76 matches
-
Société Nationale des Chemins de Fer" „Societatea Națională a Căilor Ferate”), "VTT" sau "V.T.T." [ve.te'te] (< "vélo tout terrain" „bicicletă de munte”). Siglele scrise în această formă sunt invariabile, deci nu primesc semnul pluralului, s. Unele sigle s-au lexicalizat și se pot scrie precum cuvintele obișnuite, de exemplu "une bédé" „o bandă desenată”. În acest caz, se scriu la plural cu s ("des bédés" „benzi desenate”). Siglele mai frecvente au și derivate, de exemplu "cégétiste" (< "CGT"). Acronimele pot fi
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
are staying here. Adjectivele de acest tip își conservă statutul adjectival, rămân deci adjective urmate de un "null noun pro" (Borer și Roy, 2005). Româna nu cunoaște constrângerile sau efectele gramaticale ale acestei clase suplimentare. 5 Regentul adjectivului poate fi lexicalizat și ca o proformă realizată prin pronume semiindependent sau cuantificator nedefinit: Vreau un creion, pe cel verde. Iar acum să vă spun una bună. 6 Kerleroux, apud Noailly (1999). 7 Iordan (1975: 255); un alt tip de elipsă a adjectivului
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
are un statut anaforic; dimpotrivă, dacă forma scurtată păstrează (mai exact, preia n.n.) semnificația integrală a sintagmei din care provine, indiferent dacă se află într-un context sau nu, ea este o variantă a grupului sintactic respectiv și se poate lexicaliza cu ușurință, eventual înlocuind etimonul sintagmatic. Reținem, de asemenea, ideea că numai condensarea (pe care autoarea o desemnează prin termenul "reducție cu caracter lexical") permite omiterea elementului determinat al sintagmei terminologice, pe când elipsa lexicală propriu-zisă (pe care o numește "reluare
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
sintagmatice, iar înțelegerea mesajului nu mai depinde de contextul lingvistic imediat și, în etapele avansate ale condensării, nici de cunoștințele interlocutorilor. Ea nu mai implică, așadar, descifrarea sensurilor elementelor omise, întrucât elementul menținut nu sugerează sensul cuvântului omis, ci se lexicalizează și devine uzual cu înțelesul deplin al sintagmei condensate, care este, nu-i așa, unul singur în cazul unui grup sintactic stabil sau al unui cuvânt compus. Cât privește elementele omise, acestea nu sunt secundare și redundante, ci, dimpotrivă, au
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
caracteristici proprii și un statut special, distinct față de alte fenomene pe care, ca să folosim termenul preferat de majoritatea cercetătorilor, le putem numi cu termenul generic elipsă, adică omisiune. Condensarea nu este pur și simplu o elipsă al cărei rezultat se lexicalizează; ea pornește numai de la anumite tipuri de baze sintagmatice sau compuse, pe care le putem numi, generic, termeni complecși, și se petrece doar în anumite condiții și la alt nivel lingvistic decât cel al exprimării eliptice; în plus, dacă secvențele
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
numeroase cuvinte scurtate (germ. Kurzwörter, engl. short words sau shortened words) sunt creații ocazionale, întrebuințate numai în scris și, în multe cazuri, doar de către un autor sau un grup restrâns de specialiști într-un anumit domeniu, unele se răspândesc, se lexicalizează, sunt acceptate în scrierea și vorbirea curentă, eventual și în dicționare, uneori depășind nivelul de termeni de strictă specialitate și devenind chiar mai cunoscute decât cuvintele sau sintagmele din care provin. Totuși, în etapa inițială a acestei evoluții nu putem
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
impune de la bun început ca denumiri convenționale oficiale. Unele nici măcar nu reflectă toate elementele formale ale sintagmei complexe al cărei înțeles îl au, în schimb pot cuprinde și sunete suplimentare: rom. hantru, de pildă, a fost inventat și s-a lexicalizat cu semnificația "unitate de măsură care reprezintă echivalentul energetic corespunzător executării cu tractorul a unei arături normale pe o suprafață de teren de un hectar" (DEX), fiind scurtat din h[ectar de] a[rătură] n[ormală cu] tr[actorul] + -u
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
fotografice" (< J[oint] P[hotographic] E[xperts] G[roup]) este pronunțată /ğeipεg/ și chiar transpusă în scris, după modul în care se pronunță, în forma jay-peg. 2.5. Mai multe dintre exemplele date până aici sugerează faptul că siglele se lexicalizează cu ușurință și pot ajunge să înlocuiască întru totul termenii de la care provin, devenind cuvinte autonome și, eventual, internaționalizându-se (laser, radar, sonar etc.). Mai mult, folosirea cu preponderență a siglei, în detrimentul bazei, și pierderea contactului cu aceasta sporește "misterul" formării
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
desigur, șanse mult mai mari de a se autonomiza, în concurența lor cu variantele întregi, decât siglele alfabetice, deoarece iau de la bun început o formă ușor pronunțabilă, identificabilă cu aceea a cuvintelor obișnuite. 2.6. Faptul că unele sigle sunt lexicalizate chiar dacă nu au înlocuit formele lungi originare, ci funcționează în continuare ca variante scurte ale acestora reiese și din capacitatea lor de a constitui baze pentru derivate: engl. ufology subst. "ufologie" < UFO "OZN"; fr. onusien,-enne adj., subst. "referitor la
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
rganisation des] N[ations] U[nies]) se pronunță în română /ónu/, iar în franceză /onǘ/; TV se citește la noi, la germani, la maghiari și la francezi /teve/, nu /tivi/, ca în engleză (de altfel, în maghiară s-a și lexicalizat, în forma tévé); Unesco, preluat din engleză, este rostit în franceză /üneskó/; WC (< engl. w[ater] c[loset]) se pronunță, în diverse limbi, conform alfabetului propriu: engl. /dablju si/, fr. /vese/, germ., magh. /vece/, tc. veğe, rom. /veče(ǔ)/. Totuși
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
contaminări propriu-zise. II. 8. Cuvintele condensate au la bază întotdeauna un cuvânt compus ori o sintagmă stabilă (sau, foarte rar, liberă), care se scurtează prin eliminarea unuia sau unora dintre elementele sale componente și reținerea unui singur constituent, care se lexicalizează cu sensul întregului compus sau al întregii sintagme. Secvența menținută și cea omisă din termenul compus sau sintagmatic sunt fie cuvinte noționale autosuficiente (cel omis putând fi însoțit de cuvinte ajutătoare sau mărci gramaticale), fie elemente tematice care nu apar
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
avem a face cu termeni nou creați prin condensarea unor sintagme stabile, ci cu construcții accidentale, de circumstanță, în care un cuvânt preia și sensul însoțitoarelor sale dintr-un grup nominal liber, fără a avea vreo șansă de a se lexicaliza cu semnificația cumulată a grupului (de pildă, blue nu va intra în dicționare cu sensul "blue shirt"). Mai mult, teoria capului fuzionat nu se referă la preluarea de către substantivul cap de grup a sensului sintagmei, deci și al determinantului modificator
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
p. 1). Este vorba deci despre unul dintre principalele tipuri ale condensării lexico-semantice, în care substantivul determinat (cap de grup) dintr-o sintagmă nominală stabilă dispare, iar adjectivul cu rol de determinant (modificator) preia funcția capului de grup și se lexicalizează cu sensul întregii sintagme. Deși condensarea în adjectivul substantivat a grupului nominal de tip substantiv + adjectiv oferă exemplele cele mai vizibile și, probabil, cele mai numeroase, având o productivitate remarcabilă, celelalte tipuri de condensare pot fi și trebuie interpretate identic
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
cu aceiași termeni în contexte identice); în schimb, roșie poate fi substituit de unitatea lexicală complexă (sintagma nominală stabilă) pătlăgică roșie, cu care împărtășește aceeași distribuție. În consecință, ar fi mai util, deoarece este mai aproape de realitate, ca măcar formațiile lexicalizate de acest fel, rezultate prin condensarea în determinantul adjectival a valorii substantivale și a sensului unor sintagme nominale stabile, să fie inserate în dicționarele explicative și etimologice în calitate de cuvinte-titlu distincte de adjectivele care le corespund. În ce măsură avem însă a face
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
modificatorului. Această reducere este similară în intenție cu substituirea termenilor complecși prin siglare, trunchiere, scurtare parțială etc., iar procesul se poate finaliza, ca și în cazul acestora, prin lexicalizare. Trebuie eliminate însă din discuție, deoarece nu ajung niciodată să fie lexicalizate, cazurile de omisiune anaforică, în care elementele absente ale sintagmei originare sunt deduse din secvențele anterioare ale textului / mesajului și pot avea ca substituenți diverși determinanți: articole, adjective pronominale, numerale etc. Iată un astfel de exemplu: "Guvernul a decis modernizarea
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
acestuia, folosită însă mai mult în publicistică și în limbajul curent, uneori cu valoare expresivă, dar mai rar în limbajul oficial și în cel profesional, care preferă denumirea completă și exactă. Motivul reducerii este tot concizia exprimării, dar rezultatul este lexicalizat doar parțial și ocazional, deoarece vorbitorul poate oricând reveni, chiar și în același discurs, la formula sintagmatică, iar cuvântul nu este încă normat și standardizat cu sensul cu care, în ciuda acestui fapt, este utilizat frecvent. Perceperea semantică exactă este facilitată
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
bere" înseamnă și "sticlă, halbă sau cutie de bere"; kibrit este folosit cu sensurile "băț de chibrit" și "cutie de chibrituri" și în bulgară (dar nu și în turcă, de unde provine). Majoritatea cuvintelor formate prin condensări de acest fel sunt lexicalizate și acceptate în dicționare cu noua semnificație, care este însă explicată, de la caz la caz, în diverse moduri (DEX, de pildă, ignoră noul sens numai în cazul lui unt, dar îl înregistrează pentru celelalte exemple de mai sus, precizând că
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
culoare violet-închis; fructul acestei plante" < [pătlăgea sau pătlăgică] vânătă "idem"; rom. vindereu "numele a două specii de șoimi mici" < magh. vándor[sólyom] "idem" (vándor "drumeț, călător", sólyom "șoim"). Multe asemenea cuvinte condensate pe terenul unei și aceleiași limbi, deși sunt lexicalizate, au etimoane sintagmatice ușor identificabile, cu care se află în concurență, dar uneori, mai ales dacă sunt substantive defective de singular (având la bază sintagme în care adjectivul este la plural), comportă o anumită ambiguitate, deoarece denumesc o varietate de
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
din urmă înveliș sonor dobândind astfel capacitatea de a desemna și singur tubul subțire cu care se fumează; în plus, portțigaret a rămas să însemne doar "tabacheră". 3.3. Unele elemente de compunere internaționale detașate prin condensare, deși nu se lexicalizează în calitate de cuvinte independente, sunt întrebuințate pentru formarea altor compuse: ciclo-, desprins din ciclocros, cicloturism, și -drom, extras din aerodrom, velodrom etc., au format rom. ciclodrom; tema -naut din astronaut, cosmonaut a fost atașată la lună și la Selene, formând lunaut
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
noul cuvânt nu suferă, de obicei, modificări formale, gramaticale sau semantice, fiind supus presiunii pe care o exercită posibilitatea confruntării sale cu forma, caracteristicile gramaticale și semnificația pe care le încorporează etimonul 114. Pe măsură ce noua formație se generalizează și se lexicalizează, ea este acceptată drept "la fel de corectă" ca și baza sa complexă, iar în final drept "mai corectă" decât aceasta sau chiar ca "singura corectă". Altfel stau lucrurile în ceea ce privește împrumutul lexical prin condensare. Sintagma străină care poate fi o îmbinare fixă
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
În rest, numai cunoașterea istoriei reale și a circulației produsului denumit poate aduce clarificări suplimentare cu privire la sursa primară a noului cuvânt, adică la limba în care condensarea s-a produs inițial. Unele exemple, îndeosebi de elemente de compunere detașate și lexicalizate cu sensul întregului compus (dar uneori cu o altă valoare gramaticală), sunt întrebuințate în toată Europa și nu numai; nimeni nu poate afirma cu certitudine în ce limbă anume sau în care dintre limbile care îi cunosc au apărut termeni
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
195-198. Primele, strict dependente de contextul lingvistic, pot ajunge, în anumite condiții, la o etapă superioară, în care trec în categoria reducțiilor cu caracter lexical, devin autonome, eventual condiționate doar deictic, se rup de conținutul discursului și, în final, se lexicalizează cu sensul termenului complex. De asemenea, exemplul pe care l-am dat aparține unui tip de condensare mai rar întâlnit, de reducere la regent a unei sintagme nominale de tipul substantiv + atribut adjectival, dar evoluțiile de acest fel sunt și
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
predicatului și cazul nominalului subiect 1.2.1. Subiectul în nominativ 1.2.2. Subiectul în alte cazuri decât nominativ 1.3. Subiectul non-nominal 1.4. Acordul verbelor care nu acceptă subiect 1.5. Acordul verbului-predicat când subiectul nu este lexicalizat 2. Subiectul nominal 2.1. Substantivele colective 2.2. Numele proprii 2.2.1. Antroponimele 2.2.2. Toponimele 2.2.3. Titlurile 2.2.4. Numele de echipe, instituții, organizații, firme 2.2.5. Nume proprii recategorizate ca substantive
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Și dacă nominalul-subiect nu este marcat morfosintactic pentru plural, sursa pluralizării verbului este tot nominalul, mai precis, trăsăturile semantice ale acestuia. În ceea ce privește adjectivul, acesta se poate acorda semantic în anumite contexte, când GD nu are trăsături specificate sau nu este lexicalizat (ca în (Tu) ești obosită). În altele, când GD prezintă o neconcordanță formă - sens, el este blocat: (23) a. *Ministrul a fost audiată în comisie. b. *Vedeta a fost zărit la Studiourile Buftea. Dacă adjectivul ar avea trăsături interpretabile, ar
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
la care îmi cere primul. - subiectul este marcat cu o prepoziție care atribuie acuzativul (la)42. Conform GALR (II: 350), un alt tip de context cu subiect în al caz decât nominativul implică sintagme partitive în care N1 nu este lexicalizat: (10) a. Au câștigat de-ai noștri. (cf. GALR, II: 350) b. Au murit și dintre ei. (cf. GALR, II: 350) 1.3. Subiectul non-nominal Poziția subiectului este destul de permisivă, admițând diverși constituenți: (11) (a) nominal: Cărțile sunt pe masă
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]