, Părintele Stăniloae remarcă: Jertfa lui Hristos nar fi fost desăvârșită dacă ar fi iubit numai El, dacă n-ar fi arătat nevoia de iubirea noastră. Tocmai în aceasta stă lepădarea de Sine a lui Dumnezeu, în faptul de a fi acceptat să aibă nevoie de noi. În aceasta se manifestă valoarea negrăită și veșnică pe care a pus-o în noi<footnote Părintele Stăniloae la Marc Antoine Costa de Beaurgard
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
la valoarea negrăită cu care Dumnezeu ne-a investit pe noi, Părintele Stăniloae remarcă: Jertfa lui Hristos nar fi fost desăvârșită dacă ar fi iubit numai El, dacă n-ar fi arătat nevoia de iubirea noastră. Tocmai în aceasta stă lepădarea de Sine a lui Dumnezeu, în faptul de a fi acceptat să aibă nevoie de noi. În aceasta se manifestă valoarea negrăită și veșnică pe care a pus-o în noi<footnote Părintele Stăniloae la Marc Antoine Costa de Beaurgard
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
a fost adus doar câte un exemplar din seria scoasă de Gellu Dorian. Cu cât sentimentul de renunțare se citea mai înrourat în ochii poeților, cu atât prinosul lor de suflet le-a fost mai scump tinerilor herțeni”. În crochiul Lepădare sau trădare? -, Maria Toacă apreciază, mai întâi, că ,,venirea lui Eminescu pe Pământ este ca o pogorâre din înalturi, învăluită în mister”, pentru ca mai apoi să puncteze: ,,Fiind pretins (n.n. revendicat) de zece națiuni deodată (de la turci, albanezi, persani până la
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]