2,345 matches
-
deci o defulare, o mărturisire, apoi o clasificare și ordonare, o umplere cu substanță a golului singurătății și, în sfârșit, foarte în surdină, abia, abia audibil, un lamento auster. Octavian Paler depune mărturie despre viața sa, la un ceas târziu, limpezind-o pe cât se poate, el fiind un iremediabil introvertit, închis, cu strășnicie, în el însuși. De ce oglinda în care se privește este spartă? Pentru că autorul, după cum scriam la început, se simte mutilat, se compară cu ,o pădure arsă", deși îl
Omul cu urechea tăiată by Dina Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/11235_a_12560]
-
verificată de mine, iar toți intervievații și-au revizuit stilistic intervențiile. Oana Orlea a adăugat la sfârșitul convorbirii o notă referitoare la statutul actual al osemintelor lui George Enescu. Și iară cum, ca de la sine și la momentul potrivit, se limpezește o situație care a trenat atâta amar de vreme. Acum, când Marele Festival s-a încheiat și pe piață tocmai a apărut trimestrialul Lettre..., unde nepoata muzicianului făcea recent, în mai 2005, niște precizări importante, pe care le voi transcrie
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11292_a_12617]
-
urmărind premiera orădeană regizată de Ion Sapdaru. într-un text publicat în caietul-program, regizorul afirmă că D'ale carnavalului "este un antivodevil; un vodevil clasic franțuzesc debutează cu un ghem de încurcături, confuzii, conflicte care, pe parcursul acțiunii, se desfac, se limpezesc; piesa lui Caragiale însă, se termină fără ca măcar una din probleme să fie rezolvată, din contră, totul se încâlcește și mai mult". Și asta, aș adăuga eu, pentru că în piesa lui Caragiale rămâne nerezolvată ecuația mască-chip, nerezolvare în care se
D'ale carnavalului by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/14754_a_16079]
-
de mai sus apar pentru prima oară în românește abia o dată cu acest volum. Ele ocupă un loc deosebit în bibliografii - atât în cele preocupate de subiecte teoretice ori ținând de un mai larg context cultural, cât și în cele care limpezesc situația clinică. Au mai rămas de tradus, din ediția Fischer, încă patru volume. Putem aprecia acum, în etapa terminală a acestei întreprinderi, că opțiunea pentru respectiva ediție s-a dovedit a fi una inspirată și realistă, ea putând să ne
Despre nevroze, paranoia și perversiuni by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14969_a_16294]
-
vitalității inaugurale, al frumuseții ca o deșteptare din somnolența visului, o deșteptare, desigur, iluzorie. Căci frumusețea este ea însăși vis, un vis dotat, cum ar zice același Breton, cu o "rigoare meritorie", dar și "scut" împotriva vieții, mirobolantă orbire ocrotitoare: "Limpezi cîntăreți/ Ai celor dintîi lucruri,/ Cine printre voi e mai puternic/ Pe pieptul lui să mă culc,/ Viața să-mi acopere cu scutul?/ Zilele au această frumusețe/ Pe care nu pot să o uit/ În nici un fel, au iarba/ Din
Însemnări asupra poeziei lui Miron Kiropol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15320_a_16645]
-
tipul savantului distrat, cu un aer excentric, dezordonat, dehămat (umbla cu cascheta așezată invers, cu pistolul atîrnînd neglijent, avea o biografie destul de încîlcită și, de la un moment dat, i s-a interzis portul uniformei). În film, lucrurile sînt mult mai limpezi: Gerstein, jucat cu o teribilă putere de concentrare de Ulrich Tukur, e un om "normal", împovărat de crima la care asistă și la care participă, un om care se vrea "ochiul Domnului" în infern, un mesager al adevărului înnebunit de
Restul nu e tăcere by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15405_a_16730]
-
ca totdeauna așanumitul delirium persecutionis. Nu le vine politicienilor noștri să crează că dezastrul este urmarea fatală a sistemei lor politice..." (I.L. Caragiale) Regimurile totalitare n-au mai buni aliați decît oboseala și uitarea. Cuvintele noastre de ordine sînt deci limpezi: amintirea și încăpățînarea". Aceste rînduri ale lui Albert Camus, din 1957, figurează ca moto al cărții lui Mihai Ungheanu, Holocaustul culturii române (1944-1989). Curios ca ele să fie expropriate de către unul din cei mai cunoscuți și zeloși reprezentanți ai regimului
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15419_a_16744]
-
text inadmisibil contra lui Andrei Pleșu. Observatorul îl găzduiește fără să clipească. Problema, pentru Romoșan, nu e că CNSAS nu funcționează, că fosta securitate e protejată de chiar instituția creată ca s-o demaște, că președintele subcomisiei parlamentare destinată să limpezească situația îi amenință pe membrii CNSAS în cel mai pur stil golănesc ("V-arăt eu vouă!"); problema pentru Romoșan e Andrei Pleșu. Adică unul din cei care au încercat să aducă CNSAS la rosturile lui... Sau poate tocmai aceste rosturi
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14366_a_15691]
-
model, serios, capabil, un exemplu pentru funcția sa politică. Totdeauna, când aud de el și de faptele sale, pentru care cetățenii urbei îi sunt recunoscători, îmi vin în minte figurile unor Cozmăncă, ori Hrebenciuc, activiști dubioși... Samuel (ca să schimbăm imaginea, limpezindu-ne ochii), a fost guvernatorul Transilvaniei între 1777-1787, fiind autorul unor reforme administrative, fiscale, culturale ce au transformat ținutul de peste munți. Ce-i lipsea Transilvaniei, dar ce ne lipsește nouă în general, și astăzi, este - vorba lui Arghezi - tocmai un
Brukenthal by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14465_a_15790]
-
paragrafe, nu se preschimbă într-o celebrare a sinelui, într-un balsam de vanități rănite, într-o poartă deschisă a lichidării de conturi, cu viii și morții. O înnăscută strategie îi conduce pana, în potolita lumină a unui temperament echilibrat, limpezit prin multiplele filtre ale unei profesiuni - aceea de critic și istoric literar - cu riguroase criterii de verificare a vieții ca text și a expresiei ca verdict. Dacă jurnalul-bază, din junețe ținut, s-a desfășurat liber, firesc supus zilei, în volumul
Act de confesiune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14064_a_15389]
-
al Asociației "Les Amis de Panaït Istrati", Jean Hormière, decedat în 1996. Publicațiile străine, "La Feuille", din Geneva și "L'Humanité Dimanche" ocupă alt important compartiment de studiu al lui Ion Ursulescu. Pentru "La Feuille", el își dă silința să limpezească atribuirile textelor lui Panait Istrati, în virtutea câtorva perspective pentru reperarea debuturilor: a debutului într-o limbă străină, după plecarea din România; a debutului în presa occidentală (elvețiană); a debutului cu semnătura Panait Istrati. Toate legate de anul 1919. Surpriza care
Despre pseudonime by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14224_a_15549]
-
acestei reguli? În infidelitatea lui instituțională, a avut însă nenorocul să fie fidel unei singure femei, timp de treizeci de ani. S-a îmbogățit, ce-i drept, dar odată cu țara și fără s-o ruineze, dimpotrivă. Iată cele cîteva adevăruri, limpezi ca lumina zilei, ce ar fi trebuit rostite cu voce tare la înhumarea osemintelor nefericitului Rege. Fie și pentru motivul că, după toate probabilitățile, pagina de mai sus, consacrată lui Carol II, ar putea figura în Istoriile României din anul
Scrisori portugheze - Carol II by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/14239_a_15564]
-
mult decât Jakobson?", a încercat Fontan să mă pună în dilemă. Da, mai mult decât Jakobson; eu cred acest lucru în mod ferm, deși am fost și continuu să fiu un fervent admirator al acestuia din urmă, care mi-a limpezit atâtea lucruri, cu care am fost în atâtea privințe de acord și de la care am învățat atât de mult. Dar zonele de interes ale lui Jakobson au fost mai limitate decât ale lui Coșeriu, care a fost nu numai un
Eugen Coșeriu by Florina Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/14292_a_15617]
-
ofere savantului Premiul Nobel, se explică pilduitor de către noul cercetător al biografiei omului Mircea Eliade. Și cum acesta nu scrie sub impulsul vârstei juvenile sau adolescentine, ori a unor factori conjuncturali de istorie sau geografie, ci atunci când timpul pare să limpezească toate Întrebările vieții - adică la 78 de ani, medicul Francisc Ion Dworschak merită a fi luat În seamă pentru cauza nobilă ce vrea s-o slujească - apărarea lui Mircea Eliade. Pentru indivizii - indiferent de ce nivel cultural afișează - care zâmbesc a
Din Canada, spre Mircea Eliade. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_320]
-
sau controlat de Securitate să-și fi trimis copiii la studii la Moscova sau la Beijing. în schimb, Harvardul, Oxfordul, Cambridgeul, Princetonul gem de fumurile fiilor și fiicelor vechilor băieți cu ochi albaștri. Din acest punct de vedere, lucrurile sunt limpezi. Partea proastă e că tranziția se derulează greu și încă n-am reușit saltul de la miliardarii de carton la miliardarii de oțel. Averile colosale, adunate prin inginerii financiare, dacă nu chiar prin hoții la drumul mare, sunt încă fragile. Când
Inșii-petardă stau la umbra palmierilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15165_a_16490]
-
planete nu sînt atrase de aceasta pentru că așa a vrut Isaac Newton. Tot astfel, dacă în română, spre deosebire de engleză, adjectivele se acordă cu substantivele pe care le determină, aceasta nu este urmarea deciziei vreunei Academii. în ceea ce privește științele pozitive, lucrurile sînt limpezi și nu există dispute, căci se referă la o realitate neschimbătoare în datele ei esențiale (crește procentul de CO din atmosferă, dar formula moleculei nu se modifică). Mai mult, trebuie remarcat că nu există teorii contradictorii: geometria lui Lobacevski, în
Cum protejăm limba română ? by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15236_a_16561]
-
în anul 1998. Se știu și luptele "politice" duse de scriitorii ieșeni în ultimii ani, conflicte în U.S. etc. - lucruri pe care le-am putut urmări cu toții, dar nu știu cîți dintre noi au înțeles ceva. Literatura vine, paradoxal, să limpezească lucrurile. Un grup de scriitori au o trăsătură comună: sînt puși pe nebunii, pe experiment, sînt "vii". îi unește un dispreț comun față de tot ce înseamnă establishment ieșean. Această frondă în grup nu aduce automat valoare, bineînțeles. Dar e interesant
Iașiul subteran by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15241_a_16566]
-
în 1957, doctor în filologie la Moscova și Sorbona, emigrat la 1987 în Franța, deținător al Premiului Goncourt, rusul Makine s-a împământenit în literatura franceză: la prima vedere, datorită "stilului Proust" (viziunea poetică asupra timpului), la a doua vedere (limpezită de Testamentul francez) prin știința de a face curte abil, insistent, spiritului, culturii și istoriei franceze. Asemenea bătrânului paznic de cimitir din Crima Olgăi Arbelina care istorisește, precum ghidul de piramidă, povestea celor aflați sub pietrele tombale, asemenea compozitorului care
Destinul poate fi ales by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15230_a_16555]
-
chintă spartă. Cioran în dezbatere rimul număr al revistei Seine et Danube este unul tematic, dedicat lui Cioran. Deocamdată modelul revistei pare a fi cel al caietelor L’Herne, desigur, reduse la scară. Editorialul, nesemnat (greu de înțeles de ce) nu limpezește intențiile concrete, “de construcție” ale viitoarei reviste, ci numai pe cele foarte generale care ar fi că, acum, cînd “Europa se unește”, merită demonstrat că “Sena și Dunărea nu sînt atît de departe una de alta cum sîntem îndemnați să
Oratori, retori și politicieni by Al. Ioani () [Corola-journal/Journalistic/13484_a_14809]
-
Caragiale, care mă știa de la Moftul român, l-a apucat râsul parcă-l aud: „Cum, mă, Cazaban - râdea- tu vinzi iepuri și mai scrii literatură?” Cuvintele acestea, Caragiale nu le-a scris niciodată, dar mie mi-au răms în minte - limpezi - rar, unul după altul, cum le-a rostit: CUM MĂ, CAZABAN, TU VINZI IEPURI ȘI MAI SCRII LITERATURĂ?... Și pe urmă a mai spus că un vânător mănâncă ce împușcă, dar un scriitor, când n-o nimerește, ce face?... Mestecă
Fără șase 1OO (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13530_a_14855]
-
partidul comunist. Ce crede el astăzi despre nenorocirea petrecută atunci? A fost încă o întrebare care nu l-a iritat: bardul este bucuros să i se ceară părerea. Vrea, oricît de obosit ar fi, să-i ajute pe oameni să limpezească situațiile. Iată ce crede el azi, 12 septembrie 1998: Intelectualii români nu au fost vinovați că au vrut să-și purifice ființa la o meditație transcendentală. Dacă a existat vreo ticăloșie, vreo perversiune, vinovați sînt cei care au făcut-o
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]
-
ales că extrema dreaptă a fost geamăna siameză a extremei stîngi, comuniste. D.P.: Ai început să scrii despre generația ’27, ocupîndu-te de Cioran. Dacă ai avea putința să fii față în față cu Cioran, ce "teritorii" ai vrea să mai limpezești? M.P.: I-aș da cartea să mi-o citească și l-aș ruga să-mi spună unde am greșit - dacă am greșit - și dacă este de acord cu concluziile mele. I-aș spune că am de gînd să mai scriu
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
voiam mărturisește el e prezent din primele pagini. Călătorește cu avionul, stă în marile hoteluri, ia decizii scenă din cafenea se taie, îi anunță el, fără nici un menajament pe actori în numele unei violente dorințe de a înfăptui. Convingerile lui sunt limpezi și deciziile clare. Îl așteaptă succesul, dar fără să se dezică de acele timpuri, cartea proiectează un dubiu retrospectiv asupra opțiunilor artistice din acea epoca. Brook, cel de astăzi, își aduce aminte de regizorul de atunci și temperează certitudinile impetuosului
Georges Banu - Itinerar formativ by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13749_a_15074]
-
aprilie a.c.), p. 21, este mai mult decât o exprimă sintagma uzuală. E o intervenție lămuritoare la eroarea pe care am comis-o prin incompletă documentare; pentru care îi mulțumesc respectuos, stopându-se diseminarea unui neadevăr. Prin contribuția domniei-sale se limpezește (vizavi și de conținut) succesiunea titlurilor poeziei lui Coșbuc în discuție - Noaptea Crăciunului, Noapte de Crăciun, după 14 ani schimbate în Colindătorii. Greșeala mea e impardonabilă și nici măcar locuțiunea "errare humanum est" nu o invoc ca scuză. Iar acea palidă
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/13942_a_15267]
-
Premiului Nobel pentru literatură să fie Tomas Tranströmer. Poemele de față fac parte dintr-o voluminoasă culegere de versuri care urmează să apară la Editura Polirom anul acesta. Pietrele Pietrele pe care le aruncăm, le aud cum cad prin ani, limpezi ca lumina zilei. În vale, faptele clipei, descumpănite, galopează, strigând din vârf de copac în vârf de copac, dar amuțesc în aerul mai rarefiat decât cel al prezentului, și alunecă, precum rândunicile, din vârf de munte în vârf de munte
Tomas Tranströmer by Dan Shafran () [Corola-journal/Journalistic/13939_a_15264]