76 matches
-
structura sintactică a insultei (,prostul de cutare"): "a le arăta intelectualilor de arhitecți cine este miezul în țara asta" (Ac Caț 16, 2000, 3). Oricum, succesul lui telectual e de două ori semnificativ: pe de o parte, sporește numărul aferezelor lexicalizate din româna actuală; pe de alta, contribuie cu încă o piesă la constituirea dublului ironic al limbajului.
Telectuali by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12492_a_13817]
-
combinarea cu un adverb expresiv provenit din substantiv (urât foc), cu diferite adverbe sau locuțiuni adverbiale de intensitate (urât din cale-afară), cu propoziția consecutivă (urât de nu se mai poate!) etc. Din aceeași categorie de mijloace stilistice face parte sintagma, lexicalizată prin uz, cel mai cel (cu femininul cea mai cea): „Nu e ușor să fii cel mai cel!” (stirileprotv.ro), „Nunta cea mai cea!” (observator. a1.ro). Formula circulă destul de mult în ultima vreme, inclusiv (cum se vede din exemplele
„Cel mai cel“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5829_a_7154]
-
combinatorice din care rezultă secvențe corecte (astfel sintagma substantiv/-articol hotărît/-adjectiv posesiv este corectă în română - "caietul meu", dar incorectă în franceză "le mon cahier", eroare frecventă la debutanții români care studiază limba franceză). Analizînd modul în care sînt lexicalizate distincțiile de semnificație în diverse limbi, vom observa că un singur element lexical dintr-o limbă corespunde într-o altă limbă unei sintagme (grup de elemente). Limba turcă nu are cuvinte diferite pentru frate și soră, ci un singur lexem
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
text are la bază o limbă în care se construiește, așadar, un cod specific. Pe baza acestui cod, în fiecare text se construiește o arhitectură de sensuri, care se referă, adică desemnează, obiecte sau stări de lucruri extralingvistice, cu ajutorul semnificațiilor lexicalizate la un moment dat într-o limbă istorică dată. Or, semnificațiile pre-existente în limbi diferite fiind diferite, rezultă că traducerea implică refacerea actului de desemnare, precum și a sensurilor în limba-țintă, folosindu-se de semnificațiile acestei de-a doua limbi. Iar
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
1957: 169). 2 V. Gheorghe, 2004; aceeași perspectivă descriptivă este adoptată și în GALR II: 208−233. 3 Prin lanț relativ se înțelege o serie coreferențială formată din categoria relativizată, elementul relativ și antecedentul său din regentă (care poate fi lexicalizat sau vid), cf. Godard (1988). 4 Cf. Iordan (1937: 42), care recomandă evitarea formei cari, Rosetti (1943: 60-61), GA: 161-162. 5 În secolul al XVI-lea avea formele: masc. sg. care și carele, masc. pl. care și cari, carei, carii
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
CORELATIVELOR ÎNSPRE CLASA CONECTORILOR Structura pe de o parte..., pe de altă parte este menționată în GALR în subcapitolul rezervat conectorilor de structurare discursivă (GALR II: 775−776). 4.1. Construcția-tip este aceea în care al doilea component este lexicalizat ca pe de altă parte. Cele două componente ale structurii corelative pot apărea în aceeași frază/propoziție și sunt uneori "legate" prin conjuncțiile și, iar. Pe de o parte suntem înclinați să vedem excelența ființei în ceea ce este inconfundabil și
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
are staying here. Adjectivele de acest tip își conservă statutul adjectival, rămân deci adjective urmate de un "null noun pro" (Borer și Roy, 2005). Româna nu cunoaște constrângerile sau efectele gramaticale ale acestei clase suplimentare. 5 Regentul adjectivului poate fi lexicalizat și ca o proformă realizată prin pronume semiindependent sau cuantificator nedefinit: Vreau un creion, pe cel verde. Iar acum să vă spun una bună. 6 Kerleroux, apud Noailly (1999). 7 Iordan (1975: 255); un alt tip de elipsă a adjectivului
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
anumite concepte străine de cultura și de modul de conceptualizare al vorbitorilor acelei limbi. Golurile lexicale dintr-un anumit câmp lexico-semantic se evidențiază prin analize contrastive între mai multe limbi, opunând sisteme lexicale organizate diferit în ceea ce privește prezența/absența termenilor care lexicalizează un concept comun. Engleza 23 dispune de o paradigmă completă a verbelor de percepție, pe care o ilustrăm mai jos: Activity 24 Experience Phenomenon-based Peter was looking/looked at the birds. Peter saw the birds. Peter looked happy. Peter was
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
centrul adverbul-substitut cum, interogativ sau relativ, exprimând predicații calificative: (246) Cum arată copiii? (247) Arată cum mi-l închipuiam. Față de celelalte două verbe din clasa analizată, a arăta nu acceptă lexicalizarea Experimentatorului (*Ioana îmi arată obosită). Atunci când Experimentatorul nu se lexicalizează, este identificat implicit prin locutor. Enunțul Ioana arată obosită poate fi rostit doar în contextul în care locutorul este cel care a văzut-o pe Ioana și, pe baza informațiilor vizuale, îi atribuie proprietatea de a fi obosită. 6.2
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
atunci cînd se denumește ceva care este mai mult decît unul, fără a se pleca de la forma pentru singular la care să se adauge desinențe. De altfel, este un fenomen ușor de observat faptul că unele forme flexionare se pot lexicaliza, intrînd în clase morfologice deosebite de cea inițială, precum auz și văz, cu originea în prezentul indicativ singular de persoana întîi al verbelor auzi și vedea. La fel se prezintă situația în cazul adverbului predicativ poate, o formă a verbului
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
morfo-sintactic și semantic. Într-o interpretare restrînsă, lexicalizarea poate antrena relațiile de gen și număr în direcția normalizării formelor: în româna veche, forma de singular copaci(u) nu era diferențiată de plural, diferență exprimată de opoziția actuală copac/copaci care lexicalizează numărul. În categoria procedeelor secundare de formare a cuvintelor în limba română, unii lingviști au inclus lexicalizarea de variante fonetice, morfologice (forme flexionare) derivative (reale sau aparente) ale unuia și aceluiași cuvînt polisemantic. Prin acest procedeu, dintr-o variantă (alofon
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
predicatului și cazul nominalului subiect 1.2.1. Subiectul în nominativ 1.2.2. Subiectul în alte cazuri decât nominativ 1.3. Subiectul non-nominal 1.4. Acordul verbelor care nu acceptă subiect 1.5. Acordul verbului-predicat când subiectul nu este lexicalizat 2. Subiectul nominal 2.1. Substantivele colective 2.2. Numele proprii 2.2.1. Antroponimele 2.2.2. Toponimele 2.2.3. Titlurile 2.2.4. Numele de echipe, instituții, organizații, firme 2.2.5. Nume proprii recategorizate ca substantive
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Și dacă nominalul-subiect nu este marcat morfosintactic pentru plural, sursa pluralizării verbului este tot nominalul, mai precis, trăsăturile semantice ale acestuia. În ceea ce privește adjectivul, acesta se poate acorda semantic în anumite contexte, când GD nu are trăsături specificate sau nu este lexicalizat (ca în (Tu) ești obosită). În altele, când GD prezintă o neconcordanță formă - sens, el este blocat: (23) a. *Ministrul a fost audiată în comisie. b. *Vedeta a fost zărit la Studiourile Buftea. Dacă adjectivul ar avea trăsături interpretabile, ar
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
la care îmi cere primul. - subiectul este marcat cu o prepoziție care atribuie acuzativul (la)42. Conform GALR (II: 350), un alt tip de context cu subiect în al caz decât nominativul implică sintagme partitive în care N1 nu este lexicalizat: (10) a. Au câștigat de-ai noștri. (cf. GALR, II: 350) b. Au murit și dintre ei. (cf. GALR, II: 350) 1.3. Subiectul non-nominal Poziția subiectului este destul de permisivă, admițând diverși constituenți: (11) (a) nominal: Cărțile sunt pe masă
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
trafic. În lipsa unui nominal subiect, verbul-predicat nu își poate verifica trăsăturile de număr și persoană; în consecință, are o formă nemarcată (engl. default), omonimă cu cea de persoana a III-a singular. 1.5. Acordul verbului-predicat când subiectul nu este lexicalizat Verbele care acceptă subiect pot admite și nelexicalizarea acestuia, în anumite condiții. Cu alte cuvinte, româna este o limbă pro-drop44. Sunt mai multe tipuri de contexte în care subiectul nu este lexicalizat: (i) subiectul este recuperat anaforic Acest tip de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
1.5. Acordul verbului-predicat când subiectul nu este lexicalizat Verbele care acceptă subiect pot admite și nelexicalizarea acestuia, în anumite condiții. Cu alte cuvinte, româna este o limbă pro-drop44. Sunt mai multe tipuri de contexte în care subiectul nu este lexicalizat: (i) subiectul este recuperat anaforic Acest tip de subiect este numit în GALR și în gramaticile tradiționale "subînțeles". Uneori, subînțelegerea subiectului este impusă obligatoriu sintactic. Astfel, subiectul unor propoziții conjuncționale sau verbe la o formă verbală nepersonală este controlat de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Referirea la persoana I se face lexical. Se poate presupune și că propoziția conține un pronume personal de persoana I nelexicalizat, iar substantivul (subsemnatul) are mai degrabă un statut de apoziție. Verbul poate fi la persoana I deși nu este lexicalizat pronumele personal subiect, româna fiind o limbă pro-drop, care admite nelexicalizarea pronumelui subiect datorită morfologiei verbale bogate: (81) Eu, subsemnatul / subsemnata, [...], mă angajez să restitui sumele primite cu titlu de bursă... 2.7. Termenii inclusivi Prin termen inclusiv se înțelege
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
ați putea face asta. j. Niciunul nu vom / veți rămâne aici. k. Niciunii nu am / ați plecat.55 În majoritatea acestor structuri putem presupune că avem a face cu o sintagmă partitivă în care termenul al doilea, partitiv, nu este lexicalizat (câțiva = câțiva dintre noi, unii = unii dintre noi). Acordul la persoana I sau a II-a plural ar fi un acord semantic (vezi și cap. 4. Acordul sintagmelor binominale): (83) a. Câțiva am ajuns mai devreme. = Câțiva dintre noi am
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
câte), niciunul (niciuna), niciunii (niciunele). Uneori pronumele inclusiv este la singular, în timp ce verbul-predicat este la plural. Trebuie să presupunem că aceste pronume fac parte din sintagme partitive, în care termenul al doilea (cel care denotă setul de referenți) nu este lexicalizat: (86) a. Unul n-am / n-ați plecat mai devreme. (pronumele unul este pronunțat emfatic) - Unul dintre noi / voi n-am / n-ați plecat mai devreme. b. Niciunul n-am / n-ați venit. - Niciunul dintre noi /voi n-am / n-
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
copii, mulți dintre copii Nedelcu (2009) consideră că N2 este un complement, cerut de un determinant indefinit sau de o marcă de gradare (de pe poziția N1): N1 conține un nume vid, nelexicalizat, în construcțiile în care pe poziția N1 este lexicalizat doar un numeral sau un alt termen cuantificator (ca în (10)). Structura este cea din (10)c61: (10) a. doi dintre copii = doi copii dintre copii b. câțiva dintre copii = câțiva copii dintre copii c. GD 3 D' GP 2
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de timp a fost petrecută pentru a face UNIX independent. (www.cs.cmu.edu) b. Linux era destul de greu de distribuit și apăruseră o grămadă de programe. (www.tmlug.ro) Acordul se face cu nominalul cuantificat chiar dacă acesta nu este lexicalizat în sintagma colectivă (redusă, astfel, la substantivul colectiv): (12) Dacă moderatorii actuali nu au timp să intre și să se ocupe de forum, de ce nu căutați alții care să aibă ceva mai mult timp? Se găsesc o grămadă pe internet
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
tânăr și bătrân sunt complementare, coordonarea lor formează un set exhaustiv. Enunțul (26b) de mai jos este posibil doar dacă a fost vorba despre muncitor și contabilă în fragmentul de enunț anterior, iar substantivele respective nu numai că au fost lexicalizate anterior, dar au fost puse în relație, formând un set (26a). Astfel, structura coordonată poate funcționa anaforic: (26) a. Un muncitor și o contabilă au luat liftul încercând să scape de incendiul izbucnit la etajul doi. b. Muncitor și contabilă
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
cu adjectivul, presupune ca substantivul și adjectivul să aibă aceleași trăsături morfosintactice ca antecedentul. Exemplele din (268) arată că nu putem avea o reluare anaforică la alt număr. Adjectivul are nevoie să își verifice trăsăturile cu cele ale unui element lexicalizat în text, chiar dacă nu se află în imediata apropiere a acestuia (cf. Am cumpărat perdea, dar nu albă). Această relație între acord și elipsă se poate observa și în contextele în care nu se poate relua referința unui termen care
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
nu se află în imediata apropiere a acestuia (cf. Am cumpărat perdea, dar nu albă). Această relație între acord și elipsă se poate observa și în contextele în care nu se poate relua referința unui termen care nu a fost lexicalizat în discursul anterior, ci doar implicat de sensul general al mesajului: (269) a. Am cumpărat trei perdele, dar numai două îmi plac. *O returnez mâine. b. Am pierdut o pereche de cercei și am găsit numai unul. Era sub masă
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
cu o modificare fonetică (Mîrzea Vasile, 2009). În mod similar, forma însăși, inițial adjectivală, trece printr-un proces de adverbializare. 41 Acordul la feminin este posibil în contextul în care un nominal de genul feminin, coreferențial cu manechinul, a fost lexicalizat anterior: (i) Magdalena Frackowiak, modelul de origine poloneză este starul campaniei publicitare a label-ului Reserved. Manechinul a fost fotografiată de catre artiștii... (http://fashjour.com/2011/03/23/reserved-campania-publicitara-pentru-primavara-vara-2011/) 42 Faptul că prepoziția la atribuie acuzativ este evident în contextele cu
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]