4,823 matches
-
scriu. Ca s-o liniștesc pe mama, mă înscriam la Universitate și urmam diferite cursuri; în felul acesta îmi completam cunoștințele. Ideea era să am cât mai multe informații, pe diferite teme; în acest sens am studiat filozofia, antropologia, sociologia, lingvistica, istoria artei, studiam dar nu mă prezentam la examene, fiindcă examenele nu mă interesau. Pentru mine frecventarea acestor cursuri devenise un modus vivendi. Am prieteni care s-au specializat într-un anumit domeniu, unul a studiat Dreptul, e un avocat
Cu Martin Page by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11263_a_12588]
-
fost practicat, de mari nume ale literelor românești, la Viața Românească, încă din anii '20 ai secolului trecut, cu mult înaintea apariției comunismului la noi). Cei doi lingviști membri ai Academiei au votat unul "împotrivă", celălalt "abținere". Toate institutele de lingvistică din țară au dezaprobat decizia. ... Pentru că, prin readoptarea lui â din a, ortografia românească se complică în mod artificial, introducîndu-se un criteriu mecanic, arbitrar și străin spiritului limbii române: acela dacă un sunet se află în interiorul cuvîntului sau la una
De ce scriu cu î din i by George Pruteanu () [Corola-journal/Journalistic/14685_a_16010]
-
română cu fața spre Occident. Din păcate, lucrările au fost umbrite de dispariția marelui lingvist E. Coseriu, care urma să vorbească primul. De astă dată, participarea a fost foarte largă. Au luat parte personalități de seamă ale culturii și ale lingvisticii românești: prof. Sanda Reinheimer-Râpeanu, prof. Rodica Zafiu, prof. Florica Dimitrescu - București, prof. Ileana Oancea - Timișoara, prof. Șerban Turcuș - Cluj-Napoca, prof. Cristian Luca - Galați, precum și directorul Institutului de Lingvistică "Iorgu Iordan", Marius Sala, membru al Academiei Române. Fiecare dintre aceștia a prezentat
Studii românești la Udine by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14735_a_16060]
-
foarte largă. Au luat parte personalități de seamă ale culturii și ale lingvisticii românești: prof. Sanda Reinheimer-Râpeanu, prof. Rodica Zafiu, prof. Florica Dimitrescu - București, prof. Ileana Oancea - Timișoara, prof. Șerban Turcuș - Cluj-Napoca, prof. Cristian Luca - Galați, precum și directorul Institutului de Lingvistică "Iorgu Iordan", Marius Sala, membru al Academiei Române. Fiecare dintre aceștia a prezentat interesante comunicări îndelung dezbătute. Alături de cei de mai sus, au participat și valoroși romaniști europeni: prof. Liliana Tasmowski-De Ryck de la Universitatea din Anvers, conducătoarea unui centru universitar de
Studii românești la Udine by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14735_a_16060]
-
că asistăm, azi, la crăparea tuturor caprelor, si ca putem, ca emblemă actuala, să anunțăm părăstasul - mai elegant spus "recviemul" - caprei tuturor vecinilor vecinului. Într-o colectivitate de "vecini" (un "Stat"), functioneaza iremediabil relații de sistem (între alții, structuraliștii din Lingvistică ziceau că "tout se tient"). Lângă fiecare este un "vecin": moartea caprei aceluia se înlănțuie cu moartea tuturor celorlalte, adică, ale celorlalți "vecini". Nu a mai funcționat, după 1989, nici macar solidaritatea că instinct de apărare colectivă, si astfel, astăzi, prohodul
Recviem pentru capra vecinului by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/14763_a_16088]
-
seamă a nespecialiștilor. Mult mai greu e să se realizeze o cercetare serioasă a situației: pentru a aproxima cantitatea de termeni împrumutați, pentru a preciza în ce domenii și cu ce frecvență apar, cît sînt de adaptați etc. De fapt, lingvistica românească - cu o sensibilitate specială la problema neologismului și cu o metodă analitică bine exersată în studiul franțuzismelor -, a înregistrat deja fenomene interesante, a identificat particularități fonetice și morfologice sau tendințe sociolingvistice, evaluînd rolul unor factori precum moda și prestigiul
Anglicismele în Europa by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14801_a_16126]
-
studii - English in Europe - și cel de bibliografii - An Annotated Bibliography of European Anglicisms, ambele apărute la aceeași editură, în format asemănător, în 2002. Cred că se întîlnesc în concepția dicționarului două direcții actuale importante: pe de o parte, în lingvistică, un curent de studii tipologice și comparative, tendința de a confrunta material adunat din cît mai multe limbi, chiar cu riscul pierderii unor detalii specifice - dar cu marele avantaj de a surprinde linii de forță, convergențe și mai ales de
Anglicismele în Europa by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14801_a_16126]
-
previziune/decizie, cercetare operațională și teoria jocurilor strategice cu nesfârșite aplicații în economie și arta războiului. Pe o altă direcție, conceptualizarea feed-back-ului stabilește legătura cu biologia și neurologia. În sfârșit - într-o enumerare sinoptică - abordarea sistematică/structuralistă ajunge până în domeniile lingvisticii (semiotică), ale științelor umaniste și sociale. Cu asemenea palmares, cibernetica nu putea fi atacată decât din motive obscure. O posibilitate putea fi invidia. Deoarece s-a structurat practic fără contribuția savanților din Est, spre deosebire de multe alte științe și tehnici care
Dubla pledoarie by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/14813_a_16138]
-
depindeau de uz (nu se puteau explica printr-o regulă de formare) și de aspectul clișeizat al limbii (nu de creativitatea estetică). Și totuși, în ciuda antipatiei împărtășite deopotrivă de poeți și de teoreticieni, conceptul de termen poetic e util pentru lingvistică și pentru stilistica literară: tocmai pentru că reflectă uzuri fixate, deci cu consecințe asupra evoluțiilor semantice și asupra fundalului care dă nota specifică unor epoci și curente literare. Ca rezultat al unor selecții tematice (noțiuni fundamentale - timp, spațiu, natură, sentimente), de
"Cuvinte poetice" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14904_a_16229]
-
Gheorghe Ceaușescu În 1882 Maiorescu constata excepționala dezvoltare a poeziei române, dar în același timp și o rămânere în urmă a literaturii științifice (istoria, lingvistica etc.): "În literatura științifică am rămas înapoi: studiile istorice sunt aproape pierdute, studiile limbistice sunt de-abia susținute". Cauza acestei disproporții? Înlănțuirea logică a unui foarte întins șir de idei, și aceasta este știința, este o treaptă mai târzie a
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
pledoarie în favoarea dimensiunii acustice, muzicale a limbii și artei vorbirii și se opune teoriilor unilaterale ce se raportează exclusiv la scriere sau imagine. Studiul cuprinde o discuție complexă din prima parte a secolului 20, purtată în domeniile literaturii, teatrului, psihologiei, lingvisticii și esteticii, stimulată de apariția noilor mijloace ca telefonul, radioul și filmul sonor. Într-o epocă a vizualului, lucrarea lui Reinhart Meyer-Kalkus readuce vocea și arta vorbirii pe scena interesului public. Cele două capitole selectate din carte și reproduse în
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
Republicii de la Weimar. Deși reunește atâtea coordonate importante, o analiză mai profundă a studiului nu a fost efectuată niciodată. Îndeletnicirea ezoterică cu limba și sonoritatea acesteia creează impresia unui simplu exercițiu de diletantism, dezvăluie un fel de relație "erotică" cu lingvistica, atestă, în orice caz, o preocupare mult mai puțin serioasă față de profesionalele studii entomologice cu care ne obișnuise până atunci E. Jünger. Pe de altă parte, nu trebuie trecut cu vederea faptul că între lingviști și literați căile de comunicare
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
problematici din sfera discursului, ficțiunii și reprezentării realității. Sunt avute apoi în vedere tipologiile narative ale lui Jaap Lintvelt și Gérard Genette. Terminologia acestor capitole și a întregii cărți este una calibrată de necesitățile interne ale proiectului, aparținând în consecință lingvisticii, pragmaticii, stilisticii, semanticii ș. a. Cea de-a doua parte probează caracterul operant al unui - deja - model teoretic propriu. Obiectul: textele istratiene (preferate sunt cele pentru care Istrati a conceput și o versiune în limba română). Metoda: considerarea pe acest teren
O abordarea stereoscopică a lui Panait Istrati by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15389_a_16714]
-
mai ales cu instrumentele culturii la termeni precum subsidiritatea, (înțeleasă ca o "descentralizarea cât mai largă a deciziei"), stereotipurile identitare diglosia Europei (un continent obligat să vorbească două voci: una a unei limbi franca și alta a limbii naționale), ori "lingvistica ecologică" (salvarea dialectelor sau a limbilor de circulație restrânsă), pe un șantier care poate să neglijeze "detalii" esențiale, este de fapt o invitație la sumarea comună a obiectivului amintit. Chiar și numai și prin acest fapt apariția cărții este salutară
Meditînd la Europa by Ștefan Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15442_a_16767]
-
la concluzia că însăși istoria culturală a Europei ar trebui revizuită. În privința abordării metodologice, chiar autorul precizează, în Introducere că, dacă ar trebui să se hotărască la ce rubrică să fișeze această carte pentru bibliotecă, nu s-ar gîndi la lingvistică sau la semiotică (chiar dacă un anume interes semiotic i se cere cititorului binevoitor), ci la istoria ideilor. Ceea ce atrage, de la bun început, atenția, este erudiția extraordinară a autorului, în acest domeniu; sînt aduse în discuție nume mai mult sau mai
Babel by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15469_a_16794]
-
a spiritului și a limbii la Berkley, este unul dintre cei mai cunoscuți și mai citiți filosofi americani contemporani, cu cărți traduse în peste douăzeci de limbi, revendicate de domenii și discipline extrem de diverse, de la ramurile cele mai noi ale lingvisticii, pînă la cercetările privind inteligența artificială. Începînd cu prima carte - Speech Acts, 1969 - și terminînd cu ultima - Rationality in Action, 2001 - Searle le propune cititorilor o teorie unitară și extrem de complexă a limbii și a intelectului. Realitatea ca proiect social
Limbaj și instituții sociale by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15470_a_16795]
-
latinitate și mândria originii noastre romane, dar și datoria luminării poporului pentru emanciparea lui socială și națională. Acestea erau de fapt, coordonatele fundamentale ale activității reprezentanților Școlii Ardelene: o direcție erudită, de elaborare a unor tratate de istorie, filologie și lingvistică și alta, tipic iluministă de luminare a maselor. Atanasie Marian Marienescu (1830-1915) este un pașoptist ardelean care ilustrează acest adevăr de istorie literară. Este, după aprecierea lui Ovidiu Bârlea, "primul folclorist însemnat din Ardeal". Ca folclorist a publicat mai multe
Un urmaș al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/15538_a_16863]
-
Rodica Zafiu Lectura revistelor de lingvistică din anii '50 e instructivă și poate deveni - pentru publicul de azi - destul de amuzantă. Pentru cei care au trăit direct experiențele profesionale ale perioadei postbelice, textele politizate din publicațiile științifice evocă încă realități dramatice sau cel puțin trezesc amintiri neplăcute
După 50 de ani by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14404_a_15729]
-
formulări incredibile, în care interpretarea faptelor istorice e substituită de decizia autoritară. E prezentat de pildă rezultatul unor întîlniri în care s-au dezbătut unele chestiuni istorice, "ajungîndu-se la următoarele hotărîri (...) obligatorii pentru Facultatea de filologie din București, Institututul de lingvistică din București, IPB și SSIF" (sublinierea îmi aparține); una dintre ele apare la punctul 3: "Limba română literară a apărut în secolul al XVI-lea pe baza graiului din regiunea Tîrgoviște-Brașov" (Cronică, în SCL, 1-2, 1956, p. 105). La drept
După 50 de ani by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14404_a_15729]
-
la neagra și fierbintea extremitate a lumii/luminii, iar originea binelui - la cealaltă extremitate, luminoasă și glacială. Oare dracii negri ai infernului populat de sufletele pământenilor păcătoși n-ar fi chiar undele invizibilei lumini calde? Așadar, se poate demonstra că lingvistica merge înaintea științelor naturii, încercând să evalueze lumea morală și tratând-o drept unul din capitolele științei despre radiație. Dacă dispunem de cuvinte-dublete, precum dvor (curte) și tvor (a crea), luând în calcul și noțiunea dvoreane (curteni), noi putem elabora
Un eseu de Velimir Hlebnikov - Temeiul nostru by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/14389_a_15714]
-
urăm și noi lui Arcadie Suceveanu la mulți ani. În același număr, un autograf al lui Radu Petrescu și o prezentare a Universității din Cernăuți din perioada interbelică. Theodor Herodot calcă pe terenul minat al "cuvintelor neaoșe", socotind că metoda lingvisticii comparate ne-a "răpit" cîteva mii de cuvinte atribuindu-le greșit unor limbi romanice. La origine ar fi o limbă a rumanilor (sic!) din care multe cuvinte au trecut la pelasgi, traci sau daci. O amplă "revistă a revistelor" se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14452_a_15777]
-
între ei, pot avea prea puține în comun. Să mai luăm un fragment: "[...] a trebuit să dezvolt o activitate furibundă - eram titular în echipa de fotbal a universității (Haiducul ), făceam coregrafie (dansam în ansamblul Zefirașul), eram membru al cercului de lingvistică Mioara Avram, precum și conducătorul "Cenaclului literar de sâmbătă seara", iar dacă mai adaug că eram și liderul sindicatului studențesc de la facultate și mai dirijam și o organizație nonguvernamentală (Oxigenul), vă puteți închipui câte eforturi a trebuit să depun ca să devin
Un basarabean... târgoviștean by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14460_a_15785]
-
al XVIII-lea, de exemplu, franceza putea fi prezentată ca o limbă "superioară" și rațională, pentru caracteristica sa de a menține o ordine a frazei stabilă, în succesiunea logică subiect - verb - obiect (netulburată de impresii și de pasiuni!). în istoria lingvisticii românești, evaluările unor trăsături ale limbii și atitudinile normative față de ele n-au fost totdeauna doar moderate și consensuale. O situație în prezent necontroversată, în trecut ceva mai discutată, e reprezentată de dublarea pronominală a complementului direct sau indirect (exprimat
"Pleonasmul legiuit" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14495_a_15820]
-
afectelor conturată în ultimele două decenii, interesată de coroborarea unor date ce vin dinspre domenii diferite, și în care analiza lingvistică ocupă un loc important; nu întîmpător cea mai sobră dintre analizele incluse în cartea de față e ultima, cea lingvistică. Conținutul antropologic al plictiselii devine de altfel evident prin răspunsul pe care îl primește întrebarea Se plictisesc animalele?, titlu al unuia dintre cele mai interesante eseuri din carte. Animalul se dovedește o alteritate ireductibilă, plictiseala lui reflexul dificultății antropologice de
Un subiect imposibil by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14484_a_15809]
-
Cristian Măgura Am primit la redacție revista Limbă și literatură (I-II/2002) editată de Societatea de Științe Filologice din România. Simpla parcurgere a sumarului este suficientă pentru a trezi interesul celor pasionați de lingvistică, folclor, critică și istorie literară. Orientarea printre ultimele apariții din cadrul peisajului cultural autohton este asigurată de o bogată rubrică de recenzii și note. Se impune atenției un articol semnat de profesorul Paul Cornea, Traducerea ca formă a interpretării. Erudiția și
Repere culturale by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14565_a_15890]