122 matches
-
derivarea - cu sufixe și prefixe - și compunerea); 2. mijloacele externe de îmbogățire: împrumuturile și calcul lingvistic). Rolul sufixelor -pen/-mos, -ar/-ar-, - lin, -no, -utno, - (v) alo, -utro, -isar-/-izel ș.a. Perspectiva creațiilor independente în limba rromani. Principiile moderne de lexicalizare a limbii rromani în viziunea școlii Grupului de Cercetări și Acțiuni în Lingvistica Români al Uniunii Rromani (IRU) și al Centrului de Studii Rrome din cadrul Universității Sorbona din Paris; ● Lexicografie. Tehnica de redactare lexicografică utilizată în elaborarea glosarelor, lexicoanelor, vocabularelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
derivarea - cu sufixe și prefixe - și compunerea); 2. mijloacele externe de îmbogățire: împrumuturile și calcul lingvistic). Rolul sufixelor - pen/-mos, -ar/-ar-, -lin, -no, -utno, - (v) alo, -utro, -isar-/-izel ș.a. Perspectiva creațiilor independente în limba rromani. Principiile moderne de lexicalizare a limbii rromani în viziunea școlii Grupului de Cercetări și Acțiuni în Lingvistica Români al Uniunii Rromani (IRU) și al Centrului de Studii Rrome din cadrul Universității Sorbona din Paris. Lexicografie. Tehnica de redactare lexicografică utilizată în elaborarea glosarelor, lexicoanelor, vocabularelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
derivarea - cu sufixe și prefixe - și compunerea); 2. mijloacele externe de îmbogățire: împrumuturile și calcul lingvistic). Rolul sufixelor -pen/-mos, -ar/-ar-, - lin, -no, -utno, - (v) alo, -utro, -isar-/-izel ș.a. Perspectiva creațiilor independente în limba rromani. Principiile moderne de lexicalizare a limbii rromani în viziunea școlii Grupului de Cercetări și Acțiuni în Lingvistica Români al Uniunii Rromani (IRU) și al Centrului de Studii Rrome din cadrul Universității Sorbona din Paris; ● Lexicografie. Tehnica de redactare lexicografică utilizată în elaborarea glosarelor, lexicoanelor, vocabularelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
derivarea - cu sufixe și prefixe - și compunerea); 2. mijloacele externe de îmbogățire: împrumuturile și calcul lingvistic). Rolul sufixelor - pen/-mos, -ar/-ar-, -lin, -no, -utno, - (v) alo, -utro, -isar-/-izel ș.a. Perspectiva creațiilor independente în limba rromani. Principiile moderne de lexicalizare a limbii rromani în viziunea școlii Grupului de Cercetări și Acțiuni în Lingvistica Români al Uniunii Rromani (IRU) și al Centrului de Studii Rrome din cadrul Universității Sorbona din Paris. Lexicografie. Tehnica de redactare lexicografică utilizată în elaborarea glosarelor, lexicoanelor, vocabularelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
transcriere interpretativa și prezentare, în LRC, nr. 2 4 (1991), p. 46 49. 17. Etre et langage dans la poétique d’Eminescu, în AUI, tom. XXXVII, filosofie, nr. 1 2, 1991, p. 100 104. 18. Un fenomen de transfer semantic: lexicalizarea în limba română literară veche a conceptului biblic “aproapele”, în LR, XLI, 1992, nr. 1 2, p. 51 56. 19. Eugenio Coseriu, o expresie desăvîrșită a geniului științific românesc, articol introductiv la studiul lui Eugenio Coseriu, Theophylactus, ÎI, 15. O
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
Luc. 11:3), în ANLL, nr. XXXII XXXIII (1991 1992), p. 153 171. 25. Eugen Coșeriu, Simbol, semn, cuvînt, traducere și adaptare în limba română de Eugen Munteanu, în AUI, tom. XXXIX (1993), secț. 3 lingvistică, p. 5 22. 26. Lexicalizarea în limba română literară veche a conceptului “conștiința”, în SCL, nr. 3, 1993, p. 320 335. 27. Die rumänische Lexikalisierung des ‘Bewusstsein’ Bergriffs, în AUI, tom. XXXIX (1993), secț. e lingvistică, p. 69 87. 28. Universalism medieval și particularism ironic
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
sus H(ch)ristos, în vol. Sanda Reinheimer Râpeanu/ Ioana Vintilă Rădulescu (ed.), Limba română limba romanica. Omagiu acad. Marius Sală la împlinirea vârstei de 75 de ani, Editura Academiei Române, București, 2007, p. 397 412. ISBN: 978 973 27-1552-9. 46. Lexicalizarea în limba română a conceptelor de origine biblică, în „Tabor”. Revista de cultură și spiritualitate românească editata de Mitropolia Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului, nr. 1, anul III, aprilie 2009, p. 35 54, retipărit în: Viorel Barbu (ed.), Prelegeri academice
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
centenarului Eminescu Creangă, Iași, 12 13 mai 1989. 14. Un concept paneuropean de sorginte biblică: “aproapele”, comunicare prezentată la Sesiunea anuală a Centrului de Lingvistică, Istorie Literară și Folclor, Iași, 23 24 iunie 1990. 15. Un fenomen de transfer semantic: lexicalizarea în română literar veche a unor concepte de sorginte biblică (“conștiința”, “providența”), comunicare prezentată la Congresul al IV lea al Filologilor Români, Timișoara, 4 6 iulie, 1991. 16. Adaptarea ortoepica a numelor proprii greco latine, comunicare prezentată la Conferința națională
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
chip real, vezi Anexa IV) și/sau ale unor construcții prepoziționale (finalmente - "în cele din urmă", DEX on-line; totalmente - "cu totul, în întregime, cu desăvârșire", DEX on-line; eminamente - "prin excelență, cu deosebire", DEX on-line)17, și, pe de altă parte, lexicalizări mai explicite și mai pregnante ale adverbialului decât variantele "scurte" nesufixate cu adjective corespondente. În textele științifice, inclusiv juridice, adverbele în -mente sunt utilizate neutru stilistic, explicația fiind că sufixul face mai clară valoarea adverbială, sensul fiind simțit mai "direct
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
dintr-un punct de vedere și construcțiile adverb + vorbind 26; se va face referire și la sinonimele lor descrise sau amintite anterior, adverbele sufixate și nesufixate. Vor fi sugerate câteva idei mai evidente în legătură cu premisele semantico-pragmatice și sintactice ale acestor lexicalizări și ale relației de sinonimie care se poate stabili între ele27. Analizând lista de compatibilități semantice ale categorizatorilor adverbiali cu adjectivele construită pe baza corpusului (Anexa III), se confirmă faptul intuitiv că adjectivele calificative apar în construcțiile cu mod/chip
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
punct de vedere semantic, noțiunea de Stat s-a format din verbul latin "statuo", care înseamnă "a pune, a așeza, a întemeia" (Drept constituțional) 3.2. Adverbul și expresiile lexicale adverbiale de mod - câteva observații asupra preferinței pentru o anumită lexicalizare Așa cum s-a putut întrevedea și anterior, între adverbialele descrise se poate stabili, în general, o relație de sinonimie contextuală. Analizând Anexa IV, se observă că pentru multe adverbiale de mod calificative și de modalitate este preferat procedeul convertirii unui
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
statistic - 20, din punct de vedere statistic - 8, statistic vorbind - 6, statisticește - 1, în mod statistic - 1; teoretic - 175, din punct de vedere teoretic - 3, teoretic vorbind - 4, la modul teoretic - 1, în chip teoretic - 1. Preferința pentru o anumită lexicalizare poate fi corelată în mod precis cu o anumită structură semantico-sintactică doar în puține cazuri: deosebit de + adjectiv/adverb, nu și în mod deosebit de + adjectiv/adverb; este ciudat că/să..., niciodată este în mod ciudat că/să...; este net preferată lexicalizarea
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
lexicalizare poate fi corelată în mod precis cu o anumită structură semantico-sintactică doar în puține cazuri: deosebit de + adjectiv/adverb, nu și în mod deosebit de + adjectiv/adverb; este ciudat că/să..., niciodată este în mod ciudat că/să...; este net preferată lexicalizarea "cea mai scurtă" direct și strict, ca adverbe "slabe"37, de precizare. Se poate observa și trecerea semantică din clasa adverbialelor de mod limitative în cea a adverbialelor de mod propriu-zise (calificative)38: Caligrafic ("din punctul de vedere al caligrafiei
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
festival-icește, putin-icește; elodiamente, emoționalmente, popularmente. Adverbele în -iș (-îș) au o frecvență redusă, sunt populare, regionale, familiare, învechite, mărci care le fac incompatibile cu limbajul științific (și juridic). S-au făcut câteva sugestii privind premisele semantico-pragmatice și sintactice ale acestor lexicalizări și ale valențelor lor sinonimice (de exemplu, au fost verificate intuițiile că adverbele nesufixate de mod cu un adjectiv omonim sunt preferate lexicalizărilor prin expresii adverbiale, că sintagmele în chip + adjectiv tind să devină sinonime arhaizante ale construcțiilor cu în
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
cu limbajul științific (și juridic). S-au făcut câteva sugestii privind premisele semantico-pragmatice și sintactice ale acestor lexicalizări și ale valențelor lor sinonimice (de exemplu, au fost verificate intuițiile că adverbele nesufixate de mod cu un adjectiv omonim sunt preferate lexicalizărilor prin expresii adverbiale, că sintagmele în chip + adjectiv tind să devină sinonime arhaizante ale construcțiilor cu în mod, că expresiile lexicale adverbiale într-un mod + adjectiv ocupă, în general, poziția unui circumstanțial de mod propriu-zis). Sinonimia adverbialelor (adverbe nemarcate morfematic
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
determinări și coordonări peste care se distribuie categorizatorul), dat, de asemenea, în paranteză 40. Tabelul de la 3.3. prezintă frecvența expresiilor lexicale adverbiale în cele cinci tipuri de texte avute în vedere. Anexa IV conține tabele care redau tipurile de lexicalizare adverbială (adverb nemarcat morfematic, care are un corespondent adjectival; adverb sufixat; expresii lexicale adverbiale) a 20 de lexeme (absolut, absurd, actual, artificial, ciudat, concret, deosebit, direct, esențial, filosofic, fizic, intelectual, istoric, moral, natural, real, serios, statistic, strict, teoretic), urmărindu-se
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
copulativă a multiplicativelor (vezi infra, 1.5). 1.4. Numeralul multiplicativ se poate substantiviza, însă în contextele în care apare în calitate de substantiv nu are referință proprie, fiind un cuvânt dependent semantic de un alt cuvânt cu încărcătură semantică (și referențială), lexicalizarea în context a referentului sau raportarea anaforică sau cataforică la acesta fiind obligatorie: Am câștigat însutitul sumei *Am câștigat însutitul Înmiitul, nu însutitul sumei l-am câștigat în urma afacerii * Înmiitul, nu însutitul l-am câștigat în urma afacerii Ajunsese la întreitul
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
concepția sa. A imprimat-o și cu privire la nume"72). Adeseori trăsăturile inerente sunt neutralizate în contexte și înlocuite cu trăsături aferente, semul inerent fiind subminat de cel aferent (ca de ex., numirea unui băiat, Marthe). Autorul arată că mecanismul de lexicalizare a unei antonomase se produce atunci când un sem aferent al unui nume propriu devine semul inerent al unui nume comun, de ex., trăsătura aferentă /avar/ în numele personajului Harpagon devine trăsătură inerentă /avar/ în numele comun harpagon. Același mecanism se produce când
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
rigid reprezintă pentru Vaxelaire, atât la nivelul referinței directe, cât și al implicațiilor metafizice, un regres. De aceea, tratarea lingvistică eficientă a numelui propriu trebuie să treacă printr-o abordare dezontologizantă: deși numele propriu dă impresia unei totalități, deoarece permite lexicalizarea sintetică a unei forme semantice complexe la nivel textual (Albertine la Proust, de ex.), totuși nu este necesară revenirea necontenită la referent, pentru a-l studia. Concluzia este că numele propriu nu este un semn fără semnificat, nu este vid
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
de elipsă care apar la nivelul propoziției sau frazei, contextual-situaționale sau condiționate textual ori independente de context (în care absența unui element este indicată doar de intonație), și, pe de altă parte, fenomenul detașării, la nivelul sintagmelor sau compuselor, și lexicalizării unor cuvinte, care preiau sensul întregului termen complex, fenomen pe care îl individualizează prin denominația condensare lexico-semantică. Analiza pe care autorul o face în detaliu și cu numeroase exemple din diferite limbi scoate în evidență faptul că acest fenomen constituie
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
nu putem vorbi despre o veritabilă formare de cuvinte noi, ci numai despre crearea unor variante ale formelor întregi originare. În principiu, avem a face cu un nou cuvânt abia într-o etapă finală a procesului de scurtare și de lexicalizare, când formația poate deveni neanalizabilă, pierzând legătura cu baza ei, întrucât aceasta iese din uzul vorbitorilor standard, iar noua creație îi ia locul. Această etapizare a lexicalizării cuvintelor scurtate nu vrea să însemne, desigur, că unele abrevieri și sigle, îndeosebi
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
nou cuvânt abia într-o etapă finală a procesului de scurtare și de lexicalizare, când formația poate deveni neanalizabilă, pierzând legătura cu baza ei, întrucât aceasta iese din uzul vorbitorilor standard, iar noua creație îi ia locul. Această etapizare a lexicalizării cuvintelor scurtate nu vrea să însemne, desigur, că unele abrevieri și sigle, îndeosebi din domeniile tehnico-științifice, economice și administrative, sunt create neapărat ulterior instituirii denumirilor lor întregi. Dimpotrivă, nevoia de concizie în scris și chiar în vorbire face ca, odată
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
de obișnuință, unele derivate împrumutate se impun în concurența lor cu cele formate de la sigla folosită în limba respectivă: rom. ufologie, fr. ufologie (< engl. ufology) sunt preferate formațiilor proprii rom. ozenologie (< OZN ~ ozeneu), fr. ovnilogie ~ ovniologie (< ovni). 2.7. În urma lexicalizării, siglele pot evolua semantic ca orice cuvânt autonom, pierzând legătura motivantă dintre învelișul sonor și semnificație, mai ales dacă sunt împrumutate din alte limbi. Unele intră în structura unor sintagme sau compuse tautologice, ceea ce arată că vorbitorii nu mai identifică
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
oricărui cuvânt. Abrevierile grafice, siglele, simbolurile și cuvintele silabisite omofonic sunt variante provizorii ale originalelor și sunt concepute numai în scopul realizării momentane a conciziei lingvistice, nu al înlocuirii definitive a formelor întregi, chiar dacă unele pot ajunge în final la lexicalizare. Toate scurtările din categoriile menționate se pronunță sau pot fi pronunțate ca și cum unitățile întregi din care provin ar fi prezente în text. C. Următoarele tipuri de cuvinte scurtate sunt de la bun început unități lexicale de sine stătătoare și nu pot
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
și abrevierile grafice, prin suprimarea aleatorie a unei sau a unor secvențe continue lipsite de semnificație din baza lor lexicală, care de obicei este un cuvânt, dar poate fi și o sintagmă stabilă. De altfel, unele cuvinte trunchiate provin, prin lexicalizare, din abrevieri grafice: rom. parc "parcelă, teren parcelat (cu sau pentru locuințe); microcartier, grup de străzi" < parc., abreviere pentru parcelare, parcelă, v. FCLR I, pp. V, IX; în tinerețe auzeam, în zona centrală a Transilvaniei 53, solicitări de bilete de
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]