247 matches
-
termen prin care se autoidentifică membrii unui grup etnic originar din India și răspândit mai ales în Sudul și Estul Europei, înlocuind denumirea de țigan, considerată peiorativa". Totodată, cuvinte precum balaoacheș, baragladina, bulibașa, chivuța, corturar, faraon, gitana, jude, laie, lăieț, lingurar, puradel, rom, rudar, sălaș, țigan, țigănaș, țigănatic, țigăncușa, țigăncuța, țigăneala, țigănel, țigănesc, țigănește, țigănie, țigănime, țigănos. țigănuș, ursar au și ele definiții modificate. Până acum, în trei ediții ale Dicționarului Explicativ al Limbii Române, definiția substantivului "țigan" conținea explicația "epitet
Substantivele "rom" şi "ţigan" au definiiții noi în DEX () [Corola-journal/Journalistic/23010_a_24335]
-
Ilie Silvia, 51 ani l Onica Nicolae, 73 ani l Zelko Maria, 73 ani l Strosciuc Elisaveta, 79 ani l Rozsa Ladislau, 66 ani l Prina Marcel, 76 ani l Dobrican Maria, 50 ani l Papai Florența, 65 ani l Lingurar Natașa, 51 ani l Morariu Cristinel, 35 ani l Wichtner Magdalena, 60 ani l Sfîrcoci Petru-Nelu, 36 ani l Dobrean Ioan, 65 ani l Mischie Marioara, 79 ani l Pörge Antoniu, 57 ani l Jitea Dumitru, 76 ani l Stoffl
Agenda2004-27-04-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/282612_a_283941]
-
trece de la pensie de invaliditate la pensie anticipată sau pensie anticipată parțială (la care femeile respective au dreptul cu cel mult 5 ani înainte de a împlini vârsta standard de pensionare în cazul în care au acumulat stagiul complet de cotizare). Lingurar Constantin, Timișoara; Micota, Timișoara. Problema punctajului mediu al pensionarilor și eliminarea contribuției de asigurări de sănătate achitată pentru pensionarii de asigurări sociale de stat a fost explicată pe larg în articole apărute în luna februarie și nu mai revenim asupra
Agenda2003-13-03-18 () [Corola-journal/Journalistic/280851_a_282180]
-
Tataru Magdalena, 76 ani l Stofor Vasile, 66 ani l Steflea Vasilie, 77 ani l Bálint Sandor-Attila, 24 ani l Wohlberger Erzsebet, 86 ani l Dimitrescu Ștefan, 79 ani l Savulov Olga, 76 ani l Staicu Mirela-Dorina, 34 ani l Lingurar Dimitrie, 90 ani l Novacovici Floarea, 57 ani l Stoian Spiridoana, 81 ani l Mihăescu Vasile-Ladislau, 35 ani l Jivan Păun, 70 ani l Takacs Piroș, 76 ani l Lörincz Karina-Bianca, 12 ani l Toth Laura-Adriana, două săptămâni l Pădurariu
Agenda2003-16-03-publi () [Corola-journal/Journalistic/280933_a_282262]
-
270 de euro. A fost constituită, la nivelul I.P.T. Timișoara, o echipă operativă care a pus mâna pe patru indivizi suspectați a fi implicați în această poveste. Toți sunt din Sânandrei: Gheorghe Dumitru Bălmuș, de 21 de ani, Liviu Dan Lingurar, de 19 ani, Constantin Dorin B. , de 17 ani, și Viorel Gheorghe Rezmuveș, de 20 de ani. Cercetările au evidențiat modul în care au intrat în posesia bunurilor și banilor timișoreanului, lovindu-l cu pumnii și picioarele. Unul a intrat
Agenda2003-2-03-19 () [Corola-journal/Journalistic/280571_a_281900]
-
Interviuri cu rromi lingurari din satul Băleni, județul Dâmbovița . Poveștile lor despre meșteșugul facerii lingurilor și a altor obiecte de lemn. Imagini din satul bălenarilor , unde timpul parcă a încremenit pe câmpiile întinse ce aparțineau în trecut familiei Cantacuzinilor, în secolul al 17 -lea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93266_a_94558]
-
de tătari, încă din secolul al XIVlea. S-au stabilit în nordul satului Heci, la hotarul cu Probota, unde lucrau pământurile mănăstirii. La Diudiu, între Heci și Bursuc Deal, a venit în secolul al XVIII-lea un grup de țigani lingurari. În număr mai mic sunt și la Lespezi, Buda și Dumbrava. Marea majoritate a etniei s-a amestecat cu populația română, astfel încât astăzi mai sunt doar 7 rromi declarați. Evreii. În prima jumătate a secolului al XIXlea, în comuna Lespezi
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
unde scotocise de mai multe ori. Avocatul: Dar pupăza, unde era? Martorul: Pupăza, n-am văzut-o, dar el, după ce a luat căciula de la gura scorburii, a pus în locul ei o lespede, apoi a plecat mai departe cu demâncare la lingurari. De atunci însă, nu s-a mai auzit pupăza cântând, probabil că a luat-o la întoarcere. Procurorul: Să audiem depozițiile celui de-al doilea martor. Aprodul: Să poftească în sală martorul Ion Bălțatu (martorul depune jurământulă Procurorul: Spune, moșule
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
să se mărească. În câteva secunde, așezarea și gospodarii au ajuns la mărimea reală. Știind că sunt invizibilă, am început să mă plimb pe ulițele satului. Cât pe-aci să mă ciocnesc cu Nică, cel care mergea cu mâncare la lingurarii din Valea-Seacă. Lam urmărit. Mergând în pas voios, Nică ajunse la un tei bătrân și umbros. Apoi, numai ce-l văd că se urcă în tei, bagă mâna printre ramurile noduroase ale copacului și scoate de acolo o biată pupăză
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
și zise: Apoi bine bărbate eu te-am trimis s-aduci lemne din șopron, tu unde-ai fost? În pădure, ca să fac treabă ca lumea! Fa soră, da tu-l crezi că n-o fost cu fata lu’ Bulincă din Lingurari! Nu știi că umblă teleleaucă prin păduri pe la cantonu’ lu Bejănaru, păduraru’ care Își lasă femeia pentru ea?, spuse Mădălița. Așa-i, ai fost bărbate cu Pelinița?! Femeie ai căpiat! Am Încărcat căruța prea mult, caii au prins nălucă, s-
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
Căloiu Oana Muzeul Național al Țăranului Român ( Potrivit unui comunicat MȚR, la târg vor veni cei mai pricepuți și faimoși meșteri din țară: olari, fierari, cioplitori, lingurari, cojocari, cofetari, țesătoare, cusătorese, împletitoare, pielari, rudari și iconari. Meșterii vor aduce obiecte care de care mai diverse, pe lângă tradiționalele băuturi și dulciuri de iarnă. Vizitatorii vor putea să-și cumpere sorcove, linguri, măști, fluiere, ocarine, împletituri din pănușe, oale
Târg de Sfântul Nicolae la MȚR by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/80673_a_81998]
-
În perioada 3 - 5 decembrie, peste Peste 150 de meșteri olari, fierari, cioplitori, lingurari, cojocari, cofetari, pielari, rudari, iconari din toată țara vor participa la Marele Târg de Sfântul Nicolae de la Muzeul Țăranului Român. Oaspeții vor veni cu împletituri din pănușe, măști, jucării, sorcove, fluiere, ocarine, cavale, clopoței și zurgălăi, cu marame, ii, catrințe
Târgul de Sfântul Nicolae de la Muzeul Ţăranului Român, între 3 şi 5 decembrie () [Corola-journal/Journalistic/70991_a_72316]
-
ii, catrințe, cămăși, fote, podoabe, opinci, cergi, ștergare și scoarțe, cu străchini, blide, căuce și oale de sarmale, cu coșuri de nuiele, cu pristolnice și icoane, cu mobilier pictat, lăicere și lăzi de zestre, cu chimire și genți, alambicuri, blidare, lingurare, sărărițe și pipernițe. Vizitatorii vor putea degusta și "de-ale gurii": turtă dulce, cozonaci, miere, plăcinte, cofeturi fel de fel, suc de mere, kurtos kalacs, țuică și vin. Printre manifestările "de prin târg", organizatorii amintesc demonstrațiile de olărit cu Olimpia
Târgul de Sfântul Nicolae de la Muzeul Ţăranului Român, între 3 şi 5 decembrie () [Corola-journal/Journalistic/70991_a_72316]
-
cei care își vor face drum la Muzeul Național al Țăranului Român pot achiziționa linguri, fluiere, oale, scăunașe, ii, podoabe, opinci, cergi, scoarțe, coșuri de nuiele, căuce, străchini, oale de sarmale, jucării, icoane, marame, mobilier pictat, genți, blidare, copăițe, sărărițe, lingurare, păretare, ștergare, lăzi de zestre, catrințe, cămăși, fote, zgărdane... dar și bucate gustoase tradiționale, precum: fructe, magiun, sucuri și siropuri naturale din Șomcuta Mare, dulcețuri din Bucovina, zacuscă și murături de la Tărtășești, pâine de Brașov, cozonac de Botoșani, plăcinte din
Târg de Sfântul Andrei la Muzeul Țăranului. Ce produse veți găsi by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/59555_a_60880]
-
și cele mai gustoase produse culinare pregătite special pentru Târgul de Florii, organizat la Muzeul Național al Țăranului Român, în perioada 11 - 13 aprilie 2014, între orele 10:00 și 18:00. Începând de vineri, 11 aprilie, olari, fierari, cioplitori, lingurari, cojocari, pielari, rudari, iconari, dar și încondeietoare, țesătoare, cusătorese, împletitoare, din toate zonele țării, se vor aduna în curtea Muzeului de la Șosea, la Târgul de Florii, care îi vor îmbia pe vizitatorii Târgului de Florii cu ouă încondeiate, icoane, obiecte
Când se deschide Târgul de Florii și ce poți tocmi și târgui by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/38444_a_39769]
-
Ștefănică Constantin, 52 ani l Erdei Irma, 84 ani l Rusu Cătălin, 36 ani l Bradea Petru, 57 ani l Farcaș Floare, 74 ani l Simionov Vasile-Ioan, 58 ani l Gal Alexandru, 40 ani l Iacob-Vucea Aura-Larisa, 3 ani l Lingurar Enike-Alexandra, 4 luni.
Agenda2005-21-05-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/283721_a_285050]
-
cu nasulia aia de violență în familie și a luat bietul băiat trei luni cu executare de l-au muncit ăia ca pe hoții de cai. Nu-ți mai spun că la întoarcere a găsit-o pe beșniță cu un lingurar numai fibră de n-a putut nici măcar să deschidă gura ca să-și ia hainele înainte de a fi dat afară din casă. Bă, nu te joci cu chestiile astea! Pidel pare însă pregătit pentru rezolvarea oricărei probleme așa că zâmbește subțire și-
URAAA! TREC LA ISLAM de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383165_a_384494]
-
într-un asemenea oraș la acel ceas al după-amiezii: perechi de spahii ieșiți la o plimbare, copii jucându-se de-a „au venit turcii”, călești de nobili mergând cu jalbe la stăpânire, negustori osmalâi strigând „kürtoș kolacsi!”, un taraf de lingurari atacând voios o vioaie melodie, o coadă la braga, zarzavagii, cafegii, borcanagii de iaurt și patrule. Chemați prin semne clare și imperioase cu mâna de o santinelă cu fes, eroii noștri acostară la primul chei și căpitanul Georgios pregăti pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
de soarta acestor oameni, ce soartă au avut după spargerea satului, unde s-au stabilit, dacă au rămas sau nu pe moșia Filipeni. Tot pe moșia Dobreana au fost împroprietărite, la 1864, cu loc de casă, niște sălașe de țigani lingurari pe locul numit „Siliștea țiganilor”. șiganii nu și-au făcut case, au plecat în alte locuri, erau liberi de robie, iar pământul destinat lor a intrat în proprietatea școlii din Lunca, la cererea insistentă a directorului Gh. Postoiu, după reforma
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
aplicat pentru toți cei care nu avuseseră până atunci nicio palmă de pământ în proprietatea lor; iar aceșștia nu erau numai clăcașii din Lunca și Slobozia - Filipeni, din Dobreana, Știubiana, Runc, erau și robii eliberați din Valea Boțului, și țiganii lingurari din Buduioasa. La toți aceșștia se adaugă și țăranii din Fruntești, care-și pierduseră pământul, fie că fuseseră răzeși sau că erau clăcași (liuzi) pe moșia răzeșească. Răzeșii din Fruntești, care reușiseră să-și păstreze proprietățile, au fost excluși de la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
prăjini - erau cuprinse căile de acces - ulițe, piețele și cimitirele, așa că cei din categoria amintită n-au primit mai mult de 10 prăjini, adică 1790m2. În temeiul Jurnalului Consiliului de Miniștri, din 18 septembrie 1864, au fost împroprietăriți și țiganii lingurari, care au primit locă de casă și grădină. Legea rurală din 14 august 1864 dădea dreptul la împroprietărire și însurățeilor, precum și celor care se stabileau pe moșiile altor proprietari. Câțiva locuitori din satul Lunca au plecat și sau stabilit pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
alte categorii, cea a slujbașilor boierești: fierarii, lemnarii, pietrarii, cărămidarii, sobarii, pădurarii, vierii etc. care, la fel celor nevoiași, văduvelor, nevolnicilor, cei fără clacă boierească, au primit numai loc de casă și grădină. Cu câte 10 prăjini au fost împroprietăriți lingurarii la locul numit „Siliștea țiganilor”, în sus, pe Dobreana, dar țiganii nu s-au stabilit acolo, au părăsit pământul care, dupăă primul război mondial, a fost dat pentru practica agricolă a elevilor Școlii primare din satul Lunca, la cererea insistentă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Ignătescu, Vasile Chiriacă Tabarcea, Ion Vasilaș și Spiridon Dumitru. Cât timp se făceau pregătirile pentru aplicarea reformei agrare, după ce se știa ce terenuri vor fi supuse exproprierii și cât pământ vor primi cei din categoria a IV-a (foștii robi, lingurari, cei de tot săraci, prea puțin obișnuiți cu muncile agricole), la 1 martie 1865 un număr de 21 locuitori din Slobozia și lingurari (probabil din Valea Boțului sau din Dobreana - Siliște țiganilor) au cerut să fie strămutați pe moșia Corbasca
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vor fi supuse exproprierii și cât pământ vor primi cei din categoria a IV-a (foștii robi, lingurari, cei de tot săraci, prea puțin obișnuiți cu muncile agricole), la 1 martie 1865 un număr de 21 locuitori din Slobozia și lingurari (probabil din Valea Boțului sau din Dobreana - Siliște țiganilor) au cerut să fie strămutați pe moșia Corbasca, jud. Tecuci, având și legalizarea semnăturilor din partea primarului Artenie Drăgan, din data de 10 martie 1865. Cauza strămutării (nu-i mai întâlnim în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
învățătorul Gh. Pastoiu, a solicita timp de 15 ani un lot experimental pentru școală și, numai după mari insistențe, după ce s-a cumpărat moșia „Dobreana” prin obștea „Sfânta Treime”, cele 120 de prăjini cu care, în 1864, fuseseră împroprietăriți țiganii lingurari la „Siliștea țiganilor”, au revenit școlii. Printr-o cerere bine documentat și argumentată, directorul Gh. Pastoiu solicita Prefecturii Județului Bacău ca locul 173 numit „Siliștea țiganilor” să fie parcelat aparte și scos din totalul moșiei, ca unul care nu poate
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]